Page 72 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 72
Pag. A DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 594 ® JOI, 22 SEPTEMBRIE 1988
lucrările celui de-al lll-lea Congres Naţional de Chimie
(Urmare din pag. 1) constituie un forum re care le-a cunoscut în anii re, tovarăşul Ion Ursu a JOCURILE OLIMPICE
prezentativ al industriei noştri chimia românească. subliniat că pentru toţi
lese,
SEUL 21 (Agerpres), —
Republicii, t o v a r ă ş u l chimice, ramură cu un In programul ştiinţific al cei ce-şi desfăşoară acti în proba pe .echipe a con vizoriu în clasamentul pro
i n d i v i d u a l
Nicolae Ceauşescu, le mare aport la dezvoltarea acestui Congres avem, . de vitatea în domeniul chi cursului feminin de gim conduce Elena: Şuşunova
. manifestă faţă de rolul generală a ţării, la for- alftel, bucuria deosebită miei — în producţie, cer nastică din cadrul Jocu (U.R-.S.S.), cu 79,675 puncte,
industriei chimice în dez mar-.e^ venitului naţional, de a recunoaşte un mare cetare, inginerie tehnolo
voltarea economiei naţio la participarea susţinută a număr de orientări, teme gică, în învăţămînt — rilor Olimpice de vâră de urmată de Daniela Silivaş
nale, faţă de ştiinţă, teh României la circuitul mon şi direcţii de lucru, lu orientările şi îndemnurile la Seul, selecţionata Româ (România) — 79,575
nologie şi învăţământ, ca dial de valori. La afirma crări şi realizări concrete,- formulate se vor consti niei ’ (Daniela Silivaş, Au puncte, Svetlana Boghin
forţe esenţiale ale pro rea chimiei, ca ramură de instituţii şi colective de tui într-un adevărat pro relia Dobre, Gabriela Po- skaia' (U.R.S.S.) — 79,400
ducţiei şi ale culturii con frunte a economiei ţării — profil care îşi datorează gram al activităţii viitoa torac, Celestina Popa, Ca puncte; Gabriela' Poto-
temporane, care au cunos a arătat vorbitorul —, o nemijlocit existenţa dis re, consacrată înfăptuirii melia Voinea şi Eugenia rac (România) — 78,925
cut în ţara noastră, în contribuţie de cea mai tinsului om de ştiinţă ro întocmai a sarcinilor în Golea) sra situat pe locul puncte, Natalia Lacenova
cei 23 de ani ai Epocii mare importanţă o aduce mân. ' Tovarăşei Elena credinţate, a obiectivelor al doilea, obţinînd meda (U.R.S.S.) — 78,900 puncte,
parcurse de la cel de-al activitatea exemplară, Ceauşescu îi aparţine în de dezvoltare economico- lia de argint. Aurelia Dobre (România)
IX-lca Congres al parti multilaterală, a tovarăşei săşi iniţiativa convocării socială a ţării. S-a afu Medalia de aur a şi Phoebe Mills (S.U.A.)
dului, un avînt fără pre a c a d e m i c i a n Elena periodice a acestui for mat convingerea că me r e v e n i t ‘ reprezentativei' — cîte 78,675 puncte etc.
cedent. Ingăduiţi-ne să ştiinţific de seamă — sajul profund umanist' a- U.R.S.S., care conducea şi
folosim acest prilej — a Ceauşescu. Savant de largă Congresul Naţional de dresat chimiştilor, savan după efectuarea exerciţii-
spus vorbitorul — pentru recunoaştere internaţiona Chimie. ţilor şi specialiştilor din lor obligatorii, iar cea. de Ih turul 5 al turneului
a vă ruga să transmiteţi lă, autor al unei opere In numele participanţi toate sectoarele, oamenilor bronz â fost'cîştlgată -de olimpic de lupte greco-
conducătorului iubit al ştiinţifice pe tărîmul chi lor, t o v a r ă ş a ELENA de ştiinţa de’pretutindeni, formaţia R.D. Germane. romane, la categoria 68
partidului şi statului ex miei ce a văzut lumina CEAUŞESCU, prim vice- va transmite ' cu; vigoare Dar iată. clasamentul kg, sportivul român Petre
presia celei mai vii recu tiparului pe ceie mai di prim-ministru al guvernu în lume dorinţa de bună f i n a l : 1.. U.R.S.S. (Sv6t-‘
noştinţe pentru tot ceea verse meridiane — bucu- lui, preşedintele Consi înţelegere, de colaborare Cărare, a obţinut o nouă
ce face spre propăşirea rîndu-se de unanima pre liului Naţional al Ştiinţei şi pace a României socia lana Baitova, Elena Sev- victorie, învingîndu-1 la
Repka.
Attiîa
puncte
pe
ţării şi binele poporului, ţuire a specialiştilor —, şi Invăţămînlului, pre liste, a conducătorului cenko, Olga Strajeva, Na- în timp ce Levon Djulfa-
împreună cu angajamentul personalitate puternic an şedintele Consiliului ştiin partidului şi statului nos talia Lacenova, S vet! a na lakian (U.R.S.S.) a dispus
nostru de a munci mai gajată în transpunerea în ţific al Institutului Central tru, t o v a r ă ş u l Nicolae Boghinskaia, Elena Şu- prin tuş de polonezul
mult şi mai bine, în spi viaţă a politicii de colabo de Chimie, a rostit cuvân Ceauşescu. şunova) — 395,475 puncte : Jerzy Kopanslti.
ritul orientărilor pe care rare şi pace a Românie: tarea de deschidere a In continuarea ...şedinţei, 2. România — 394,125
ni le-a dat, pentru trans socialiste, prin înaltele a luat cuvîntul tovarăşul puncte : 3. R.D. Germană
punerea exemplară în funcţii de partid şi de celui de-al lll-lea Congres Ion M. Nicolae, ministrul — 390,875 puncte ; 4. +
Naţional de Chimie. industriei chimice şi pe
viaţă a programelor a- stat ce i s-au încredinţat S.U.A. — 390,575 puncte : în recalificările concm
probate do Congresul al în virtutea bogatei salo Cuvîntarea a fost ur trochimice. 5. Bulgaria — 390,550 suiţii olimpic de canotaj
XlII-lca şi Conferinţa experienţe în munca po mărită cu viu interes şi + puncte ; 0. R.P. Chineză — academic, echipajul Româ
Naţională ale partidului. litică şi lupta revoluţiona subliniată cu îndelungi 388,400 puncte; 7. Ceho niei în proba feminină de
S-a relevat că această ră, t o v a r ă ş a Elena aplauze. După . şedinţa inaugu slovacia — 386,150 puncte; 4 vîsle . a cîştigat prima
manifestare devenită tra Ceauşescu a participat Exprknînd călduroase rală, congresul îşi desfă Dintre gimnastele ro serie, cu timpul de 6’26”
diţională — Congresul neobosit la puternica dez mulţumiri tovarăşei Elena şoară lucrările în plen şi mânce s-a remarcat la 14/100, fiind urmat de
Naţional de Chimie — voltare şi modernizare pe Ceauşescu pentru cuvînta- în‘ 11 secţiuni. echipajele Belgiei —
primele două aparate
Daniela Silivaş, notată de 6’37”46/100, Olandei —
două ori cu 10, la pa 6’33”95/100 şi Franţei —
6’44”15/100. Vîslaşele
ralele şi bîrnă, obţinînd românce Srau calificat pen
în continuare 9,90 atît la tru finala probei.
sol, cit şi la sărituri. Şi
celelalte componente ale
formaţiei . noastre . aţi. lup
Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. tat mult ' pentru ‘ cuceri Rezultate, înregistrate în
cleare, în context preci- o medalie olimpică, pre- • alte. discipline, sportive:
NAŢIUNILE UNITE 21 odată, el a relevat că s-a zind importanţa creării zentînd exerciţii aprecia- ■ baschet-masculin: S.U.A
(Agerpres). — Cea de-a făcut prea puţin sau ni unei zone libere de ar te, intr-un concurs ex — Brazilia 103^-87 (63—
43-a sesiune a Adunării mic pentru eliminarea de me nucleare în Pacific. 55); Canada — Egipt 117—
Generale a O.N.U. a con calajelor dintre ţările bo trem de dificil şi de înalt 64 (61—32); Spania —
tinuat cu' alegerea orga gate şi o mare parte a. B LA PAZ. - Preşedin nivel tehnic. R.P. Chineză 106—74 (59
MAPUTO. - Minis
■
nelor de conducere ale se ţărilor în curs de dezvolr trul de externe al Marii tele Boliviei, Victor Paz Concursul general pen — 43); U.R.S.S. — Austra
siunii. In funcţia de pre tare. De aceea, relaţiile Britanii, Geoffrey Howe, Estenssoro, a procedat la tru atribuirea medaliilor lia 91—69 (53—35); hochei
şedinte al sesiunii a fost inechitabile Nord-Sud tre aflat la Maputo, a salutat reorganizarea echipei mi olimpice la individual pe iarbă —- feminin : An
ales ministrul de exter buie să constituie o temă recentele contacte dintre nisteriale, după demisia compus feminin progra glia — Argentina 1—0
ne al Argentinei, Dante esenţială a eforturilor Mozambic şi Africa de colectivă a cabinetului, nu mează vineri ultima între (1—0); Olanda — S.U.A.
mind patru noi miniştri
Caputo. în cuvîntul său, făcute de O.N.U. pentru Sud, considerindu-le paşi şi reconfirmînd în funcţii cere cu exerciţii liber a- 3—1 (2—0); Australia —
Canada 1—1 (0—1).
preşedintele nou ales a înlăturarea surselor de practici pe calea întro pe ceilalţi 13 — infor
lansat un apel la intensi tensiune de pe glob — nării păcii în regiune. mează agenţiile Prensa
ficarea eforturilor vizînd a ' apreciat preşedintele Referindu-se la situaţia Latina şi IPS.
soluţionarea crizei inter actualei sesiuni a . Adu din R.S.A. ministrul brita eeeieiMk
nic a arătat că Pretoria
naţionale a datoriilor. Tot- . nării Generale a O.N.U. B BEIRU.T. - Atentatele
trebuie să participe îa
un dialog cu întregul po cu bombe continuă în
Ziua Internaţională a Păcii por şi reprezentanţii săi, capitala Libanului, marţi Minerul Vulcan — Rulmentul Braşov
înţelegînd prin aceasta înreglstrîndu-se o nouă 5 337 - 5 003 p.d. '
explozie în zona de est a
NAŢIUNILE UNITE 21 Intr-un mesaj dat publi şi Congresul Naţional A- capitalei. Un automobil-
scos
în
frican
(A.N.C.),
(Agerpres). — Clopotul cităţii cu acest prilej, afara legii. capcană, la bordul că Deşi marcată de tracul trenate de Ioan Scorţea şi
păcii • a sunat şi anul a- secretarul g e n e r a l al ruia se afla o mare can debutului, noua promova Doru Bolosin. Au mai
pentru
învingă
punctat
tă în divizia A, Minerul
cesta la sediul Naţiuni O.N.U. evidenţiază faptul H ALGER. - Preşedin titate de substanţă deţo- Vulcan, şi-a trecut în pal tori Iloria Ardac (895), Va-
lor-Unite din New York, că nu trebuie uitat că tele Algeriei, Chadli Bend- nantă, a sărit în aer. Trei mares, din start, o primă lefiu Pi.şcoi (879), Marius
acţionat de secretarul ge jedid, a anunţat că lucră persoane au fost ucise şi victorie la o diferenţă ne Gheţa (862) şi Nicolae
pacea nu este • o întâm 31 rănite.
neral al organizaţiei, Ja- rile celui de-al Vl-lea aşteptat de mare (334 p.d.), Dumitru (855). Cele mai
vier Perez de Cuellar, în plare sau ceva ce se rea Congres al Partidului Fron dorriinîndu-şi partenerii şi multe puncte ale oaspe
H ALGER. - Reprezen
cadrul ceremoniei prile lizează de la sine, ci re tul de Eliberare Naţională tanţi din 26 de ţâri ale la individual, în întîlniri- ţilor le-a realizat fostul
juite de tradiţionala Zi zultatul unor eforturi in — de guvernămînt -, vor continentului african . vor le directe, cu 5—1. Popi campion mondial losil
avea loc la începutul lunii
carii din Vulcan au cîşti
Internaţională a Păcii, tense şi a subliniat- că decembrie, acest an, in participa, între 1 şi 6 oc gat şi la „pline" şi la Tismănar — 9.10 p.d.
■ Sîmbătă, Minerul Vul
marcată cu ocazia deschi organizaţia Naţiunilor Uni formează agenţia APS. tombrie la Alger, la lu „izolate", depăşind chiar can va întîlni, tot pe a-
derii noii sesiuni a Adu te s-a aflaţ întotdeauna crările celei de-a treia se un record al pistei, prin rena proprie, pe Carpaţi
siuni a Conferinţei minis
nării Generale a forumu în fruntea celor care au ■ WELLINGTON. - In teriale pentru o politică Ioan Bişoc, cu 922 p.d., a- Sinaia.
lui mondial. acţionat în acest sens. tr-o declaraţie făcută a- concertată de luptă îm poi prin Ion Ruge, cu
genţiei de presă ADN, potriva deşertificârii şi 924, devenit principalul POMPILIU COMŞA,
ministrul de externe al realizator al echipei an corespondent
r o
c
t e
i
p
ţ i e
Consiliul de Securitate a aprobat Noii Zeelande, Russel (C.O.M.I.D.E.S.). Vor naturii
fi
planul de pace pentru Sahara Occidentală Marshall, a arătat că ţara prezenţi, de asemenea, de
sa se pronunţă în favoa legaţi ai unor organizaţii .
NAŢIUNILE UNITE 21 O.U.A., referitoare la so rea unui sistem de securi internaţionale, precum şi
luţionarea pe cale paş tate internaţională lipsit experţi de pe alte conti COMISIA TURISMULUI DE MASĂ
/Vgerpres). — Consiliul de de arme nucleare, bazat
nică a conflictului pri nente. O R G A N I Z E A Z Ă
Securitate a aprobat pla pe coexistenţa paşnică, în
vind Sahara occidentală. In timpul reuniunii se
iul de pace pentru Sahara Planul prevede încetarea cadrul căruia cooperarea vor discuta o serie de ÎMPREUNĂ CU O.J.T. Şl AGENŢIA B.T.T.
iccidenjală, prezentat, în focului, între -cele- două economică să contracare proiecte şi iniţiative de TREN SPECIAL LA „TIB’88”
una august, de-secretarul părţi, trecerea teritoriului ze stările conflictuale, iar combatere a deşertificârii,
dezarmarea, dezvoltarea şi în perioada 16—18 octombrie a.c.
ţeneral al O.N.U. repre-, respectiv sub supraveghe securitatea internaţională un fenomen grav şi actual
pentru numeroase ţări ale
:entanţilor Marocului şi rea' O.N.U. .şi organizarea să constituie o unitate. continentului. înscrierile se fac prin organizaţiile U.T.C.
frontului Polisario. Tot-' sub egida O.N.U. şi O.U.A. El a subliniat că Noua la :
Zeelandâ este gata să
>dâlă, secretarul general a unui referendum cu acţioneze concret pe ca ® Agenţia B.T.T. Deva, telefon 11750;
1 O.N.U. a comunicat privire la viitorul Saharei lea destinderii şi este în ® Filiala B.T.T. Hunedoara, telefon
Consiliului că MaiicrCul şi occidentale, — informea favoarea interzicerii uni 16153 ;
^ol'sario au acceptat ză agenţiile ADN şi China versale a experienţelor nu
>ropunerile O.N.U. şi Nouă; ® Filiala B.T.T. Petroşani, telefon 41098.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.
REDACŢIA ŞI-ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. - Telefoane : 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, slr. 23 August, nr. 275.