Page 78 - Drumul_socialismului_1988_09

Pnq 7 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

ca.i». castan j continuare -
n
ÎHT8 ECEBEA SOCIALISTĂ - TMifl IE tf IBMME A iHITlĂTIVEI SI

RĂSPUNDERII 0 AMEML0 8 MUNCII PEHÎMI iNOEPLIiBEA SARCINILOR DE PLAN eforturi stăruitoare pentru • 13,0<
La sfirşi
îmbunătăţirea întregii activităţi nă: * F
re- <i din
slujba s
Intr-un articol publicat ne, pentru a suplini iu cit nilor *
LA PANOUL DE ONOARE în ziarul nostru din 8 iu­ tul do suculente. defici­ desenulu
mai
măsură
mare
pe mare
nie a.c. erau relevate re­
zultatele slabe obţinute Pregătirile pentru ior- * Legen
de ferma zootehnică a narea animalelor vizează, Festivalu
AL ÎNTRECERII SOCIALISTE C.A.P. Căstău la principa­ fireşte, şi asigurarea mi­ ..George
sodii de
lii indicatori de plan. Se
sublinia că una din prin­ croclimatului corespunză­ lesport *
tor în adăposturi, punerea
IN NUMĂRUL DE AZI AL ZIARULUI PUBLICĂM CLASAMENTUL PE 8 LUNI cipalele cauze ale nerea- ia punct a întregii incinte naţionali
lizării producţiei do lapte noza li
AL ÎNTRECERII SOCIALISTE, CUPRINZÎND UNITĂŢILE ECONOMICE DIN JUDEŢ, CARE marfă planificate şi a ce­ zootehnice. In această Balet în
lorlalţi indicatori a fost privinţă nu se ridică pro­ dera" d(
AU ÎNTRUNIT PUNCTAJ POZITIV, PRECUM Şl PE SUBRAMURI Şl DOMENII neasigurarea furajelor la bleme, ferma dispunînd melodii,
nivelul prevederilor sta­ de adăposturi noi, moder­ © 14,45
DE PRODUCŢIE ALE ECONOMIEI JUDEŢULUI bilite prin balanţă. Fireş­ nizate, avînd asigurate litică •
te, la acestea s-au mai toate condiţiile pentru o rea prog
adăugat şi alte neajunsuri bună desfăşurare a acti­ Telejurnt
în ce priveşte organizarea vităţii. Chiar în aceste encidop'
activităţii, urmărirea re­ zile se execută dozinfec- Steaua
producţiei ş.a. Am revenit misiune-i
Locul ţia şi văruirile interioare zică U:
întrecerea pe j«jdeţ Pune- ocupat în această unitate, acum în grajduri, lucrări care, Film art
în prag de slabulaţie, pen­
Denumirea unităţii economice tajul pe ram. am fost asiguraţi, vor fi bîta" ©
obţinut sau tru a vedea în ce măsură finalizate la timp. Mai nai ® 2
dom. conducerea fermei şi a u- subliniem că, în compa­
Locul nilăţii agricole din Căstău program
Punc­ ocupat au acţionat pentru elimi­ raţie cu anii precedenţi,
Denumi rea unităţii economice tajul in între­ Subramura construcţii de maşini narea stărilor do lucruri acum ferma dispune de
o bţinut cerea necorespunzătoare, pentru un colectiv do îngrijitori
pe judeţ I.P.I.C.C.F. Deva 933,5 1 redresarea întregii activi­ pricepuţi şi harnici, toţi
I.M.M.R. Simeria 500,4 2 tăţi în sectorul zootehnic. localnici.
DEVA:
întreprinderea mecanică Orăştie 458 3 în primul rînd am cău­ Am căutat să vedem trio); In<
întreprinderea „Plafar" Orăştie 1 098 1 I.U.M. Petroşani 449 4 tat să vedem ce s-a între­ cum se prezintă lucrurile NEDOAFi
pentru
prins
asigurarea
Mina Deva 1 028,0 2 I.P.S.R.U.M. Deva 356 5 furajelor la toate sorti­ la principalii indicatori de Iul de 1;
«tern —
I.P.I.C.C.I. Deva 933,5 3 U.U.M.R. Crişcior 275 6 mentele prevăzute, ce can­ plan, în comparaţie cu flori de
- U); Ii
Mina Coranda-Certej 919,7 4 I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani 243,5 7 tităţi de nutreţuri sînt realizările anului trecut, dor dc
ir l m:
Cariera minieră Minlia-Veţcl 888,0 5 I lO' -
I.V.P.S. Deva 800 6 în domeniul construcţiilor c. v. -i sa
şapte
întreprinderea minieră Hunedoara 730,4 7 I.E.E.L.I.F. Deva 603 i FERMA ZOOTEHNICĂ - MODEL DE I-1I (Pa
întreprinderea dc bere Ilaţeg 722,5 8 A.C.M.R. Deva 555 2 ORGANIZARE Şl PRODUCŢIE -copilărie A
bric);
(Unirea)
întreprinderea minieră Bărbăteni 708 9 A.C.M.R.U.E. Deva 515 3 te băieţi
întreprinderea chimică Orăştie 700,9 10 A.C.11. Rtu Marc-Retezat 311,5 4 rai); VI
întreprinderea electrocentrale Haţeg 019 11 I.A.C.R.S. Hunedoara 264 5 slrînse la această dată în cu planul la perioadă şi narea s
farul);
în
curs.
întreg
anul
pe
LIM.L.F. Haţeg 510 12 A.C.C.F. Petroşani 131 6 depozitul fermei. Şi, spre Faţă de realizările din nlcft în p
meritul celor de aici, tre­
rul);
ranţii
I.M.M.K. Simeria 500,4 13 T.A.G.C.M. Deva 98.8 7 buie să arătăm că în a- 1987, acum se poate vorbi (Munciio
întreprinderea mecanică Orăştie 458 14 I.A.C.M.M. Petroşani 48 8 ceastă vară şi toamnă s-a de un oarecare progres. •’: l.o<
întreprinderea de utilaj minier acţionat cu mai multă Din păcate, foarte mic. Locotcnc
(.Munciţi)
Petroşani 449 15 în domeniul transporturilor răspundere şi hotărîrc la De pildă, la lapte fond de lezat);
întreprinderea de tricotaje Iluncd. 392,3 16 întreprinderea de transporturi acest capitol. Aşa se face stat, în anul trecut s-au la I.as
roşie);
predat 740 hi, cam 10 la
întreprinderea minieră Barza 376 17 specializate pentru agricultură că faţă do necesarul de sută din prevederile pla­ Şapte
695 tone de fibroase, 515
I.P.S.R.U.M. Deva 356 18 şi industria alimentară tone de grosiere şi 1904 nului. Pe opt luni din a- şapte fr
ORA.ŞT1I
I.F.E.T. Deva 337,1 19 IIunedoara-Deva G2l) 1 tone de suculente, în pre­ cest an s-au livrat 540 hl, — scrii)
Pădurea
întreprinderea minieră I.onea 329,5 20 întreprinderea judeţeană de transport zent sînt puse la adăpost şi, cum producţia zilnică căra);
de
de
marfă
este
lapte
Fabrica de încălţăminte Hunedoara 282 21 local Deva 546 2 050 tone de fibroase de 200 litri, se poate apre­ Cei şa;)
seriile )
U.U.M.K. Crişcior 275 22 întreprinderea de transporturi auto 378,7 3 bună calitate, 450 tone de cia că, în mod normal, cultura *
grosiere şi 300 tone de su­
Deva
Ri
tarea
I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani 243,5 23 Unitatea de mecanizare şi transporturi culente. Se poale observa cantitatea de lapte livra­ TECI: .Ta
I.J.L.F. Deva 107,2 24 construcţii forestiere Deva 227 4 că la fibroase cantităţile tă pe întregul an va fi cu darmerlţ
H RAZI:
U.J.C.M. Deva 101 25 adunate sînt cu puţin sub ceva mai mare decît în tor : ilrui
('.
I.R.E. Deva 103,2 26 în domeniul circulaţiei mărfurilor • cele prevăzute în program. anul trecut. Dar ea repre­ uţie
La grosiere, celor 450 to­ zintă doar 20 la sută din nici**);
C.L.D.C. Deva 494 1 ne de paie li se mai a- plan (!). Restanţe aprecia­ băieţi
şui); II.
B.J.A.T.M. Deva 439,6 2 daugă 90 tone aflate bile există şi la efective­ inimă (I
Oficiul judeţean de turism Deva 418,7 3 încă în cîmp (care însă le total şi matcă, precum r.ARi:
Roma —
şi
e-
unde
la
natalitate,
Baza 20 Simeria 355 4 trebuie transportate de ur­ voluţia faţă de anul tre­ norul).
întrecerea pe subramuri şi domenii T.C.S.M.T. I.upeni 210,9 5 genţă şi puse la adăpost) cut este nesemnificativă.
şi aproximativ 00 tone de
l.L.P.P. Deva 206,2 6 coceni de porumb. Deci, Concluzia se impune de
I.C.R.T.I. Deva 204,5 7 la acest sortiment se va ia sine. Dacă tovarăşii din
Locul I.C.S.M.A. Hunedoara 197 8 realiza un excedent. In ce conducerea cooperativei şi
Pune- ocupat 180 9 priveşte suculentele, ingi­ a fermei s-au implicat cu
Denumirea unităţii economice tajul pe ram. I.C.S.AiA.P. Petroşani nerul Mircea Mihăilean, mai multă răspundere şi Nu mor
tragerea
obţinut sau cu mai mare' eficienţă în 2T sepie
dom. şeful fermei zootehnice, l-’AZA
arăta că la cele 300 tone activitatea de asigurare a Extr.
însilozale pînă acum se furajelor şi punerea la 52, 23, 1
vor adăuga încă aproxi­ punct a sectorului zooteh­ Extr.
Subramura extracţia cărbunelui mativ 550 tone, realizate nic, în ce priveşte ceilalţi 32, 33,
PAZA
din recolta de sorg masă indicatori, lucrurile sînt Extr. i
întreprinderea minieră Bărbăteni 708 I verde, sfeclă furajeră şi pe departe de a-i mul­ 85. 33,
Extr.
întreprinderea minieră I.onea 329,5 2 porumb siloz. Deci, se pre­ ţumi. De aceea, şeful fer­ 22, 24, I
limina realizarea a 050 mei, celelalte cadre teh­ Extr. J
tone de suculente. nice dc aici, toţi lucrăto­ 31, 74, ;
Subramura extracţiei şi prepararea Comparativ cu amil tre­ rii, coordonaţi şi îndru­ 26. 55, :
Extr.
minereurilor cut, eînd au fost adunate maţi îndeaproape de con­ Extr.
în cămările zootehniei ducerea unităţii, trebuie 13, 46, ’
Extr.
Mina Deva I 028,0 1 doar 300 tone de fînur*, să acţioneze în continua­ 76. 80,
Fond i
Mina Coranda Ccrtcj 919,7 2 330 tone de grosiere şi re pentru ridicarea între­ 12(8 188
nici 200 tone de suculen­ gii activităţi şi a rezulta­ 82 024 ll
Cariera minieră Mintia-Veţel 888,6 3 faza I.
te, lucrurile se prezintă, telor la nivelul cerinţelor
întreprinderea minieră Hunedoara 736,4 4 intr-adevăr, mult mai şi a potenţialului de care
întreprinderea minieră Barza 385.5 5 bine. dispune sectorul zooteh­
Şi totuşi, la suculente, nic al C.A.P. Căstău. Co­
r e u ş e ş t e
Subramura materialelor de construcţii, nu se nici jumătate să-şi mitetului comunal de /entru
asigure
din
partid Beriu îi revine da­
industrializarea şi prelucrarea lemnului va fi ît
cantitatea stabilită. Este toria de a controla siste­ şi în ai
drept că unitatea va mai matic modul în care se ziua pi­
I.F.E.T. Deva 337,1 1 va fi t
primi şi o cantitate de desfăşoară munca zilnică Izolat s
borhot în urma predării în zootehnie, acţionînd ploi sla
Subramura industriei uşoare recoltei de sfeclă de za­ vea şl i
hăr. Considerăm însă eâ imediat cu energie şi efi­ să. Vît
derat, 1
întreprinderea de tricotaje cienţă maximă pentru eli­ nlme vc
Hunedoara 292,3 1 Secţia sculărie a Intre prinderii mecanice Orăştie. trebuie acţionat pentru minarea stărilor de lu­ tre fl ş
La numai 23 de ani, strungarul Ioan Popa a reprezentat depistarea de noi resurse cele ma
Fabrica de încălţăminte Hunedoara 282 2 întreprinderea Ia recenta edi ţie a concursului judeţean cruri necorespunzătoare. 23 de f
pe meserii, ocuplnd locui V. furajere, recoltarea lor şi ceaţă di
depozitarea în condiţii bu- MIRCEA LEPÂDATU
—ir----rr.