Page 80 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 80
DRUMUL SOCIALISMULUI NR 9 596 • SÎM8ÂTĂ, 24 SEPTEMBRIE 1988
?aej 4
ţat pentru lichidarea ine tensiune şi intimidare pe tul de încordare, în mai j ÎNTREPRINDEREA COMERCIALĂ DE STAT
chităţilor din relaţiile eco care forţele sud-africane multe oraşe înregistrîndu-se *
nomice internaţionale. o promovează in Namibia. explozii. Postul de radio | MĂRFURI ALIMENTARE
In declaraţii difuzate de sud-african a informat că , • H U N E D O A R A
■ STOCKHOLM. - Co- agenţia nam.biană de numai la Johannesburg, ca |
g NAŢIUNILE UNITE. - mentind rezultatele alege ştiri Narnpa, Sam Nujo- urmare a unor explozii, J
& In cursul unei conferinţe de rilor parlamentare desfă ma a arătat că această cel puţin 32 de persoane t ÎNCADREAZĂ
1 presă, care a avut loc la şurate, duminică, in Sue acţiune vine în contradic au fost rănite. Ca şi pine I
J sediul din New York al dia, primul ministru, Ingvar ţie cu atmosfera de liber acum, climatul de violen- J • subinginer construcţii sau tehnician
| Naţiunilor Unite, preşedin Carlsson, a relevat că tate şi democraţie nece ţă este întreţinut de ele- l construcţii
a tele celei de-a 43-a sesiuni Partidul Muncitoresc So sară pentru punerea in mentele ultraras'ste care î
j a Adunării Generale a cial-Democrat, de guver aplicare a Rezoluţiei 435 nu văd cu ochi buni pro- | în condiţiile legilor nr. 12/1971 si 57/
| O.N.U., ministrul argenti- nămint, şi-a consolidat po a Consiliului de Securita cesul de negoc eri de * 1974
J nian de externe, Danie ziţia. Atît pe plan in te privind accesul Nami pace în sud-vestul Africii. |
|î Caputo, şi-a exprimai spe tern, cit şi in politica ex biei la independenţă. Relaţii suplimentare la telefon 12136
li ranţa că in lume se vor ternă, social-democraţii si BRIDGEŢOWN. - | sau 16310.
S deschide noi posib'iiiăţi continuă linia lansată în §ţj După cum informea Preşedintele Republicii Zim- J
jj pentru procesul negocic- timpul guvernării lui Oiof ză surse palestiniene, ci babwe, Robert Mugabe, a .
v rilor iar O.N.U. îşi vo Palme, asasinat in febru tate de agenţia MENA, subliniat necesitatea res- I
| spoai rolul în întărirea arie 1986. Pe planul po în ultimele 24 de ore pectării dreptului popoa- j DIRECŢIA SANITARĂ A JUDEŢULUI
ţ păcii pe planetă Trecind liticii externe, r elevă a . s-au înregistrat noi cioc- relor centroamericane şi |
| în revistă unele mutaţi' genţia TASS, ei se pro nici între palestinieni şi caraibiene de a-şi solu- * HUNEDOARA
i, pozitive din domeniul clez- nunţă pentru frinarca forţele israeliene de ocu ţiona problemele interne j
| armării, preşedintele Adu- cursei înarmărilor, în pri paţie din Cisiordania şi şi cele existente la scară > Aa'uce la cunoştinţa medicilor care au
2 nării Generale o atras a- mul rlnd a înarmările Gaza. Cele mai puter regională fără nici un J susţinut concurs de intrare în specialitate
h tenţia asupra necesităţii nucleare, pentru crearea nice incidente au avut loc amestec din afară. ,
II activizării eforturilor po unei zone denuciearizate la Tulkarm, Nebron, Na într-o declaraţie la Brid- ) în 3 septembrie 1988, că la data de 29
î plan internaţional în di- in nordul Europei, pentru blus, precum şi în zona gstov/n, unde a întreprins , septembrie 1988, ora 10,00, sînt convocaţi
| recţia reglementării con- încetarea experienţelor nu unor tabere de refugiaţi o vizită oficială, şeful *
? flictelor incă nesoluţionate, cleare,- sînt categoric îm palentinieni. Unităţile mi statului zimbabwean şî-a | să participe la alegerea posturilor pentru
!} cum sînt cele din Orientul potriva militarizării Cos litare israeliene au des exprimat sprijinul faţă *> care au concurat.
s Mijlociu şi America Cen mosului, sprijină lupta po chis focul, rănind cinci de planul de pace ,,Esquî- j Deschiderea lucrărilor şi alegerea pos
trală. Arătind că uriaşa poarelor pentru indepen persoane din 'iedul de polas II", semnat de pre- *
, datorie externă şi proble- denţă naţională. monstranţilor. şedinţii centroamericani în j turilor va avea loc la sediul Direcţiei sanita
| mele comerciale au deve în zona Gaza au avut august 1987. re a judeţului Hunedoara, din Deva.
® nit o piedică în calea dez- g HARARE. - Preşedin loc 'ncidente in opo
î voltării statelor - facto* tele Organizaţiei Poporu piere de labărc pa ;$ti i Persoanele care din motive obiective nu
;
■l de bază al păcii şi stab- lui din Africa de Sud nionă de a Curaj. s se pot prezenta personal la alegerea pos
î iităţii politice —, pre- Vest (S.W.A.P.O.), Som ouâlgQD I
| şedinţele Adunării Gene- Nujomo, a avertizat asu g PRETORIA. - In Africa > tului pot împuternici prin notariatul de stat,
' rale a O.N.U. s-a pronun pra campaniei de teroare, de Sud se menţine clima
I pe bază de procură, o altă persoană.
RESTAURAREA sale integrităţi, statuia este pia" vor avea poate un utilizarea produselor chi s
SFINXULUI ameninţată de apele frea mare destin biotehnologic, mice de sinteză, pericu \
tice care macină piatra. este de părere revista loase sau chiar interzise.
In Egipt se c/esfăşoo.'â De aceea, sub egida De franceză „La Rechsrche". Aceste substanţe sînt \
lucrări de restaurare a partamentului egiptean al Ei secretă unele substan „cecropineie" - peptids \
Sfinxului. Un fragment des antichităţilor a fost elabo ţe care ar putea facilita (mici molecule proteice \
prins din corpul Sfinxului, rat un program de restau de ori mai sensibil decit tip de semiconductor va conservarea alimentelor, a- formate din 30 pină la 37
in greutate de 400 de ki rare a Sfinxului. oricare alt produs de acest avea aplicaţii largi în rea cestea din urmă fiind in de acizi a mina ţi) produse \
lograme, a fost pus la lo gen cunoscut pînă in pre lizarea viitoarei generaţii permanenţă ţinta bacterii in sistemul circulator al \
cul său. Uriaşa statuie, NOU TIP zent. Potrivit revistei de de computere optice. lor care le fac improprii fluturilor „Cecropia" şi \
care simbolizează forţa E- DE SEMICONDUCTOR specialitate „Science News DESTINUL consumului. In premieră, capabile să distrugă mem
Today", noul produs, de
giptului antic şi stă de BIOTEHNOLOGIC folosirea de substanţe na brana citoplasmică a bac \
strajă marilor piramide, se Cercetători de la Uni numit „Hetero Nipi", are turale, in acelaşi timp \
versitatea din Los Angeles in componenţă compuşi pe AL FLUTURILOR teriilor. Una dintre ele,
află do peste 4 500 de ant afirmă că au realizat un DE NOAPTE bactericide şi inofensive cecromicina, poate li obţi \
sub soarele arzător al A bază de arseniu, aluminiu pentru om şi animale do \
fricii. Specialiştii au stabi nou tip de semiconductor, şi galliu. Fluturii de noapte din mestice, ar fi deci o al nută acum printr-un pro
lit că, in pofida aparente< care este aproape de 100 Se estimează că acest America de Nord „Cecro- ternativă atrăgătoare la cedeu industrial. \
fost cîşligală de Afanasi trei antrenamente pe zi, din pic. Astfel, la plecare con Ncsiy- a atins înaintea mea
bazinului
pentru
marginea
efi
compania
Kuzmin (U.R.S.S.), cu un tre caro unul a în nigerianului curenţii sînt sprijiniţi ia dc pis o eu am avut, cu o scaiă îna
instalaţie
racordată
unui
bărbat,
nou record mondial — Nduka Odizor. a l’roba femi tolul do start pînă cînd îm inte proasta inspiraţie să-mi
tal unghiile !“
698 puncte (598 plus 100). nină de urmărire individuală puşcătura eliberează frînelo marc surpriză © Cea mal
a
bicicletelor. In acest mog nu
întrecerilor
+ ar putea figura în programul mai sînt posibile starturile de pentatlon modern s-a în
J O C U R I L E O L I M P I C E Rezultate înregistrate la viitoarelor Jocuri Olimpice, greşite, a Întrecut cu numai registrat în proba de tir,
ce vor avea loc la Barcelona,
alte discipl ine ; polo pe în 1992, a anunţat Federaţia probei de 100 m fluture, cî.ştigaiâ de un sportiv corn
o sutime de secundă în finala
ploi
necunoscut,
ftnh-
Abdul
8 DANIELA SILIVAŞ — medalie de argint apa : S.U.A . — R P. C hi- internaţională do ciclism a- înotătorul american Mall m:m Khalid, din Bahrein, cu
O
n cză 14—7 (4—3,, 4- —o, mator fF.J.A.C.). După cum Iiiondi a găsit şi „explicaţia" 1 Oîîu puncte.
se ştie, ciclismul feminin şi-a
la individual compus 3—1* 3—0); lugosl; iv ia — făcut apariţia la Olimpiadă acestei înfrîngeri : „Cred că (Agerpres)
Grecia 17— -7 (6— 1, 3- -0. în urmă cu 4 ani, Ia l.os
SEUL 23 (Agerpres). — 78,775 puncte ; 9. Diana 5-3, 3—3); Spania — Un- Angeles, cu proba dc fond
Competiţii! feminină de Dudeva (Bulgaria) — ga ria 6—6 (3—0, 1--3, pe şosea, iar la actuala edi
ţie a fost introdusă în pro
gimnastică din cadrul Jo 78,725 puncte ; 10. Brandy 1—2, 1—1); volei feminin: gram şi proba dc viteză pe
curilor Olimpice de vară Johnson (S.U.A.) — 78,525 Peru — R.P. Chineză 3—2 velodrom. • „Nu cred că în
a continuat vineri cu ulti puncte ete. (13—15, 15—13, 7—15, 1992 voi fi prea bătrînă
mul concurs de exerciţii întrecerile feminine de 15—12, 16—14); S.U.A. — pentru a a participa la Olim Minerul Vulcan — Explorări Cîmpulung
declarat
Jancl
piadă",
liber alese pentru atri gimnastică se încheie du Brazilia 3—2 (14—16, 15—5, Evans (ao ani), campioană în
buirea medaliilor la indi minică, 25 septembrie, 15—13, 12—15, 15—7); mas probele dc 100 m mixt şi Moldovenesc 5 082 — 4 944
vidual compus. Printre o dată cu desfăşurarea con culin : Franţa — Japonia 400 m liber. Inotâtoarea a-
mericană
face
aparte
figură
laureatele olimpice s-a cursului special pe aparate, 3—1 (10—15, 15—10, 17—15, în piscina olimpică, fiind cea Inlx-o partidă eon line! Cele mai bune rezultate
numărat şi gimnasta sportivele românce fiind 15—12); Olanda — Tuni mâl scundă participantă în pentru etapa a 1 V-a a di din echipa Minerului lc-âu
‘româncă Daniela Silivaş, prezente în toate cele sia 3—0 (15—6, 15—10, concursul de înot, cu numai viziei A, care a avut loc obţinut Horia Artlac, 915
1,02 m (şi doar 43 kg I). •
care a obţinut medalia dc patru finale. 15—5); baschet — mascu Cehoslovacul Miroslav Varga, joi, în devans, pe moder p.d., Maestru al Sportului,
argint, după o evoluţie lin : Spania — Canada cîşligător al medaliei de na popicărie din Vulcan, şi Toan Bişoc, 092 p.d..
frumoasă, apreciată cu SEUL 23 (Agerpres). — 94—84 (45—51); Brazilia — aur la tir în proba de puşcă noua promovată Minorul a dar nu trebuie omisă Con
focuri
liberă
poziţia
note de 10,00 la paralele Pe stadionul olimpic au Egipt 138—85 (66—38); culcat, a 60 surprins întreaga obţinut o a doua victore tribuţia la obţinerea a-
şi sol, 9,95 la sărituri şi început întrecerile concur S.U.A. — R.P. Chineză asistenţă, ofectuînd întreg în ediţia cu nr, 21 a Cam cestei a doua victorii a-
-1
9,90 la bîrnă. Medalia de sului do atletism, primul 108—57 (59—26); handbal concursul propriu-zis în nu pionatului diviziei A, de dusă şi do ceilalţi echipei
aur a revenit sportivei so titlu revenind sportivei — feminin : U.R.S.S. — mai 30 minute. Piuă la a- dala aceasta formaţia în ai Minerului şi anume
vietice Elena Şuşunova, iar portugheze Roşa Moţa, Cote d’I-voire 32—11 (14—7); ceastă victorie, cel mai bun vinsă numindu-se Ex Marius GhOţea (848).
rezultat al lui Varga era un
cea de bronz a fost cîşti- învingătoare în proba fe Cehoslovacia — S.U.A. loc 0 la Jocurile Olimpice de plorări Cîmpulting Moldo Nicolao Dumitru (844), Va
ga.tă do Svetlana Boghin- minină de maraton. « Pro 33—19 (13—11). la Moscova, din 1980. « Atle venesc. Deşi oaspeţii ah leriu Pişcoî (843), Richard
skaia (U.R.S.S.). ba masculină de 20 km tul kenvan Ibrahim Hussein, venit în Valea Jitilui c(i Moroşan (740).
dintre
favoriţii
probei
unul
Iată clasamentul final marş s-a încheiat cu vie - ■ BREVIAR. « C.'îştigătoa de maraton, a efectuat o pri un lot valoros, avîndu-1 De la oaspeţi, doar Va-
al concursului individual toria sportivului ceho rcă probei de pistol sport, so mă recunoaştere a traseului în frunte pe dublul vi?e- sca Donos a depăşit nor
vietica
Nino
Salukvadze,
este
pe caro se va desfăşura cla
compus feminin : 1. Elena slovac Jozef Pribilinec. • una dintre cele mai tinere sica alergare po distanţa dc campion mondial Vasea ma celor 900 dc popice
Şuşunova (U.R.S.S.) — La aruncarea greutăţii campioane olimpice ale aces 42.195 km. El a declarat că Don os, component al lotu doboi'îtc, obţinînd 908, ta
79,662 puncte ; 2, Daniela masculin, a terminat învin tei discipline. In vîrstă de în zilele următoare îl va par lui naţional, nu au reuşit tonat de colegul său C.cof-
Silivaş (România) — 79,637 gător Ulf Timmermann mimai 19 ani (s-a născut la curge din nou, dar într-urt maro lucru, pierzînd la o ge Covăsaiă, cu 885 p.d.
apropiat
rapid
la 1 februarie 1969),
puncte; 3. Svetlana Bo-' (R.D. Germană), cu 22,47 Tbilisi Salukvadze se remar tempo cel mai care Intenţionează diferenţă de 138 p.d. Alîl A arbitrat bucureşle&nul
de
Nino
pe
1
gliinskaia (U.R.S.S.) — metri. • în preliminarii case pînă în prezent doar în să-1 abordeze în timpul cursei la „izolate* , undo s-au re Petre Diana. Un succes
79,400 puncte ; 4. Gabriela le probei feminine de concursurile junioarelor. ® olimpice." învingător imul marcat localnicul Iohn
dc
maratonul
în
la
trecut
Potornc (România) — 3 000 m, atleta româncă Jucătoare.’! vest-gormană de Nctv York şi cîşligător anul Bişoc şi Vasea Donos, cît pentru caro merită felici
tenis Steni Graf, care a cîş-
79,037 puncte ; 5. Natalia Paula Ivan a cîştigat se tigat anul acesta toate cele acesta ai maratonului de la şi la „pline", unde Nicolâe tări întreaga ochiră mi
Lascenova (U.R.S.S.) — ria a doua, cil timpul de patru turnee majore (Mcl- Boston, Ibrahim Hussein de DumitrU, prin Cele 166 nerească, antrenata de
ţine a doua performanţă mon
78,875 puncte ; 6. AurePa 8’43”10/100, calificîndu-so botirne, Roland Garros, Wim- dială a sezonului, cu timpul p.d. a fost invincibil, în toan Seorţea şi Dom Bo-
Meadow),
Dobre (România) — 78,812 pentru finala programată bledon şi Flushing intenţionează dc 2 h 00*43”, o Spectatorii lupta pentru victorie, cu 6 losiii. Sîiilbătă, de la ora
că
declarat
a
puncte ; 7. Doerte Thucm- duminică. să-şi înscrie în palmares şl prezenţi la întrecerile do ci singură excepţie —■ debu 10,00, Minorul va întîlni.
putut
mler (R.D. Germană) — Graf este cea mai conştiin clism po o velodrom au inova tantul în divizia A Richard acasă, pe Carpăţi Sinaia
titlul olimpic. Da altfel, Stcffi
observa
interesantă
78,800 puncte; 8. Dagmar In concursul de tir, cioasă dintre jucătoarele pre ţie tehnică, prezentă pentru Moroşan —• localnicii au (POMPfLIU COM.ŞA, co
Kersten (R.D. Germană) — proba de pistol viteză a zente la Seul, efecluînd cîte prima oară în concursul olim fost superiori. respondent).
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbii, Ion Ciodei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), GheOrghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae TîfcOb. | «065 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane I 11270, 12157, 11585. Telex; 72208. TIPARUL: Tipografia Deva, slr. 23 August, Ur. 275.