Page 81 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 81
Tovarăşul Nicola? Ceauşascu, împreună cu
PROLETARI DIN TOATE TARILE ..UNIŢI -VĂ j tovarăşa Ele<ia Ceauş eseu, va efectua o vizită
l i T o v a r ă ş u 1 Nicolac nia, împreună cu tovarăşa U.R.S.S., o vizită oficială
v
t
1
oficială de prietenie in Uniunea Sovietică
secretar
rin’
Uniunea
S O C I A L I S M U L Ceauşescu, preşedintele general Elena Ceauşescu, va efec de prietenie lunii prima de
la
tua,
invitaţia
C.C. al
în
Sovietică,
Comunist
Partidului
al
octombrie
a
cadă
P.C.U.S.
Prezidiului
.şi
a
Român,
Re
1988.
publicii Socialiste Româ
Sovietului Suprem al
ftt COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL Bl încheierea lucrărilor celui de-al
WeaNSItltUliUTBOPUlA RJ ttttlîEM
III-lea Congres Naţional de Chimie
Anul XL, nr. 9 597 DUMINICĂ, 25 SEPTEMBRIE 1988 ■i pagini - 50 bani I,a Bucureşti s-au înche mînd ho târî rea de a întări NICOLAE CEAUŞI, seu,
iat, sîmbătă. lucrările ce conlucrarea pe plan in secretarul general al Parti
lui de-al III-lea Congres ternaţional, participanţii dului Comunist Român,
Naţional de Chimic. au adoptat, în ultima şo preşedintele Republicii So
in
România,
care
cialiste
in întreaga activitate ecdnbmico- social â cii Prin importanţa temati dinţa plenară. Apelul dau expresie sentimente
adresat
chi-
Congresului
nivelul
prin
abordate,
ig ■ înalt al dezbaterilor, des miştilor, oanien'lor de lor lor de profundă ciri-
făşurate în spiritul holă- şpinţă de prelulinden' de goste, de aieasâ stimă şi
ririlor Congresului al a milita activ pentru o recunoştinţă. de înaltă
XTII-lea şi Conferinţei politică de pace, dezarma preţrrre, pentru sprj nut
NICOLÂE CEAUŞESCU IZVOR AL ACŢIUNII Naţionale alo P.C.R., al re, înţelegere şi coopera permanent acordat ş t i M l r i ,
re, de a face totul pentru
tehnologiei
şi
învăţamîn-
indicaţiilor
exigenţelor
şi
secretarului general al ca ştiinţa să servească tului şi se angajează să-şi
FAPTEI REVOLUŢIONARE partidului, preşedintele exclusiv progresului şi consacre eforturile, în
Republicii, t o v a r ă ş u l bunăstării întregii ome treaga capacitate dezvol
Nicolne Ceauşescu, al Te niri. tării cei cotării şi indus
zelor din aprilie, această în încheierea lucrărilor, triei chimico româneştri
Modernizarea — o problemă vitală manifestare ştiinţifică a înlr-o atmosferă de pu sporirii contribuţiei lor la
marcat un moment de ternică însufleţire şi fer progresul general al tării,
deosebită însemnătate în mă angajare patriotică, re la înfăptuirea Programu
în cadrul Direcţiei ju — Vă rugăm să vă re şi modernizare a activită dezvoltarea chimiei româ voluţionară, participanţii lui de edificare a societă
deţene de poştă şi teleco feriţi la cîteva momente ţii de producţie. Şi sîntem neşti, ramură de bază a la Congresul Naţional de ţii socialiste multilateral
municaţii I Iun ed oa ra-Devn mai importante ale moder conştienţi că prin aceasta economiei naţionale. Chimie au adresat o te dezvoltate şi înaintare a
funcţionează, ţlc mulţi nizării telefonici, în jude contribuim, pe măsura In acelaşi timp, rcafir- legramă, t o v a r ă ş u l u i patriei spre comunism.
ani, atelierul de comuta ţul nostru. forţelor noastre, la dez
:
ţii. Această subunitate — Au fost multe ase voltarea intens vă, ia rea
este un fel de „inimă" menea momente. însă ceea lizarea unei noi calităţi în
:
e-
pentru direcţia de poştă ce vreau să remarc este toate domeniile v eţu sarci Lucrările de pe ogoare se cer mult amplificate!
a judeţului nostru. Arc în tclefonizarea automată în conomico-socialo —
răspundere toate centra mediul rural. De la vechi nă stabilită de conducăto
lele telefonice de abonat le centrale tip „BL" şi rul iubit al partidului şi Cele două cooperative Din dalele prezentate nici numărîndu-se Andor
.şi de oficiu din întregul „BC" s-a ajuns, în pre statului nostru. Aş aminti, agricole de producţie din rezultă că recoltarea car Feroncz, Elisabeta M u n
judeţ, contribuind în acest zent, la posibilitatea oa în acest sens, modificările comuna Băcia au de strîns tofilor este întîrziată la tean, Rozalia Kiss, Petru
fel nu doar la apropierea menilor din localităţile aduse în cadrul atelieru recolta dc cartofi de pc Cooperativa agricolă do Pirva, Petru Ripoşan ş.a.
oamenilor -şi a colective rurale de a „ieşi", direct, lui nostru unei centrale 90 ha, de porumb de pe producţie din Tîmpa. For Sortarea cartofilor se face
lor, ci şi la îndeplinirea la abonaţi din toate loca de tip vechi şi transfor 118 ha şi de sfeclă de za maţia de mecanizare ce în cîmp. La Băcia încă
sarcinilor do plan ce le lităţile ţării cuprinse în marea ei, cu cheltuieli hăr de pe 70 de ha. în a- deserveşte unitatea agri n-a început culesul po
revin acestora. „în acelaşi sistemul automat interur minime, într-o centrală de ccastă toamnă se vor în- colă de aici dispune de rumbului, deşi cultura a
timp — menţiona tovară ban. Am pornit şi noi de oficiu mare. Aceasta s-a sămînţa 110 ha cu orz şi două maşini de scos car ajuns la maturitate şi
şul subinginer Gheorghe la necesitatea de a înnoi dovedit o instalaţie opti 830 ha cu grîu. tofi, dar numai una func poale fi strînsă. Conduce
Alexoi, şeful atelierului şi moderniza mereu teh mă pentru realizarea telc- Alexandru Floroiu, pre ţionează — cea condusă de rea cooperativei trebuie
de comutaţii — colectivul nologiile si instalaţiile din fonizării automate în me şedintele cooperativei a- Iosif Pop —, cealaltă fiind să ia măsuri pentru de
subunităţii noastre face domeniul în caro muncim, diul rural. gricole din Tîmpa, pe ca folosită doar o oră-două clanşarea operativă a aces
paşi importanţi pe calea de a materializa cu hotă- — Ge calităţi tehnice au re l-am găsit la volanul dimineaţa, deoarece nu i
modernizării. Acesta este, rîre ideile, tezele şi o- fost imprimate acestei — tractorului ce tracta două s-a asigurat tractor cu ca tei lucrări, pornind de la
desigur, un fenomen spe rientările stabilite de se cred că putem să-i spu remorci cu şliuleţi de po re să fie pusă în funcţiu faptul că o importantă su
cific activităţii desfăşura cretarul general al parti nem aşa — centrale tele rumb ce urmau să fie duşi ne. prafaţă ce este ocupată cu
te în toate domeniile de dului, tovarăşul Ni colac fonice ,',tip Deva" ? la Fabrica de nutreţuri porumb urmează să fie
activitate. însă 3a noi, în Ccau.şcscu, la şedinţa Co — Le voi enumera pe • combinate de la Mintia, La C.A.P. Băcia, din 55 însămînţată cu cereale
telecomunicaţii, moderni mitetului Politic Executiv scurt: taxarea după du ne-a prezentat stadiul lu de ha ocupate cu cartofi păioase.
zarea reprezintă o proble al C.C. al P.C.R. din 29 rată, informaţii di toate crărilor de pe ogoare : a fost strînsă producţia De altfel, în organiza
mă vitală, putem spune aprilie a.c. Putem afirma — Din cele 35 de ha o- de pe 25 de ha. Aici se rea şi desfăşurarea lucră
chiar o cerinţă a însăşi că am obţinut deja unele Discuţie consemnată de cupale eu cartofi, am re află în funcţiune, de di rilor de pe ogoare, în
existenţei subunităţii, un rezultate pozitive prin în MARIN NEGOIŢĂ coltat 13 ha, iar din 50 mineaţa pînă seara, două special în slrmgeren re
atribut esenţial al activi făptuirea măsurilor din de ha cu porumb am maşini de scos tuberculi coltei acestui an, se cerc
tăţii noastre". programul de organizare (Continuare in pag. a 3-o) strîns recolta de pe 10 iui. — cu care lucrează meca să se implice mai mult
nizatorii Aurel Oprea şi şi consiliul popular cornu-
Eugen Toma, iar partici
I parea cooperatorilor la TRAIAN SONDOR
Cu toată energia pentru mai multă energie adunarea recoltei este bu (Continuare in pog. a 3-a]
nă, printre cei mai vred
Secretarul comitetului de şi de bogăţii a ţâr■ să nu toiul nopţii, cînd somnul cazan maistrul Cazacu, o
partid de la Cent-ala ter se veştejească inu‘P nici e mai dulce, pentru că constatat defecţiunea, a
moelectrică M-ntia, Ovi- măcar o petală, am notat, s-a spart o ţeavă la un pus diagnosticul precis şi Dragostea de muncă a elevilor
diu Florescu, gindeşls ra cu ajutorul inginerului Su- cazan, ori s-a defectat a stabilit ordinea de bă
pid, scurt, logic: „Majo cigan, cîteva nume ds pompa BagJi, sau a a- taie. în condiţii de tempe
ritatea formaţiilor noastre oameni, pe umerii caro a ratură ridicată şi de praf, se dobîndeste muncind
de lucru ar putea con apasă zi şi noapte sarcini părut altă defecţiune in fără a fine cont de ceas
stitui subiecte de repor de mare complexitate, dor complicatul proces al func sau de foame, au lucrai Dimineaţă de toamnă.
taj, pentru că majoritatea şi onorante, pe care ei, ţionării cazonelor, cu ex necontenit şi in 10 ore Ceaţa se ridica uşor, nădejde in primul rînd
alcătuiesc nuclee sudate, împreună cu muncitorii trem ds numeroasele Io’ cazanul a fost repus in parcă agăţî\ndu-se ds in întreţinerea şi recol
puternice, se dăruiesc din subordine, şi le înde anexe. Şi nimeni n-a zis funcţiune (cu răcire cu virfurile copacilor, plu tarea culturilor de pe
profesiei, manifestă interes plinesc exemplar. La re- vreodată „nu pot", iar ex- tot). Şi abia ajunşi acasă, tind peste pădurile ce lotul şcolar, in gospodă
pentru soarta producţiei, Cazacu şi oamenii lui au acoperă dealurile din ria anexă a şcolii. Chiar
pentru prestigiul unităţii revenit urgent pe metere jur. in gara Zam, prin la lucrările de reparaţii
in care muncesc. Insă un ÎN CUNUNA FRUMUSEŢILOR PÂINII ze pentru o intervenţie la tre călătorii abia cobo- exterioare ale şcolii şi
colectiv extrem de solici cazonul 4 B. „Cine sint riţi din tren, şi un grup de amenajare a curţii,
tat, foarte capabil şi an Faptele de mancă, iabtet «erkinîe ds tară de elevi. Toţi sint „înar aliate acum in desfăşu
meseriaşii cu care redaţi
gajat la maximum - de viaţă acestor agregate v - rare, participă după pu
spre care s-ar putea scrie paraţii cazane: maiştiii presia „nu vreau" este cu tale pentru mersul fluent maţi" cu găleţi din ma terile lor. Dar in aceas
frumos — este cel de la Nicolae Cazacu, Mircea desăvirşire exclusă. şi in siguranţă al CJ E terial plastic şi îmbră tă perioadă, ca in fieca
reparaţii cazane". Marc şi inginerul Alexan Aceşti muncitori de ia Mintia, maestre Nicolae caţi in haine de lucru. re toamnă de altfel, ac
:
Primele amănunte n le dru Petrovici; la armături: reparaţii cazane - lăcă Cazacu ?". „li notaţi pe „Astăzi mergem in cîmp, centul cade pe strânge
dă ingins ul Lucian Suci- maiştrii Eugen Szeresteiy, tuşi ori sudori, armaturişti toţi ?". „li notăm: sudo'ul să adunăm ca'tofii". „Pe- rea recoltei. Şi, ca de
getn, adjunct şer de Lui. llie Antonie şi subingine- sau zidari, izolatorişti sau specialist Vasile Lascu tele-s mai harnice" — ne fiecare dată, dăm o mi
gadă, el însuşi un sufle rul Eugen Fota; la venti tinichigii — sint nu doar (profesorul, cum i se spu răspund chicotind băieţii nă de ajutor cooperato
tist în funcţia şi în pro latoare şi pompe: şefu/ de meseriaşi de elită - după ne), alţi sudori de clasă mai... îndrăzneţi. rilor din comună. Acum
fesia sa. Zăboveşte asupra echipă lăcătuşi Ludovic cum ni s-a spus -, dar şi ca Dumitru Dobrescu, Ten Rizind şi glumind se la cartofi, iar mai tirziu
unor detalii extrem de in Sepniczki; la izolaţii: mais oameni harnici şi conştiin der Nemeş, Vasile Coroş, îndreptau spre Şcoala la recoltarea rădăcinoa-
teresante şi de folositoa e trul Niculai Lazăr. cioşi, caracterizaţi de înal lăcătuşii Romuius Magda, generală Zam, unde selor".
r
reporterului, despre oame — Activitatea noastră — tul spirit al datoriei, al Nicolae Petruică, Petru i-am reintilnit, alături de Am părăsit şcoala
nii cu care lucrează, de ne mai spu'ne Lucian Su- patriotismului şi faptei re Avram, Sabin Popovici, Ni- colegii lor localnici. Toc pentru a participa la
spre răspunderile acestora cigan — nu admite formu voluţionare. Nu sint vorbe codim Morar, zidarul M r mai se pregăteau să „lecţia practică" a ele
şi modul in care înţeleg la „facem miine", ci fa gratuite, lată, nu.de mult, cea Leonte şi mai sint... plece in cîmp’. clasele a vilor, în cîmp. Nu îna
să şi ie onoreze, despre cem acum, imediat. Ce e mai exact in 4 septembrie Aş vrea să mai menţionez V-a şi a Vi-a la C.A.P. inte de a nota străda
împlinirile lor personale. zi sau noapte, oamenii a.c., s-a produs o avarie că avem şi o echipă spe Sălciva, iar a Vii-a şi a niile depuse pontru pre
Şi pentru că oamenii sini se află intr-o permanentă la cazanul 4 A. Ca de o- cializată in electroliltre, Viii-a la C.A.P. Zam. gătirea şcolii in vederea
cei care „lac şi deslac stare de veghe. Maşina bicei, a fost anunţat mais care, otit in cazul opririi „Av om elevi harnici — ii anului şcolar abia în
totul", care pun din su de intervenţie a staţionat trul Nicolae Cazacii; şi-a accidentale sau planitica- caracterizează prof. Vi ceput. Toate sălile de
fletul lor în forţa agrega de zeci de ori în faţa ca adunat, in plină noapte, sai ion Pirvuceanu, di clasă şi cabinetele au
telor şî instalaţiilor pe ca sei fiecăruia, cunoscînd-o oamenii şi au sosit urgent DUMITRU GHEONEA 1 rectorul şcolii. In fami
re fe repară, lăcînd ca după claxon; telefonul lor la uzină. Şi tot co de o- lie sint crescuţi şi edu VIORICA ROMAN
din cununa de frumuseţi i-a trezit nu o dală in hicei, primul a int-ol in (Continuele in pag. a 3-a) ^ caţi in spiritul muncii şi
avem în ei un sprijin de (Continuare in pag. a 3-a)