Page 82 - Drumul_socialismului_1988_09

Pnq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9

ci numai împlinirea prin sine a fiinţei, \
P o e n i ' \ i'Eiev
din tot ce-am smuls tăcerii să scapere-n i
Din zarea mea de ţară sub care stau cuvin t, j
visînd din tot ce în cuvinte am adunat o viaţă, l
Ia tot cc-a fost pe lume, Ia tot cc-o din soarele privirii, din trupul de i DUMIf
să se-ntîmple, pămînf, 1 25 SEPT
din fiecare undă de suflet şi de gînd, din ziua si din noaptea făcute dimineaţă, (
\ din sîngelc cc-aleargă şi-l simt cîntînd • f’,,30 L
în tîmple, din tot ce-aştept să vină de-acuma j lor * Telefi
înainte \ ghiozdan: „F
\ din dragostea de glie, de neam, de grai dînd măreţie faptei şi visului temei ( terzisă". Ep
ţ duios, slăvesc cu-acesfe versuri şi dragoste i 12,30 Viaţa
din (ot ce-mi dăruiră cu dragoste fierbinte 1 13,00 Telex
părinţii, Partidul, patria si măreţia ei. ţ bum duminic
Activitatea cu cartea—contribuţie din tot ce nu înseamnă nicieînd nici sus, cert de prîr
f nici jos NECULAI CHIRICA de izvor... *
nimate * F-
însemnată la formarea omului nou ternaţional
nescu" * D
In ceea ce mă priveşte,
„Cărţi de căpătîi“ mă simt acasă pretutin­ ţile patriei
în expunerile prezentate că „Bucura", U.M.T.C.F., ştiinţei socialiste, forma­ deni în lumea cărţilor şi melodii *
la şedinţa Comitetului Po­ autobază, întreprinderea de rea omului nou", evocările asta mi se pare ioarle Luminile rai
litie Executiv al C. C. al bere, cooperativa agricolă „Partidul Comunist Român Pregătind o carte de unor astfel de „cărţi de mult, căci e o lume care cale * Mon
P.C.R., la Consfătuirea cu do producţie —, precum — continuatorul celor mai interviuri ce urmează să căpătii". In al doilea rind, ignoră frontierele: întoc­ ric * Sub
activul din domeniul m u n ­ şi pentru elevii unităţilor înalte tradiţii de luptă re­ apară in curind, prietenul la o asemenea Întrebare mai atmosferei, bibliosie- cului * „Pe
cii organizatorice de partid, şcolare au fost organizate voluţionară ale poporului şi scriitorul clujean Mikâ nu se simt in stare să ra ne aparţine tuturor. pe clape neţ
al activităţii polilico-ideo- simpozioane, dezbateri, român", „Epoca Nicolae Ervin mă întreba, printre răspundă decit cei foarte Azi, cînd crepusculul e compozitor :
logice, secretarul general prezentări de cărţi, meda­ Ceauşescu — epocă de altele, care îmi este „car­ tineri sau cei care n-au mov şi împovărat de ine­ sale * Secv
al partidului, tovarăşul lioane literare, evocări, glorioasă istorie, de măreţe tea de căpătii". Rostită citit in viaţa lor mai mult fabile melancolii, am ne­ spectatorului
Nieolac Ceauşescu, reliefa recitaluri de poezie pa­ înfăptuiri socialiste", „în­ astlel sau sub forma „care de două duzini de cărţi. voie de Bacovia. Miine, închiderea p
cu pregnanţă necesitatea triotică, expoziţii do carte făptuirea noii revoluţii a- vă este scriitorul prefe­ Un om cu o cultură de­ cînd lumina bate in alt « 19,00 Ti
intensificării activităţii p- menite să contribuie Ia grare, realizarea unei a- rat intrebarsa mi se plină insă, cu alit mai lei greu de definit, şi mă
19.20 Cîntari
ducaţionale desfăşurate de sporirea nivelului lor de griculturi intensive, mo­ pune şi la cele mai multe mult un prolesiouiist al simt bintuit de neaştepta­ niei. Omagiu
către instituţiile de cul­ cunoştinţe, la făurirea u- derne şi de înaltă produc­ dintre intilnirile cu citito­ te nostalgii, il caut negre­ ducătorului
tură care să conducă in nor puternice trăsături de tivitate — obiectiv funda­ rii. Deşi ştiu că va veni şit pe Biaga sau, poate,
formarea omului nou, a caracter specifice omului mental al politicii agrare şi nu mă ia pe neaştep­ pe Radu Stanca. Cînd sint 20.20 Film ar
constructorului conştient zilelor noastre. a partidului", ..Politica tate, ea mă pune de fie­ deprimat, găsesc Întot­ raton" © 2
şi devotat al societăţii Do o deosebită atenţie P.C.R. — politică do pace care dată în aceeaşi în­ deauna un sprijin în jurnal • 22,
noastre socialiste. în acest din partea publicului s-nu şi colaborare". curcătură sau, mai b ne­ Glossa lui Eminescu sau rea program
sens, o contribuţie ef - bucurai în acest sens, după O contribuţie însemnată zis, în aceeaşi stare de în scrisorile lui Tliomas
!
eientă o aduce activitatea cum nc-n relatat tovarăşa la formarea şi consolida­ jenă survenită din con­ lecturii e străin de acest Mann. Mi-a plăcut enorm, LUNI, 26 S
eu cartea. Elvira Coiculescu, biblio­ rea trăsăturilor specifice ştiinţa că va trebui să-nu gen de fixaţii; orizontul in urmă cu vreun slert de
Biblioteca orăşenească tecar principal, dezbaterile omului nou au adus-o masa dezamăgesc interlocutorii. său e vast, disponibilita­ veac, Hemingway. N-aş • 20,00 T.
Haţeg înregistrează la a- ..Congresul al IX-lca al rotundă „Conştiinţa socia­ Căci ei se aşteaptă să răs­ tea sa imprevizibilă. Şi a- spune că nu-mi mai pla­ 20,25 Zooteh
ccaslă oră 1740 cititari, partidului, începutul unei listă — forţă motrice a pund iără a clipi, pronun­ poi, a răspunde unei ost­ ce, dar azi sint gata să gram prioritt
zilnic treeîndu-i pragul; in epoci fără seamăn în dez­ înaintării întregului popor ţând cu aplomb şi fără iei de întrebări Înseamnă dau un regat pentru Va­ Zidiri pentru
medie, 50 locuitori. Pen­ volt a rea eco n om ico-soci a- pe calea socialismului şi umbră de îndoială, un a opera o ierarhizare. Or, lentin Raspulin. Nu-mi nouă constel
tru aceştia, ea şi pentru lă a patriei”, „Documentele comunismului", dezbaterile singur nume de scriitor, nimic nu e mai deplasat plac romancierii lalino- tul si 'or -
marea majoritate' a oame­ Conferinţei Naţionale n ..Patriotismul socialist — un singur titlu, decretin- in artă decit clasamente­ americani în spiritualita­ zaur doi
nilor muncii din unităţile partidului privind activita­ dimensiune fundamentală du-l implicit în felul a- le. Arta este tărimul ex­ tea cărora nu mă regă­ Occident '88.
economice — T.P.I.L.P., tea ideologică, politico- a educaţiei comuniste, re­ cesta „carte de căpătii". clusiv al unicităţilor crea­ sesc; ii citesc insă cu pa­ tar • 21,35
cooporat i va meş 1 eşugăi'cas­ educativă, dezvoltarea con- Ceea ce nu pot să lac toare. Poate să nu-mi pla­ siune şi uimire pentru lip­ mul - adeve
voluţionare", „Educaţia niciodată. că un artist sau altul şi sa de măsură şi extraor­ care zi a!
materialist-şliinţifică, parte Nu pot s-o iac in pri­ am dreptul să-i refuz ce­ dinara lor pregnanţă ex­ conştiinţei
CRONICA LITERARĂ integrantă a formării omu­ mul rind pentru că siln- tăţenia în universul meu presivă. Nu sint toate a- 21,50 Telejurr
lui nou" ş.a. Astfel de ma­ tagma aceasta - „carte de intim, dar nimic nu-mi dă cestea inlimplări minuna­ Închiderea pi
nifestări, corelate cu ex­
66 căpătii" — mi-a trezit de dreptul de a-l considera te ? De ce alunei, neapă­
EUGEN EVU, R a m c u poziţii de carte tematice, cînd mă ştiu „o anumită inferior unui artist pe care rat, o „carte de căpătii"J
99 fr> cu acţiuni vizînd educaţia suspiciune pe care a-o pot
patriotică au sporit efi­ ii prefer. Ne allăm intr-un Nu-i simt nevoia. Cărţile
Recentul volum al lui Eugen drumul şuvoiului lăuntric, en- ignora mai ales de cînd domeniu in care cel mai se cheamă una pe alia,
Evu nu propune o modificare tu/.iasmimiu-se în faţa unei cienţa educaţională a m-am convins că semidoc­ sănătos e să inlocuieşti niciodată nu se exclud.
de substanţă a profilului pe Imagini în egală măsură pro­ muncii cu cartea desfă­
care poetul şi l-a conturat cu dus al realului şi al propriei ţii, ca şi fanaticii tuturor verdictele cu efortul de
fiecare carte publicată şi nu amăgiri : „Un tren do flori şurată de Biblioteca oră­ dogmelor sint produsele a înţelege. RADU CIOBANU DEVA: Şa*
contrazice în fonti ceea ce mă duce prin cîmpio/ Talaz şenească Haţeg, siluînd-o tria); [acob i
critica u stabilit referitor de grîu şi de cicori zmâlţate/ intre factorii locali ale GV N EDO Alt A :
la notele dominante ale li­ Ce dor de cineva ce nu mă căror acţiuni sînt aştepta­ Iul do la oui
dorn — A);
rismului său. O spunem nu ştie/ în mine, ce străveche nub.nşi! atn Stîncoşti- Scena şi oamenii ei
ca po un reproş, ci în ideea libertate/ Spre Sud, prin la­ te de fiecare dată cu in­ ohaba-Kaduleşli (instruc­ flori do cîm;
de a sublinia existenţa unui nuri galbene de febre/ Sub teres. tor — înv. Aurora Mi- Vechi colinde închinate luţia sa ulterioară, la creş­ ~ li); In fiec
toiul de motive Ia care poe­ zodii trenul verile cum ma hoc), laureaţi al Festi­ v rodniciei oamenilor satului, terea în plan valoric, o con­ clor do tino
tul apelează fără teama că ar poartă/ Sub limpezimea zilei valului naţional „Cînia- preocupărilor lor străvechi, tribuţie deosebită de-a lun­ meni minuna
putea supăra prin monotonie, de septembrie/ De mine vrînd MINEL BODEA rea României". costume pitoreşti pe care gul timpului au avut şi o au nilc lor zburi
amintind în acelaşi timp ati­ şi-acum să mă despartă" (Cin­ mîini harnice parcă au bro- membrii formaţiei : Traian cura); PETIU
tudinea constantă a oului faţă ice). Gheara, Ioan Răceau u, Mulse şapte sa mura
de real şi faţă de poezie, o lectură atentă a volumu­ Simoc, Traian Marina, Firuea l-ll (i’urîng);
clemente suficiente pentru a lui poate stabili cu exacti­ Marina, Petru Roiau, Miron copilărie... Ho'
susţine in ultimă instanţă tate ceea ce-l desparte pe Tismole, llarie Gheara, l)oru brio); r
personalitatea unui poet. Eugen Evu de experienţele ce Seleşan, Florin Gheara ş.a. (Unir «?ru.
le bi
Poet al satului, departe de trimit spre textualism ori Traian Gerge, care, in ciuda ral); ./EGA
imaginea conturată de tradi­ ludic. Poetul ari» faţă de poe­ celor 78 de ani, şi-a păstrat narea sfîntul
ţionalism din moment ce el zie o atitudine de respect dus tinereţea spirituală şi sufle­ farul); LON1
devine model şi spaţiu care pînâ la evlavie, de aceea nu-şi tească, este un adevărat de­ ni că în fam
asigură perspective de pro­ poate concepe poemele dccît pozitar al folclorului din zonă, ml); PETRII
funzime („pe bănci de lemn» îmbrăcate curat şi sărbătoresc, cunoseînd zeci de colinzi pe ranţii — se
mesteacăn tinăr, necojit/ La timpul scrisului său fiind du­ care le-a încredinţai spre (Muncitoresc) ;
porţi bătrînii satului aşteaptă minical ; jocul limbajului valorificare ansamblului de SA: Locuri
seara/ şi stelele citul jăruie nu-i produce satisfacţii pu dubaşi. (Muncitoresc)
spuzit/ Cu glas scăzut, mol­ care să merite a le transcrie, Ca o recunoaştere a auten­ Locotenent. Co
com, vorbesc cu ţara"), chi­ pornirea sa, clocotul sufle ticităţii şi frumuseţii obiceiu­
nuit cit; neliniştea căutării u- .ţese, melancolia, copleşitoare lui, liniei melodice şl mesaju­ lezat); BRAD
la Las Voga 1
nor spaţii consacrate, cu sem­ uneori, nu lasă locul jocului. lui vechilor colinzi, ansam­ roşie); C1U1
nificaţie în realitate („să fug Dimpotrivă, totul se spune blul a fost invitat de onoare Şapte miros
spre vetrele părăsite de zei 41 ), dintr-o suflare, cu o anumita al festivalurilor obiceiurilor şapte fraţi 1
desemnînd el însuşi sacralita- sinceritate care dezarmea/a laice de iarnă dc la Deva şi
toa unor locuri („Urmînd Pe cititorul imlemnîndu-l sa Sighetu Marmaţiei, la „Co­ ORASTIE: Zc
i-îul clar, smălţat ineandru/ Sui caute subtilităţile, şi acolo linda ţării pentru minerii — seriile I-I
către sanctuarele din Naiulru/ unde confesiunea directă este dat toate florile cîmpului Văii Jiului". Alături de ve­ Pădurea do :
mereu mai sus, spre sonrele- evidentă. aduce în şccnă ansamblul chile colinzi, repertoriul său căra); CEO
mpăratul/ şi sanctuar se Ceea ce ţine de experienţele folcloric de dubaşi Slînceşti — cuprinde şi piese din folclo­ Col sapfe
face-n munte Satul"), ori cău- ultimei generaţii d«» poeţi este cronica filmului Cap şi pajură Ohaba — Kăduleşti. Feste 50 de rul nou. Colinda închinată seriile I -11 (
cultură şi crO
la Eugen Evu o transcriere, ţării şi conducătorului său
tind realitatea numai după oameni, între 0 şi 05 de ani, tarea Komăni
pro­
alt
registru,
ere s-a documentat atent în dinlr-un univers, care, a nesus­ din sutele Stînccşli, Stînceşli- iubit, rea dedicată proslăvirii ŢEG: .Tandan
priului
legătură cu ea, după ce s-a La prima vedere studiu de seară, prietenii înţe­ Ohabn, Kăduleşti şi lîujoru, hărniciei minerilor, se ală­ dnrmeriţole
convins, citind cărţi de poe­ ţinută prin atitudinea speci­ de caz şi film al unei bio­ lepţi cu vietăţi violente, urmînd-o pe inimoasa lor în­ tură fericit celor caro aduc BRAZI: Evnd.
zie, că ea corespunde geo­ fică, se prezintă doar ca o văţătoare Aurora Milioc, şi-au divini de laudă fetelor şi tor ; CA LAN
grafiei lirice a marilor poeţi, replică la o anumită moda­ grafii comune, de om ho­ fala iubită cu o femeie asumat răspunderea scoaterii flăcăilor, gospodarilor, harnici (Centrul eh;
Eugen Evu, intr-un fel, poate litate poetică, generată mai tărî t să evadeze dintr-o vulgară şi cinică. Prins la lumină şi perpetuării unui crescători ele vite şi oi. creaţie ,.Cînt?
fi un poet care nu are „o mult cie orgoliu dccît de ne­ lume părînd a-i oferi prea în angrenajul evenimente­ vechi obicei — colindatul cu „Intilnirea cetelor iie dubaşi" niei"); SIMF
structură sufletească com­ cesitatea materializării unei lor, moderaţia lui se clati­ duba. valorifică un vechi obicei din băieţi grozn*
plicata" (Petru Poantă), ceea disponibilităţi creatoare. Pace puţin, să lepede propriilc-i Pentru a treia oară laureat viaţa satelor dobrene şi reu­ şui); iei A: :
excepţii* poezia „Pace de vară"
ce nu exclude însă o pro­ nehotărîri pentru a-şi cău­ nă, iar praful eşecurilor al Festivalului naţional „Cân­ şita transpunerii sale scenice inimă (Lumin
funzime care se întîlneştc în in care citadinul este susţi­ pare a se aşterne peste tarea României", ansamblul i-n adus ansamblului multe EA IU: Bătăi
dc
titluri
ediţiile
poeziile sale in absenţa ra­ nut printr-un poetic Ia care ta identitatea, pelicula de dubaşi şi-a început acti­ Festivalului laureat în „Cînta- Roma — serii
naţional
finamentului. Ochiul reţine sufletul echilibrat al creato­ iugoslavă „Cap şi pajură" vechile şi cinstitele sale vitatea, în anul 1971, sub for­ norul).
din lumea de senine delica­ rului nu a făcut prea mult preocupări. Previzibil pen­ ma unui grup vocal folcloric ron României".
lul, ceea ce într-o recuzită apel : „Copleşit oraşul de osie un lung şir dc între­ „Clacă la secerat" şi a unei
cunoscută ar corespunde pu­ pacea verii/ copil alungîndu-şi bări şi răspunsuri des­ tru spectator, drumul co- formaţii de dubaşi. t.a evo­ VIOLETA PĂDUREANU
rităţii, totul fiind conclus însă umbra/ monedă Ieftină prin pre şansă, eşec în viaţă, borîrii acestui personaj
spre o viziune metaforică : grătarul canalului/ soarele a- drumuri false şi drumuri dc Ia demnitate la viaţa ©frai
„Val, după ce voi muri/ miezii/ Un trandafir se des­ Poşta redacţiei minînd o simplă înşiruire
Magnolia va înflori/ Magno­ poaie Indecent/ o fereastră adevărate, vulnerabilitate Intr-un mediu vulgar şi de gînduri.
lia-» cer muiată/ Va-nflori brusc zăngănind pe asfalt.../ şi tărie umană. agresiv are, clin fericire,
nesărutată/ Primăvara mea o, binecuvântate nimicuri ale Cristina Varcuş — Criş- Ioan Cadar — Haţeg. Peutj^ azi :
trădată/ După ce voi înceta/ zilei/ din care viaţa îşi cx- Uşor ironic, moralizator şi căi de întoarcere, iar cior, Constantin Răduică Cum de altfel şi mărturi­
truge esenţele/ sfidînd muşcă­ antidotul eşecurilor se află fi u ş O’ ins
Va-nflori magnolia/ Lacrima, tura nevrotică/ doza de sin­ fără ostentaţie, filmul pro­ — Uricanî: Creaţiile dum­ siţi, poezia, dumneavoastră corul Lcmpo
freatica/ Mă va împrimăvăra/ gurătate din gladiolelc toc­ voacă şi apropie spectato­ în munca şi bucuriile ei. neavoastră nu întrunesc degajă prea multă „singu­ Pe alocuri vo*
Mă va scrie-n florea sa/ Nolia mai dăruite/ de cel care se rul de un personaj sensi­ care vor ave
magnolia). La Eugen Evu îndepărtează grăbit". înlr-un gest de bărbăţie condiţiile necesare publi­ rătate" : „Iar viaţa mea tor de aversa
este evident un anumit mod Prin „Ram cu oglinzi", ti­ bil şi plin de candoare, deloc penvenţional, lepă- cării. tîrîndu-se prin praf/ De sufla slab
de a fi livresc : cunoscând tlu sugestiv, Eugen Evu rea­ puternic, dar şi vulnera­ ţlîndu-se do cei care l-au Aurel Gagea — Dîncu viaţa lumii încet s-a desfă­ Temperaturile
realitatea din configuraţia minteşte. universul poetic şl vor fi cuprii
semnelor şl a motivelor sta­ modalităţile artistice cărora bil, pornit, înlr-un mo­ jnădat sufleteşte, tînărul Mic. Intenţia dumnea­ cut". I se alătură greşeli şi 14 grade, f
bilite de o întreagă experien­ le-a fost credincios. lăsînd ment de proastă inspira­ Baja va reveni în lumea voastră de a scrie o poe­ de ortografie, expresii de­ xime între l
ţă poetică, autorul Ignoră însă să se bănuiască şi alte zie de nuanţă patriotică rutante de tipul „Eu am grade. I/.ola
ceea ce nu fusese trecut în ipostaze ale unul talent in ţie, să schimbe, în totală cinstei, a muncii şi simpli­ mineata. (Mc
ghidul tomurilor de poezie. plină afirmare. opoziţie cu firea şi obi­ tăţii. este demnă de toată lauda. venit dar sînt plecat;", „în serviciu A. J
Cînd descoperă însă reperele, ceiurile sale, şantierul cu Creaţia rezultată este însă mintea mea mă-ntîmpină
cînd trenul din realitate este desişuri".
un tren cu flori, poetul dă MIRCEA MOŢ barul, salopeta cu haina GHEORGHE POGAN lipsită de fior artistic, ră-