Page 83 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 83
> DUMINICĂ, 25 SEPTEMBRIE 1988 Pag. 3
Modernizarea — o problemă vitală Lucrările de pe Faza republicană
rubrica tineretului a „Olimpiadei
IE (Urmare din pag. 1) în. prezent, beneficiază de ogoare se cer
acest tip de centrală un metalurgistului"
Aducem în atenţie, în « Masa rotundă ini tipurile, taxarea interur n u m ă r de 9 localităţi ru
rîndurile de fată, o sea ţiată la întreprinderea bană, interfeţe tu centra rale. Sînt Jn curs , de in mult amplificate! La Cîmpia Turzii a avut
mă de acţiuni polilico- minieră Petrila a avut la interurbană ş.a. stalare astfel de echipa loc recent faza republica
kleologice şi educative tema „Chipul minerului — înlrucît efectele po mente .şi în localităţile (Urmare din pag. 1) nă a „Olimpiadei metalur
opn- iniţiate în ultima peri oglindit în literatură". zitive pe plan social se Băcia, Cristur şi Romos. gistului" care a reunit pe
1 de oadă de organele şi or- La reuşita acţiunii şi-a cunosc, vă rugăm să ne Pînă la finele acestui an nai. Este adevărat că lu coi mai buni în acest do
? in- , ganizaţiile de tineret. dat concursul cenaclul spuneţi caro este eficien vor fi date în folosinţă, crătorii primăriei se află mini iu din întreaga ţară.
2 o literar „Venus". ţa economică ? în trimestrul IV a.c. vor zi de zi în cîmp, numai că O prezenţă remarcabilă
Ji • e Comitetul U.T.C. de — Fără să dăm cifre, începe lucrările şi la Bre acest fapt nu se relevă în la acest nivel au avut-o
i Al- la Combinatul siderurgic o „Uricani — un oraş amintesc că se reduce nu tea Română. Iar în per mobilizarea lă muncă a concurenţii hunedorenî,
Con- Hunedoara a organizat al „12 p o c i i Nicolae mărul de persoane din spectivă (tot în actualul tuturor cooperatorilor, di care s-au dovedit printre
intec dezbaterea cu tema ..Pro Ceauşescu" a fost gene centrale, creşte producti cincinal) avem în vedere recţie în care se poate ac cei mai bine pregătiţi, alît
teoretic, cît şi practic.
e a- gresul tc'hnico-şliinţific ricul dezbaterii organiza vitatea muncii, cresc şi montarea unor centrale ţiona cu mai multă perse
I in- şi implicarea lui în va te la Centrul de cultură veniturile şi, desigur, spo „tip Deva" şi la Sălaş, verenţă. Iată şi rezultatele obţi
s E- lorificarea superioară a din localitate. reşte operativitatea. Piuă Băiţa, Geoagiu, Crî.şeior. în ambele unităţi se lu n u t e de aceştia : cocsari
»use- produselor siderurgice". crează intens la arături şi — primele trei locuri au
idii... o I.a Combinatul side pregătirea terenului — la fost ocupate, în ordine, de
•rt * ® Centrul de cultură rurgic Hunedoara a fost Sâpfcâmînei Crucii Roşii C.A.P. Tîmpa — Viorel loan Plo.ş, Nicolae Balo-
nuzi- şi creaţie „Cînlarea Ro iniţiată masa rotundă Rad, Dumitru Gaitt, Aurel sin şi Florinei Gheară de
Iclo- mâniei" din oraşul Călan „Tineretul lumii contem Săptămînn Crucii Roşii, la C.S.H., 1. A.C.R.S.I I., Herţa şi Nicolae Gheaţă, la secţia cocsificare a
Combinatului
siderurgic)
cir- a fost gazda unui reuşit care s-a încheiat ieri, a l.M.II., secţia „Vidra" şi iar la C.A.P. Băcia — Al- Hunedoara.
ilbe, spectacol artistic susţi porane — prezenţă acti fost marcată şi în judeţul întreprinderea do trico bert Ziegfrid, Iosif Liî- De asemenea, Csaba To-
popoarelor
lupta
• Un nut de brigăzile satirice vă în pace, dezvoltare, nostru de o serie de ac taje. rinez, Gheorghe Danciu şi luay, de ia secţia I fur
pentru
?ce!e de la Combinatul side destindere şi colaborare". ţiuni. Dintre acestea con © La căminele de bă Coslol Bostacă. Pînă în nale şi Tlie Coptavi, de la
te!e- rurgic din localitate, în semnăm : trâni din I.onea şi Geoa prezent, la C.A.P. Tîmpa O.S.M., din acelaşi com
5,00 treprinderea comercială o Dezbaterea organiza o Deschiderea unui curs giu, copiii din clasele au fost arate 85 de ha şi binat, au cî.ştigat locul
ului mixtă şi Cooperativa tă la întreprinderea elec- de surori de Cruce Roşie I I I — I V ale şcolilor gene s-au pregătit pentru a IV, şi respectiv, III pe
II 9 meşteşugărească ..Şiro cu G0 de cursante în ora- primi sămînţa 1G ha. De ţară. la furnalişti şi ote-
iul''. Acţiunea a fost ur trocentrale Deva a avut rale din localităţile res
»mâ- tema „Cuceririle ştiinţei 'şul Vulcan. Acesta se a- pective au prezentat inte altfel, aici a şi început lari.
:on- mată de o seară cultu- şi tehnicii contemporane daugă cursurilor existente resante programe artistice încorporarea seminţei de
o ral-educativă pentru ti la Deva, Hunedoara, Că şi au înmînat pensionari orz în sol — fiind însă
neret, cu participarea — factor esenţial în e- lan, Petroşani, Lupcni şi mânţate 8 ha do către me
Ma- ducarca materialist-ştiin- lor căminului mici aten
Tele- formaţiei de muzică u- ţifică a tineretului". Petrila, aflate în al II-leu ţii. canizatorul loan Aruncu-
lide- şoară „Solaris". an de studiu. teanu. La C.A.P. Băcia
a La Centrul de. cultu s-au arat 116 ha şi s-au
© O suită de expuneri ră şi creaţie, tot do aici, pregătit 55 de ha.
pe tema „Ocrotirea mamei Şi în ce priveşte însă-
3RIE nu fost prezentate filmele
Dragostea de muncă a elevilor şi copilului" — temă caro „Mere de acasă", „Vin mînţnroa cerealelor păioa-
şi
genericul
constituie
il o Săptămînii Crucii Roşii — berzele" şi „La 18 ani", se activitatea poate fi mai A N I V E R S A R
pro- (Urmare din pag 1) de lucru impus de eleva organizate la clubul „Fe- cu tematică educativ sa- bine organizată şi coor
Tîmpa
donată.
!0,45 coordonaţi de Vasile Bur- mina" al Centrului de cul trebuie La C.A.P. pregătirea lor o „I.A mulţi ani !“ dragi
şi
grăbită
noştri
părinţi
bunici
.. O lost primenite, in cămara za, administratorul şcolii. tură şi creaţie „Cînlarea a La Deva, copiii cei terenului, iar la C.A.P vioria şi Axento Neidoni, din
01- cantinei şcolare s-au de La capătul tarlalei, miinl României" al constructo mai talentaţi de la grădi Băcia însămînţarea orzu brie I98S, sărbătoresc 50 de
•Inţ'sg, care azi, 25 septem
pozitat deja 100 ! .buiion, harnice sint prinse in a- rilor din Deva şi la „Avi niţele cu program normal lui. Vremea este destul de ani de cînd şi-au unit des
,-0 150 borcane cu conopidă, ceeaşi competiţie a vred cola" Mintia. şi prelungit din municipiu tinele prin inelul de logod
condiţiile
ien- 350 kg ceapă şi sint in niciei. Fetele sortează şi s-au întrecut în tradiţio înaintată, iar ciuda va nă. (5320)
în
climaterice,
•
otis- curs de insilozare 3 000 kg pun in lăzi cartofii adunaţi © Dezbateri pc aceeaşi nalele desene pe asfalt pe lului do ploi din ultima dăuţi MAMA, tain, fratele Ră
şi
bunica
urează
le
f ie cartofi, urmind să se re de colegii lor. Prof. Ma temă au fost organizate şi tema „Ocrotirea mamei şi vreme, permit buna des mulţi ani şi fericire celor
şi colteze porumbul, sfecla, rja Biaun are cuvinte de la Întreprinderea de tri copilului". făşurare a acestor lucrări. doi gemeni ciprioţi şi Nadia,
cu prilejul împlinirii celor 12
î o celelalte legume de pe laudă la adresa ele/.Io , cotaje, secţia „Vidra", coo uni. (5312)
r
2,00 lotul şcolar. La toate a- pentru „răspunsul" de perativa „Drum nou", • CU ocazia pensionării şi
jI ui. ceste lucrări, ca şi la cele nota 10 dat la activitatea I.A.C.R.S. şi l.M. din Hu 1 • în chemarea la între elemente de modern şi e- a împlinirii -vîrstei dc 50 de
care au condus la reali practică. nedoara. cere socialistă pe 1988 a- leganţă pentru orice urbe ani arăm Iui Ditbnru Viorel
şi Iui Ana, la 11 ani, multă
zarea (cu excepta măce Am părăsit tarlaua im- dresată tuturor unităţilor care se respectă » După sănătate. Nora, fiul şi părittr
şelor), a planului econo pinzită de elevi, cu senti • O masă rotundă pe de extracţie a cărbunelui opt luni din acest an, des ţii din Hărţăgani. (5333)
mic al unităţii de pionieri, mentul că cea mai instruc tema îngrijirii copilului din subteran din ţară, co toinicul colectiv al Minei • I.A mulţi ani ! pentru
Atulricn,
din
elevii au avut o contribu tivă şi eficientă lecţie de mic a avut loc la lectivul întreprinderii mi Deva se menţine pe pri Valorica Nelu, surorii partea
soţului
Delta,
ţie importantă. Am reţi spre muncă n-o poate T.P.I.L.F. şi Fabrica de părinţilor şi socrilor. (3344)
(Pa- nut şi ciieva nume ds preda" decit munca insăşi. bere Haţeg. niere Lonea şi-a asumat mul loc în întrecerea so
%
IIU- pionieri harnici: Ghiocel Cu convingerea că nu se ca angajament extrage cialistă pe ţară - dova
tibi- » Concurs pe tema „Cel rea suplimentară a cel pu dă a hărniciei şi angajă V ÎN Z Ă R I
r
(Mo- Deheleanu, Florin lg eţ, poate larma linăra genera mai îngrijit cămin, cea ţin 15 000 tone de cărbu rii revoluţionare în muncă
; cu bionica Cioază, Claudia ţie in spiritul dragostei de
dorn Crăciun ş.a. muncă, decit muncind. Şi mai frumoasă cameră" s-a ne. Cu cele peste 20 000 Foarte aproape — la nu • VINI) Dacia break, nouă.
mi-o : desfăşurat la căminele tone de cărbune extras în mai un loc distanţă - se Şoimuş, nr. 220. (5348)
oa- Tarlaua „La nsip". Zglo vocile cristaline, ce răsu pentru nefamilişli de la plus de la începutul anu situează colectivul Minei • VINI) casă. Comuna Gu-
îa.şi- bii şi dornici să-şi umple nau in miezul zilei liniş I.A.C.R.S. din Hunedoara. lui, minerii de la Lonea Coranda-Certej. Succes in rasada, nr. 171 (lingă pîriu).
i’la- cit mai cu ir.d găleţile cu tite de septembrie, expri- (5310)
c VINI) casă trei camere,
Cci şi-au îndeplinit şi depăşit continuare minerilor frun dop: mdinţe. Uroi, n r. 30 . ue-
■riile tuberculi, băieţii păşesc mind bucuria şi plăce'ea © Donări onorifice de angajamentul anual, con- taşi din judeţul nostru ! • va, telefon 15221. ( 5319)
r
eşti grăbiţi in urma c -ruină de a munci, veneau să sînge, zilnic cu cîte 50— La Crişcior se află încă în
iem- torului. Mecuu ra'o'ul fa confirme această convin tinuînd în ritm susţinut în ® VÎND \ ideo player sigl-
antâ 60 de donatori, la Hune trecerea pentru mai mult funcţiune cea mai veche lat, radi o ciasetofon dubluca-
ce faţă cu greu ritmului gere. doara, la -care au partici cărbune dat tării • Sec- centrală telefonică din soi Cil og; di/.ator, înregistra-
pat oameni ai muncii de re i rapidă, 2 x 30 IV. Deva,
toloi ou 2 P.K 77, după ora 20.
cen- (5310)
tinl-
iine- E C R A N
igu- OFERTĂ DE SERVICIU
I—II du toată onergia mai
OA- o CAUT femeie îngrijire
timă ţia reparaţii cazane de la judeţul Hunedoara. Este copil. Deva, telefon 12201, du
\Nl: termocentrala Mintia s-a vorba de o centrală „pas pă ora 12. (5303)
;iîc- m u l t ă u
oste mutat într-un spaţiu nou, cu pas" - primul tip de
şaua mai luminos şi mai încă centrală instalată in ţara SCHIMB DE
/.A : (Urmare din pag. 1) pător, dotat in mod co noastră. Nu mai tirziu de
ntru ta, funcţionarea optimă a trală este opera lor. Şi LOCUINŢĂ
ui) ; centralei, scurgerea kilo nu-i puţin, nu-i uşor, ca respunzător, în care acti cit în trimestrul I 1989,
Ofili waţilor in sistemul energe la zeci de kilometri de vitatea se desfăşoară în respectiva instalaţie va de
in) ; te a cazonelor, dar şi cu tic naţional şi al agentu conducte, de diferite mă condiţii superioare de or veni o... piesă de muzeu, o SCHIMB una sau două
ria- cazonele in funcţiune, e- ganizare şi eficienţă • Tâ intrucit va fi înlocuită cu garsoniere cu apartament
AI : xecută lucrări de anver lui termic spre casele rimi, h condiţii de pral două camere, situat in zonă
I — noastre. şi temperaturi ridicate, să nărul Dănuţ Diaconu, din o modernă centrală pen- convenabilă. Deva, telefon
<|f gură şi de calitate la a- Hunedoara, lucrător la taconta • in centrul co 177li sau 12236, ing. Doboş.
Cîll- cesle instalaţii sensibile şi La reparaţii ventilatoare le pui Îmbrăcăminte trai brigada nr. 53 Călan a munei Sălaşu de Sus oa (5315)
1IA- complicate, pentru că şi şi pompe lucrează in „foc nică de tablă şi materia
ian- noi trăim in Deva şi in continuu" 16 meseriaşi, in le izolatoare, pentru a nu I.A.C.R.S.H., a făcut turul menii şi-au construit în
i a); tre care lăcătuşii han Di- ţării, cu o bicicletă „Pegas stil specific locului o f u- P I E R D E R E
vil- spirăm aerul acestui oraş risipi apa, aburul, căldu moasă staţie de autobuz.
■ 11 şi nu ne este indiferent nea, Ghcorghe Lăpugean, ra. Conştiinţa revoluţiona Standard", intre 13 august • IMKRDCT portchcl maro,
i şi cum este acest aer". Alexandru Epure şi coor ră şl dăruirea patriotică, şi 18 septembrie, pe un O mînă de meşter a scris 5—7 chei. Găsitorul este ru
mă- traseu însumînd peste 3 640 cu litere mari din lemn gat să anunţe redacţia, bi
listc Dar armaluriştii cine donatorul lor - Ludovic spiritul de angajare ce-l prelucrat aTzaral ,D um roul de mică publicitate. Re
r
II l'c- sint ? Ce fac ei ? Sepniczki —, asigurind re caracterizează pe Niculai km, străbătînd 27 de ju compensă. (5350)
în Sint, de asemenea, me pararea agregatelor şi in Lazăr au fost transmise şi deţe şi Capitala. Un mic bun I". în alte părţi n-am
nr- stalaţiilor din fluxul eva record pentru un cicl.st a- văzut • Emil Toina, Vasi'e
11(1*11 seriaşi ordonaţi şi con oamenilor din subordine, Dumitriu, Doinei Onescu, COMEMORARE
(Mi- ştiincioşi, precum lăcătu cuării zgurii şi cenuşii re Vasile Ferencz, Angela i i mator • Pe lingă Consi- Olimpiu Moldovan, Aure:
şii han Nicula, Florin Ha- zultate in procesul arderii Crăciun şi Vasile Crăciun, t 1 ul popular al comunei Năucu — oa Ticni ai mun
ţegan, Ştefan Szekejy, Gli- cărbunelui, precum şi a Elena Cimpeanu liind doar Bulzeştii de Sus a fost în cii în atelierul mecanic
g or Muntean, Marinei pompelor de mare capaci ciţiva dintre meseriaşii de fiinţată o secţie de con din cadrul Autocoloanei • PE tristul şi în
Muntean, sudorii Matei tate. Fiecare işi cunoaşte nădejde pe care maistrul fecţionat mături din nu de transport local Călan tunecatul mormînl al
Schusler şi Melania Bu- la perfecţie atribuţiile, îşi se bizuie orieind. iele. 2 500 bucăţi de mă — îşi pun mereu semnă celui drag nouă, loan
nea, in frunte cu maistrul organizează judicios acti turi de Bulzeşti au fost tura pe acţiunile de outo- lîiseariu, s-au aşternut
lor inovator Eugen Sze- vitatea, reuşind să se în Ei, toţi cei despre care vîndute pînă acum popu 13 toamne. De veghe
a va scrie inlotdeauna in ter am scris in aceste rinduri, gospodă-ire şi autodotare stau florile ce i-au
cu restely. EF lucrează in toa constituie unul dintre nu laţiei • Dintr-o iniţiativă ce au loc. Din mîinile lor fost dragi. (5327)
■ros. tă centrala, de Ia cola menele planificate, chiar lăudabilă, în municipiul au ieşit pînă acum: o pre
ploi zero la cota 46, făcind ca să le devanseze, să efec cleele muncitoreşti cele Deva au fost montate fru
rac- tueze numai lucrări de mai solide, mai angajate să pentru vulcanizat, mai
va mii de robineţi, cu diame moase indicatoare cu de multe bancuri de lucru a-
'rat. trul de la 10 la 2 600 de calitate. şi mai statornice de la numirea străzilor şi noilor menajate cu tot ce tre D E C E S
ui e milimetri, să permită cir Şi ar mai fi de spus cîte- C.T.E. Mintia, aliniate zi
e 9 bulevarde care traversea buie, polizoare şi chiar
ma cuitul normal al apei şl va cuvinte despre izolato- şi noapte la imperativul ză oraşul de la poalele cîteva modificări esenţiale # FAMILIILE renea, Mă
cle aburului la temperaturi de riştii şi tinichigiii coordo patriotic de azi şi de mil- Cetăţii. Sînt nu doar sem la un mic strung. Şi, lu ciucă şi Mihuţ sînt alături de
dl- pină la 550 grade Celsius naţi de maistrul Niculai ne al economiei naţiona prietena lor Li via Gîrbu în
dC Lazăr. Tot ce înseamnă le: „Ţârii — cit mai multă ne distinctive de orienta cru cert, nu se vor opri nemărginita durere pricinui-
O). şi presiuni de la 2 la 230 re deosebit de utile, ci şi aici I *.'t (I • moartea mamei sale şl
atmosfere, şi, prin aceas conductă izolată in cen energie electrică". • mit condoleanţe faml-
«ei îndoliate. (5343)