Page 84 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 84
Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 597 • DUMINICĂ, 25 SEPTEMBRIE 1988
SE POATE EVITA... I CUPA DE NEATENŢIE...
Intervenţia reprezentantului României
Aţunci cinci se adoptă în loc să frecventeze
4 la sesiunea Consiliului pentru contribuţiei organizaţiei | maniera de a conduce cursurile Şcolii generale
mondiale la soluţionarea * preventiv, accidentul poa nr. 4 din Deva, al cărui
comerţ şi dezvoltare al U.N.C.T.A.D. unor conflicte regionale. | le îi evitat. Şoferul unui elev este, Florin Duţu a
El CIUDAD DE MEXI- ! autovehicul poate să-şi ajuns pacient al spitalul fu
GENEVA 21 (Agerpres). cum şi de eforturile' pe CO. - Intr-o declaraţie fă- 1 pentru o perioadă înde
•— în Consiliul pentru co care aceste ţări trebuie M WASHINGTON. - Pre cută la Ciudad de Mexî- J ia măsuri de siguranţă lungată. La cei 10 ani ai
merţ şi dezvoltare al să le depună pentru asi şedintele S.U.A., Ronald co, unde se află intr-o j pentru a ieşi dinlr-o si săi, cili numără, F. D.
U.N.C.T.A.D. reprezen lan gurarea dezvoltării lor ! Reagan, l-a primit, la Casa vizită oficială, primul mi- « tuaţie periculoasă, chiar nu-.şi poale imagina toate
economico şi sociale. j Albă, pe ministrul afaceri. dacă nu el o creează. E-
ţul ţării noastre n înfă nistru al Norvegiei, Gro | pericolele stradale. Mer
ţişat pe larg poziţia A fost subliniată cerin ' lor externe al U.R.S.S., Harlem Brundtland, a ară- > leclricianul Valentin Do- sul pe bicicletă se învaţă
României. considerentele ţa perfecţionării sistemu 1 Eduard Şevardnadze. Cu tat că problema datoriei I lin de la I.C.S. Hunedoa ia şcoală, dar pină ia o
p r e ş e d t n t e 1 u i Nicolae lui monetar financiar, in , acest prilej - relatează externe latino-americane J ra pilota, pe B-dul Băl- anumită virslă. esto inter
Ceau.şescu privind criza ternaţional, a aşezări* sal* ] agenţia TASS — au fost trebuie să fie soluţionată | cescu din Deva, autotu zisă folosirea drumurilor
economică mondială şi pe o bază eeliit-dv’ă. eli ' abordate aspecte de prin- la nivel internaţional — » rismul 4-IID-1101. Cunon- aglomerate. Pe strada
cînd bine prevederile con
| cipiu ale relaţiilor sovîe-
manifestările ci, persis minării barocelor tarifare I to-americane, in lumina informează agenţia Noti- I E. Gojdu clin Deva, F. D.
tenţa unor grave probleme şi netarifare, a discrimi ' înţelegerilor la care s-a mex. Premierul norve- * duitei preventive, lo-n a- a ajuns cu bicicleta la o
nerezolvate. necesitatea nurilor din comerţul in ] ajuns în cadrul întreve- gian a precizat că aceas- j plicat în practică. A ob intersecţie semaforizată,
continuării şi intons'f'că- ternaţional şi asigurarea ' derii la nivel înalt de la ta necesită cooperarea re- * servat în fala sa un auto însoţii de un coleg, pa
buz oprit într-o staţie de
avînd
bicicletei,
ril eforturilor pentru in unui acces larg şi neîn I Moscova. Oaspetele i-a giunii şi realizarea unei » sager al liber între auto
spaţiul
staurarea unei noi ord'ni grădit la cuceririle ştiin „ înmînat preşedintelui S.U.A. schimbări în abordarea I autobuz. Zona respectivă vehicul şi trotuar, băie
economice internaţionale. ţei şi tehnicii contempo ] un mesaj din partea se- problemei datoriei externe, J este frecvent „populată" ţaşul ajunge şi el aproa
observat
copii,
Evidenţiind că povara rane. în acest context, a ' cretarului general al C.C. pentru a se evita feno- j do atentul lucru prevăzătorul pe do semafor, în partea
şi
de
datoriei externe repre fost pusă în evidenţă j al P.C.U.S.. Mihail Gor- mene negative. * şofer. înlr-o asemenea laterală a autobuzului 31-
zintă una din cele mai * baciov — menţionează m SAN SALVADOR. - } 1ID-5015 (al I.J.T.L.). La
grave probleme cu care propunerea României cu J TASS. Delegaţii a 60 de organi- » situaţie a redus consis apariţia culorii verde a
SÎnt confruntate ţările în privire la necesitatea or £] NAŢIUNILE UNITE. - zaţii sociale şi politice din | tent viteza de deplasare semaforului, imprudentul
ganizării, în cel mai scurt Salvador au hotărît crea- J şi şi-a sporii atenţia. Tno-
curs de dezvoltare, re ' Preşedintele actualei se- rea unei „adunări per- î vitabilul nu s-a produs şofer Dumitru Corcheş,
prezentantul ţării noastre timp, a unei conferinţe ( siuni a Adunării Generale manente" pentru a Impui- * pentru că V. D. a oprit la care pilota autobuzul, nu
a arătat că, în concepţia internaţionale sub egida - a O.N.U., Dante Capuio, siona procesul de soluţio- j timp maşina şi din joaca s-a asigurat in oglinda re
României, problema da O.N.U., cu participarea cu ' s-a referit, în cadrul unei nare politică, prin nego. | trovizoare şi s-a angajat
drepturi egale a tuturor sa minorul Gheorglie Da în viraj la dreapta. „în
toriei externe poate fi so ] conferinţe de presă, la cieri, a conflictului intern * niel Cristea a scăpat tea
luţionată printr-o abor statelor, atît dezvoltate, - rolul O.N.U. în soluţiona- din această tară. făr. Dacă părinţii şi fac soţitorul" biciclistului se-
dare globală, politico-eco- cit şi în curs de dezvol ] rea conflictelor interna- torii educaţionali de la sizincl pericolul sare de pe
nomică, în cadrul căreia tare, în vederea soluţio , ţionale. El a apreciat că Şcoala generală nr. 3 De bicicletă. Biciclistul este
să-se ţină seama de ni nării problemelor grave i acest an s-a constituit ca va, unde este elev, i-ar fi surprins de laterala aulo-
un moment important pen- DUSOlpD |
şi
velul de dezvoltare şi po din economia mondială, * asigurat o educaţie rutie buzului este trîntit jos.
Bicicleta
răsucită
şi
sibilităţile de rambursare inclusiv a problemei da j tru O.N.U., ca urmare a ră corespunzătoare, acesta în această operaţiune este
ale ţărilor debitoare, pre toriilor externe.
nu ajungea la un pas de angrenat şi cel ce o con
a fi victimă, nu so anga ducea. Pentru mai multă
ja în fugă, fără o preala vreme cei doi copii nu
bilă asigurare, în traver mai pot învăţa şi nu se
VICTIMELE pasagerii de pe bancheta narii au fost înspăimântaţi In conformitate cu noile \ sarea drumului prin spa mai pot juca împreună.
ALPILOR FRANCEZI din faţă folosesc centurile de apariţia unui piton norme, cei ce vor conduce \ tele autobuzului. Se impune mai multă
de securitate, în timp ce printre colete. După ce automobilele in stare de Experienţa no demon preocupare pentru impri
Numai în cursul lunii iu în 1982 procentajul lor era pompierii au reuşit, nu fă ebrietate sint posibili de \ strează că majoritatea ac marea unui mod discipli
lie, serviciile Iranceze de de numai 12 la sută: Nu ră greutate, să prindă şar Închisoare, iar diferite alte \ cidentelor de circulaţie în nar în traficul rutier. Fac
salvamont au întreprins mai în 1987 peste 4 000 pele şi să-l depună la gra abateri de la normele cir \ care victime sint copiii se torii care au asemenea
387 de intervenţii pentru de persoane au rămas în dina zoologică, funcţiona culaţiei rutiere se vor pe petrec la începui de an obligaţii trebuie să ma
a veni in ajutorul alpiniş- viaţă datorită centurilor rii poştei au descoperit depsi cu amenzi substan \ şcolar. Acum nouă tutu nifeste un interes major
tilor sau excursioniştilor de siguranţă. că el sosise din Guyana ţiale. După cum a decla \ ror nc revin obligaţii mari pentru prevenirea acci
aflaţi in dificultate in Alpii rat preşedintele Braziliei, pentru ocrotirea copiilor, dentelor de circulaţie, prin
francezi, de la Mediterana Jose Sarney, măsurile au \ şoferilor recomandîndu-li- ridicarea continuă a cpL-
pină la Lacul Leman. Bi lost luate avînd in vede t se să adopte în orice si ficării profesionale a şo
lanţul este deosebit de re că in această ţară pe tuaţie — conduita pre ferilor pentru ca ei să
încărcat: 34 de morţi, şase ste 50 000 de persoane ventivă. manifeste în permanenţă
dispăruţi şi 306 răniţi. Ci mor anual in catastrofe prevedere şi vigilenţă, spo
frele sint în uşoară creş LEOPARZI Al ZĂPEZII... Franceză. Expeditorul, pre rutiere, datorate, în mare Maistrul Nicolae Irimie, ri tă. participanţii ia
Toţi
la
I.M.M.R.
Simeria,
tere faţă de aceeaşi lună RECORDMENI văzută că şarpele ar pu majoritate, nerespectării de adoptat do asemenea trafic trebuie să contri
a
a anului 1987, cind şi-au tea scăpa din captivita regulilor de circulaţie. un mod de şofat preven buim, printr-o atitudine
pierdut viaţa 32 de per La o grădină zoologică te, a introdus in cutie şi co respun ză toare, p rud en -
soane, iar 243 au fost ră din Munclren s-a realizai un bileţel în care scria că CĂLĂTORIE MARINĂ l tiv, dar pe timp ploios. lă şi civilizată, la pre
nite — informează ziarul un adevărat record mon pitonul nu este veninos. PE O PLUTĂ La un moment dat, con- venirea evenimentelor ru
„L’Humanite", dial, prin naşterea a cinci Numai că personalul poş DIN TRESTIE ducînd autoturismul 1-HD- tiere si a consecinţelor lor
pui de leoparzi ai zăpezii, tei a descoperii biletul a Cinci exploratori spa t 2925, pe str. 30 Decembrie Dacă putem realiza acest
CENTURILE specie foarte rară, amenin bia după ce chemase pom nioli şi unul peruan au \ din Simeria, a observat în fapt, pe deplin realiza
DE SIGURANŢĂ ţată cu dispariţia, in pre pierii. hotărît să pornească in faţa sa un biciclist. Şi-a bil, depinde numai de
zent, se apreciază că mai tr-o călătorie marină pe t luat măsuri de siguranţă noi, Tio că sin tem pietoni,
Centurile de siguranţă există numai aproximativ SANCŢIUNI ASPRE o plută' din trestie cu t atunci cind urma să-l de biciclişli, pasageri ai mij
devin fot mai apreciate in 200 de exemplare din a- CELOR CE ÎNCALCĂ lungimea de 17 m şi lăţi păşească. Era posibilă o loacelor de transport, şo
rindul conducătorilor auto ceastă specie de feline, in REGULILE DE CIRCULAŢIE mea de 4 metri pentru a \ dezechilibrare a biciclis feri, molociclişti sau molo-
din S.U.A Potrivit rezulta regiuni muntoase din cen ajunge din Peru in Noua I tului. Dezechilibrarea s-a rctişti, indiferent unde ne
telor unu! sondaj de opi trul Asiei. Autorităţile brasiliene au Zeelandă. Ei intenţionează l produs şi Alexandru Co deplasăm pe arterele ru
nie efectuat de Ministerul hotărît să înăsprească mă să demonstreze că incaşii, vaci, un lînăr de 17 ani tiere din judeţ ori din
american al Transporturi PITON LA... PACHET surile luate împotriva con folosind curenţii din Ocea din Simeria, care rula pe ţară.
lor, in prezent 43,4 la sută La unul din oficiile poş ducătorilor auto ce încal nul Pacific, puteau ajun bicicletă, a căzut în faţa
din conducătorii auto şl tale din Bologna luncţio- că regulile de circulaţie. ge în Noua Zeelandă. maşinii. A scăpat doar MILIŢIA JUDEŢULUI
cu spaima şi cîteva stri HUNEDOARA,
căciuni la bicicletă. Serviciul circulaţie
J O C U R I L E O L I M P I C E turile din R.D. Germană Vasile Tomoioagă şi La- cademic, sportivii români Azi, în divizia A
şi Bulgaria, cele trei am dislau Lovrenschi), care vor fi prezenţi în alte
SEUL 24 (Agorpres). — nînd încă din plecare un barcaţiuni desprinzîndu-sc au rezistat cu succes re patru finale; schif simplu la fotbal
Concursul de canotaj aca slroc formidabil, a con de celelalte competitoare. venirii din final a schi feminin, patru vîsle fe
demic din cadrul Jocuri trolat cursa de la un capăt Iată clasamentul probei tului neozeelandez, situat minin, 8 plus 1 feminin Meciurile etapei a 7-a a
lor Olimpice de vară de la altul, cîştigînd cu brio de 2 vîsle: 1. R.D. Ger pe locul 3. şi 2 plus 1 rame, mas campionatului diviziei A
la Seul a programat sîm- medalia do aur şi titlul mană — 7’00”48/100; 2. Clasament : 1. R.D. Ger culin. la fotbal so vor desfăşura
bătă, la bazinul nautic de olimpic. România — 7’04’’3G/100 ; mană — 6’i0’’74/100; 2. astăzi, după următorul
pe rîul Han, primele fi Iată clasamentul cursei 3. Bulgaria — 7’06"03/100. România — 6T3”58/I00; 3 SEUL 24 (Agorpres). — program ; Sportul studen
nale. Prezente la startul n de schif 2 rame : 1. Româ Concursul olimpic mas
5 probe, echipajele româ nia (Rodica Arba, Olga ţesc — Dinamo ; Rapid —
neşti s-au comportat ex Ilomenghi) — 7’28"X3/100 culin de gimnastică s-a în Corvinul Hunedoara ; Vic
celent, reuşind să cuce — campioană olimpică; 2. cheiat sîmbătă, o dală cu toria Bucureşti — F.C.
rească, după dispute pa Bulgaria (Radka Stoiano- desfăşurarea finalelor pe Farul Constanţa; F. C
sionante, cinci medalii, din va, Lallca Borberova) — Clasamentul probei mas Noua Zeelandă — 6’15’’ aparate, printre medaliaţii Inter Sibiu — F.C.M
tre care una de aur, trei 7’31”95/100; 3. Noua Ze caline de 2 rame este ur 78/100. ultimei zile numărîndu-se Braşov ; F.C. Argeş Pi
de argint şi una do bronz. elandă (Nicola Payne, Lyn- mătorul : 1. Marea Brita- Tată clasamentul probei şi sportivul român Ma- teşti — A.S.A.Tg. Mureş;
Astfel, toţi sportivii ro ley Hannen) — 7’35"G8/ tie — 6’36”84/100; 2. Româ rius Gherman, clasat pe S.C. Bacău — Oţelul Ga
mâni care au concurat au, 100. nia — 6’38’’06/100; 3. Iugo feminine de 4 plus 1 ra locul 3 în spectaculoasa laţi ; F.C. Bihor Oradea
urcat pe podiumul de pre în cursa de schif doi slavia — 6’41"01/100. me : 1. R.D. Germană —• p obă do bară fixă.
miero., vîsle, echipajul român Tot cu medaliile de 0’56”; 2. R.P. Chineză — — Steaua ; Universitatea
Cel mai mare succes a alcătuit din Elisabcla argint au fost recompen G’58”78/100; 3. România — Competiţia de gimnas Cluj-Napoca — F.C. Ol ;
fost obţinut do echipajul Lipa şi Veronica Cogea- saţi şi membrii echipaju tică ia sfîr.şit astăzi, cu Universitatea Craiova —
feminin de schif dublu cu nu şi-a adjudecat medalii lui românesc de 4 plus 1 7’0i”13/100. finalele pe aparate la Flacăra Moroni.
rame (Rodica Arba, Olga le de argint, după o între rame (Dimitrie Poposea. Astăzi, în ultima zi a feminin, în care vor con Partidele vor începe în
Ilomenghi), care, impu- cere echilibrată cu schi Ioan Snop, Valentin Roba, concursului de canotaj a- cura şi sportivele românce. ora 1G,00.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbii, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. | <ior.r> )
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 1127a, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.