Page 85 - Drumul_socialismului_1988_09

CAMPANIA A0MCO3LA DE TOAMNA

Eforturi susţinute pentru încheierea recoltării

cartofilor si intensificarea semănatului
j
1
In unităţile agricole din e rcască subs t an ţ a,. /V 'fol, — ca această lucrare să
C.U.A.S.C. Bala de Criş din cele 1 140 ha p re vâ- se încheie în perioada op­
eforturile tuturor sini con­ zute a f i însăminţ cit. C Cil timă stabilită.
centrate în aceste zile la .griu si orz, arăti-i 1“ mi C.A.P. Vaţa de Jos este
încheierea recoltării carto­ fost ex c i n a t e p ■ : m a : prima u n i t a t e d i n
filor, la pregătirea te- mult de IDO l>a. p î tul C.U.A.S.C. care a început
renului şi insămînţarea semănatul orzului, lucra­
rea respectivă fiind acum
păioaselor. De fapt, în în prag de finalizare. Me­
Anul XL, nr. 9 598 MARŢI, 27 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani cele patru cooperative a- C.U.A.S.C. canizatorul Pavel lla.şa şi
gricole din comuna Baia BAIA DE CRIS loan Avram, inginerul şef
de Criş — Ţebea, Rişca, al unităţii, care se aflau,
1 ,unca şl Cărăslău —, pre­ împreună, în tarlaua „Bălţi
In întreaga activitate economico-socială cum şi la Mesteacăn car­ germinativ f i e . ' pregătit Oeisor", la semănat, a-
tofii an fost recoltaţi în pe aproape jumătate din cordau atenţie maximă ca­
totalitate, în celelalte ti­ această snorafaţă în pre­ lităţii lucrării, respecţi âi
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL ni lăţi slrîngîndu-se acum zent se lucrează la însă- densităţii şi admcimii pre
văzute în tehnologii l a
orzului.
în
fie­
mînţarea
dc
recolta
ultimele
pe
hectare. în ce priveşte care unitate exis tind certi­ rîndul lor, mecanizatorii
iCOLAE OEÂUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII pregătirea patului ger­ tudinea — ne asigura Roman Trif, Constantin
minativ şi semănăm! pă Nicolae Pan tea, organiza­ Cioacă şi cu Vasiile Negru
plugurile
şi
munceau
maselor, vitezele de lucru torul do partid şi pre­ discurile în brazdă, asigu-
zilnice au în--e;-.)'i, să şedintele consiliului unic
j
rînd front de lucru se­
mănătorii. Au fost exe­
Aspiraţie firească spre un mod AU ÎNCHEIAT ÎNSĂMÎNŢAREA ORZULUI cutam arăturile pc mai
mult de 120 ha.
Folosind din plin timpul bun de lucru .şi trac­ Cu aceeaşi hărnicie se
de viaţă superior toarele din dotarea secţiei de mecanizare, la C.A.P. cartofilor. şi în la tarlaua ,Ve-
acţiona
recoltarea
cele
pe
orzului
s-a
insămînţarea
încheiat
Joledinţi
irii"
stringeau
tuberculii
40 de hectare planificate, lucrarea fiind efectuată do cooperatorii coordonaţi de
iniţiată de secretarul ge­ Ion şi Adrian Nieulescu (tată şi fiu). Gheorghe Gttrban, vice­
„In următoarele luni va trebui ea, in Comitelui neral al partidului, tova­ în paralel s-a acţionat la fertilizarea şi pregăti­
•Politic Executiv şi în plenara Comitetului Cen- răşul Nicolae Ceauşeseu, rea terenului pentru insămînţarea griului, 60 de ha preşedintele unităţii, iar
trai să adoptăm măsurile şi programele necesare de conturează satelor dobreno din cele 200 prevăzute fiind gata să primească sămîn- în parcela „Omana" lu­
sistematizare şi organizare — care constituie o ne- un viitor nou, superior ta. Deoarece pe citeva zeci de ha griul se va cultiva crau cei din brigada oon-
cesWate a dezvoltării. socia liste, a înfăptuirii l’rogra- din punct de vedere al după porumb. în această săptămină însemnate forţe
inului partidului de făurire a societăţii socialiste mul­ calităţii vieţii oamenilor. vor fi mobilizate la recoltatul şi eliberatul terenului M1RCEA LEPĂDATU
iilatcral dezvoltate. Aics te» vor asigura reducerea Este normai deci ca în de aeeaslă cultură.
şi lichidarea chiar a unor deosebiri esenţiale, între viilor oamenii să răminâ. (Continuare in pag a 2 a)
sale şi oraşe, o tot mai mare apropiere a comli- ai satului, ei găsind în
;
t "l )r de viată, de muncă ale satelor de oraş" noile- condiţii confortul şi
civilizaţia pe care Le cău-
NîCOLAE CEAU5E5CU tau altă dată în oraşe.
Afirmaţiile şi argumen­ Adunare pentru propunerea candidatului în vederea
tele primarului nu pornesc
Avem in faţă cileva
coloane do cifre. Ele re­ Opţiunea satului de pe un teren gol. Dim­ alegerii unui deputat în Marea Adunare Naţională
prezintă populaţia locali­ pentru confort potrivă, s-au materializat
temeinic în timp,. La Do-
tăţilor judeţului po ani
diferiţi. Ci fim în drep ' si civilizaţie bra. Terenul pe., care .ele în conformitate cu De­ deputat în Marea Aduna­ A fost propus candida­
Iul comunei Dubiu : 1948 DEZVOLT /V K E © s-au împământenit, con­ re Naţională. tul Ion Popa, prim-secre-
— 5 290 de locuiTori, 19.36 MODERNIZARE diţiile caro le-au favori­ cretul Consiliului de Stat Pe baza prevederilor tar al Comitetului jude­
— 5 131 ; im deceniu mai zat apariţia au fost o agri­ nr. 236 din 25 august 1988, Legii electorale, luni» 26 ţean Hunedoara al Parti­
tîrzlu, în 1966 — 4 988, iar cultură modernă, diversi­ în circumscripţia electora­ septembrie a.c., în cadrul dului Comunist Român.
peste 22 do ani, adică în rior de civilizaţie este fi­ ficată şi îimlt productivă lă nr. 7 Lupeni, judeţul circumscripţiei, a avut loc- Participanţii la adunare
anul a ccs l,i Dobia nu­ rească, spunea tovarăşa şi o industrie care a de­ Hunedoara, devenită va­ adunarea pentru propune­ au aprobai în unanimita­
mără 3 920 de locuitori Elena Bucoviceunu — pri­ păşii stadiul de germane. cantă, vor avea loc la da­ rea candidatului Frontului te candidatura propusă.
Un vădii proces de de- marul comunei. Firesc a Comuna realizează. azi. la de 16 octombrie a.e.. Democraţiei şi Unităţii
popnlare desfăşurat în fost deci In Lan pul po­ pe locuitor, o producţie alegeri parţiale pentru un Socialiste. (Agcrprcs)
ti-mp, îndeosebi pe scama trivit şi exodul către marfă industrială în va­
şalelor componente, 13 la oraş a! multora dintre loare de peste 12 000 Vei
număr, multe dintre ele locuitorii comunei noastre. şi c prodaeţ e globală de
aproape 8000 Tei.
împrăştiate pe văi şi pe Reorganizarea a.lminislrti- — Satul centru de co­ IN ZIARUL DE AZI :
dealuri, adică oe locuri tiv-teritonală a localităţi­ Gospodarii răspund prozont
in care demonicii; civi­ lor patrie , petrecută în mună. primul şi cel mei 23 SPORT: • Iţi mul­
5
acţiunii
r.ipus
intens
lizaţiei citadine, ale con- urmă cu peste 20 de an;, a ciozvollarc şi modbrni- do ţumim, .Daniela! • Adevăraţii gospodari din să aducem -şi restul de
fortului ; ijun" mai greu. creat şi pentru Doina pre­ Fotbal — rezultate, şcoli şi ai aşezămintelor 6 tone lemne, Consiliul
— As pi raţi.i oame miilor misele-unui domin mu, iar ION CIOCLEI clasamente. de cultură pregătesc din popular al oraşului Si ine­
căi re un mod do viată acţiunea :ic modernizare vreme condiţiile necesare rta sprijkiindu-ne de fie­
marcat < !o un £?rad şi dozvol'..are a ‘aţelor. (Continuare în pag. a 2-a) pentru anotimpul friguros. care dată în acest sens".
Eforturile lor sînt. îndrep într-adevăr, la această
ta te spre a asigura cali­ oră, atît şcoala, grădiniţa
tate deplină. în această cit şi centrul de cultură
Chemarea şantierului - un „liant“ pus mereu în operă de constructori perioadă, procesului in- şi creaţie „Cin ta rea Româ­
activită­
struetiv-educativ,
niei" arată aşa cum tre­
ţii desfăşurate de centrele buie, oferind ambianţa ne­
înainte clc a ajunge pe şi angajamentele construc­ patru echipe complete de Marcu-, Dumitru I straie, de cultură şi creaţie „Cîn- cesară. A fost verificat şi
şantierul bateriei da coc­ torului. Desigur, după zidari. iar în 24 august Teodor Meruţ, Mihai Cim- tarca -României" din me­ îmbogăţit materialul didac­
sificare nr. 3 din C.S.V. cum arată obiectivul la a mai venit încă o echi­ peanu. diul rural şi urban. Ce se tic, amenajate săli mulli-
Călan, iun revăzut cîlova ora actuală, dorinţele for- pă. Realizările din aceas­ Cu multă: abnegaţie şi
notiţe făcute în urmă cu mulute iniţial nu s-au îm­ tă perioadă se vă.i. dăruire muncitorească ac­ Pregătirile de iarnă — efectuate
câteva luni, cind bateria plinit. Din ce cauză ' ! Intr-adevăr, masivul ce­ ţionează şi oamenii din
se afla în „faza lepleucii”. — în primul t â n d — d e ­ ramic al bate-tei de coc­ formaţia Iui Im re Marton la timp, cu responsabilitate
Adică, se acţiona pentru clară tovarăşul subingi- sificare a „crescut" mult care zidesc zidurile dinspre
închiderea lepleucii. în ner Petru Tîi.şcuţa, şeful în ultima perioadă. „în bateria nr. 4, între nu­
scopul asigurării tempera­ punctului de lucru — de sectorul meu — ne soune merele 100—129. La fel se întîmplă concret in acest funcţionale dotate cu toi
turii necesare înzidirii pe şantierul nostru a şeful de echipă Alexandru sens, am aflat cu prilejul ce este necesar pentiu
prezintă şi zidarii lui Im re
blocului ceramic pc timp Kiss, precum şi ai lui unui raid efectuat in câ­ predarea la clasele simul­
friguros. Am extras, a- Reporter pe şantier loan Tolh, noul venit pe teva unităţi din judeţ. tane l—IV. O susţinută
lunci,. dintr-un plan de şantierul bateriei. Locul Simeria Veche. Şcoala activitate artistică se des­
măsuri al l.A.C.R.S Hu­ BATERIA DEKamfâEnr. 3 CALM do şef de echipă al lu cu clasele I—IV şi aşeză- făşoară atît în cadrul şco­
1
nedoara, câteva dale inte­ Coloman Lorincz — în mintul de cultură sînt si­ lii cil şi aşezănuntulii de
resante. Se arăta, între prezent, bolnav — este ţi­ tuate într-un corp comun cultură. „îmi este atît de
altele : « Asigurarea că­ nut de către o harnică do clădire. Spaţiul este dragă şcoala şi căminul
rămizilor refractare (eşa­ lipsit, perioade lungi, că­ Hâiăştoan —. care co­ suficient pentru ambele cultural !", ne măr lui îseşte
lonat, pină la 30 august rămida refractară Din a- prinde zidurile de la nr zidăriţă : Adriana Slrâtilă instituţii şi se dovedeşte cu toată sinceritatea ' n v ă -
Aici se munceşte in ritm
19881 esle determinantă eeasfă cauză am ţinut şi 66 la 99, ani ajuns * cu a l e i i , de calitate, pentru temeinic gospodărit prin ţălorul Ion B rea. O in­
pentru executarea masi­ forţe mai puţine la con­ aproape ţoale zidurile la n menţine la acel îşi ni­ grija aceluiaşi om — în­ vada elocventă în ac- -st
vului ceramic o Pe lună, strucţia baierici — în ge­ înălţimea lânchilu' 23. Azi vel superior prestigiul văţătorul Ion Berea. în sens ■/ constituie şi prac­
este prevăzută a fi intro­ neral, cile trei echipe de (22 septembrie — n.n.) vor formaţiei respective. ce au constat pregătirile tica pe care elevi de la
dusă în operă o canti­ zidari si, uneori chiar fi terminale ultimele două pentru iarnă aici ? „Am Liceul pedagogii lin De­
tate de circa 900 'ane de numai două echipe sau ziduri pină la rîndul 20. La ieşirea din perne- verificat cu multă grijă va, viitori Orimem a - a
cărămidă, fapt ce ar con­ una. Irul bateriei ne întîlmm starea acoperişului pen­ tedrei, o efectuează aici
duce la atingerea unui ritm — Pină în prezent, s-a Totodată, avem încă opt cu mai vechea noastră cu­ tru a evita infiltraţiile undo vor dobîn.L mult •.im
mediu de 30 tone de zidă­ mai remediat ceva chr. ziduri sortate parţial pină noştinţă, zidarul specia­ de apă provenite din ploi pasiunea şi evoc. ionţa mei
rie pe zi. © La blocul această situaţie ? la rîndul 29. list Kami Mathe. El este şi zăpezi, ne-a mărturisit vîrstnicului lor viilor
ceramic urmează să în­ — Da. începând do pe Citeva n u m e dc ziduri omul care a „sudat" mereu interlocutorul. Au fost coleg.
ceapă fin'sa rea în 30 sep­ la sfîrşilul lunii mai a.G. harnici din această echi­ puntea de legătură între reparate uşile, ferestrele, Simeria. Temeinice pre­
tembrie, iar încălzirea în am intrat, într-un fel, în pă fruntaşă : Tudor Hă- curăţate sobele, asigura^' gătiri s o l i c i t a t e d e
30 noiembrie 1988. ritmul normal de lucru. lăştoan, Victor Dan, Mar­ MARIN NEGOIŢĂ o parte din combustibilul MiNEL BODEA
Acestea erau, putem spu­ S-a suplimentat şi fo.rţa cela Călin, Vasile Moş, necesar — 5 tone cărbuni,
ne, o parle din planurile de muncă. Am trecut ia Maria Ciovică, Romică (Continuaie in pag a 2 a] 2 tone lemne. Urmează (Continuare in pag a 2 a)