Page 89 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 89

CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ



                                                                                                        URGENŢE PE OGOARE


                                                                                                 RECOLTA STRÎNSĂ GRABNIC               RITMURI RAPIDE LA PREGĂTIREA
                                                                                                      Şl FĂRĂ PIERDERI !                 TERENULUI Şl ÎNSĂMÎNŢĂRI !
                                                                                                                                        ©  In  toate  unităţile  trebuie  înche­
                                                                                                ©  In  aceste  zile  decisive  pentru   iat,  de  urgenţă,  semănatul  orzului,
                                                                                             efectuarea  în  cele  mai  bune  condiţii   astfel  incit  în  cîteva  z.ilc  să  fie  rea­
                                                                                              a  lucrărilor  agricole  pe  ogoare  se  im­
                                                                                                                                      lizat  şi  planul  la  însămînţarea  griu­
                                                                                             pune  ca  atenţie  maximă  să  fie  acor­  lui  pe  toate  suprafeţele  stabilite.
                                                                                             dată  strîngerii  grabnice  şi  fără  pier­  Pentru  impulsionarea  ritmului  la  se­
                                                                                             deri  a  întregii  recolte  de  porumb,   mănat,  să  se  lucreze  cu  tractoarele
                                                                                             sfeclă,  cartofi,  legume  şi  fructe,  evi­  în  schimburi  prelungite  şi  pe  timp
                                                                                              denţei  corecte  a  acesteia,  depozitării
                 Anul XL, nr. 9 599    MIERCURI, 28 SEPTEMBRIE 1988    4 pagini — 50 bani     corespunzătoare  şi  onorării  prevede­  de  noapte  la  arături  şi  pregătirea
                                                                                                                                      terenului,  iar  semănătorile  se  vor
                                                                                              rilor  la  fondul  de  stat.  Cartofii  vor  fi   folosi din zori pînă la căderea întune­
                                                                                              strînşi  pînă  la  ultimul  tubercul,  sor­  ricului,  avînd  constituite  echipe  spe­
                                                                                              taţi  şi  resortaţi  pentru  asigurarea
                   tiiTTiitreagd                      ^ ecbnbmicb^sjocidl^^                                                           ciale  de  cooperatori  la  alimentarea
                                                                                              necesarului  de  sămânţă  în  fiecare  u-   maşinilor  şi  la  supravegherea  calităţii
                                                                                              nitato.  Se  cerc  să  fie  respectate  în­  semănatului.
                      TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL                               tocmai  graficele  de  recoltare  şi  li­
                                                                                              vrare  a  sfeclei  de  zahăr,  iar  terenul       ÎN ZOOTEHNIE-
                         NiCOLAE CEÂUŞESGU - IZVOR AL ACJIUNI!                                să  fie  eliberat  cu  operativitate  pen­  SARCINILE REALIZATE EXEMPLAR!
                                                                                              tru  însămînţări.  In  scopul  grăbirii   ®  Pentru  realizarea  sarcinilor  în
                                   Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE                                    strîngerii  şi  depozitării  recoltei  cul­  sectorul  zootehnic  se  va  prelungi  pă-
                                                                                              turilor  de  toamnă  vor  fi  mobilizate
                                                                                                                                      şunalul  cit  mai  mult  posibil,  inclu­
                                                                                              toate  forţele  şi  mijloacele  de  la  sate,   siv  în  păduri,  se  vor  strînge  şi  de­
              Utilizarea intensivă a capacităţilor                                            avînd  sprijinul  unităţilor  economice,   pozita  fără  nici  o  pierdere  toate  re­
                                                                                              lucrătorilor  din  instituţii  şi  al  ele­
                                                                                                                                      sursele  de  furaje,  încheind  totodată
                                                                                              vilor,  astfel  incit  întreaga  producţie   pregătirile  în  vederea  stabulaţiei  şi
                     de producţie — cale sigură                                               să  ajungă  în  timpul  cel  mai  scurt   respectînd  eu  rigurozitate  programul
                                                                                              la  locurile  de  depozitare  şi  păstrare   de  lucru  în  fiecare  fermă  de  ani­
                           de sporire a eficienţei                                            stabilite.                              male.

                                                                                                  La strângerea recoltei şi însămînţări —
               îndeplinirea   ritmică,   la   tru   macarale   turn   (omo­  dorini   să   îi   aducem   şi
             înalţi   parametri   calitativi,   logat  în  fabricaţie  în  a-   mai   aproape   de   nivelul
             a   sarcinilor   la   producţia   cest  an),  în  care  numărul   maxim   posibil.   Tocmai
             fizică  presupune  •—  ca  o   reperelor   de   confecţionat   do   aceea,   comuniştii   din   muncă rodnică, în fiecare zi
             condiţie  de  bază  —  folo­  depăşeşte  cifra  de  300!  Se   organizaţia   noastră   caută
             sirea  la  capacitate  a  uti­  înţelege  că,  fiind  piese  de   şi  găsesc  mereu  noi  solu­  Mobilizaţi   puternic   de            gerea,  transportul  şi  depo­
             lajelor   din   dotare.   Con­  serie  mică,  dar  care  tre­  ţii   pentru   sporirea   fluen­  organizaţia   de   partid   din   C.A.P. ILIA  zitarea   recoltei   din   cîmp,
             ştienţi   de   această   necesi­  buie  să  confere  maximum   ţei   producţiei   prin   încăr­  unitate   şi   coordonaţi   în       coordonate     îndeaproape
             tate   de   prim-ordin,   sub­  de   siguranţă   în   exploa­  carea   optimă   a   maşinilor   permanenţă   de   comitetul           de   membri   ai   comisiilor
             liniată  încă  o  dată  de  se­  tare,   operaţiile   executate   unelte din dotare.  comunal   de   partid,   coo­  la  pregătirea  în  cele  mai   stabilite   pe   fiecare   cul­
             cretarul   general   al   parti­  presupun o înaltă pregă-  în   continuarea   discuţii­  peratorii,   mecanizatorii   şi   bune   condiţii   a   recoitei   tură  în  pai'te,  ating  zil­
             dului,   tovarăşul   Nicolae                          lor  purtate,  la  care  i-am   specialiştii   de   la   C.A.P.   viitoare.   Deşi   se   desfă­  nic   ritmuri   bune.   Acela;i
             Ceauşescu,  la  şedinţa  Co­                          solicitat   să   participe   şi   Ilia   acţionează   în   această   şoară   la   trei   culturi   —   lucru  putem  su-1  spunem
             mitetului   Politic   Execu­   l.M. ORĂŞTIE           pe  alţi  muncitori  şi  maiş­  perioadă   bine   organizat   cartofi,   porumb   şi   sfeclă   şi despre pregătirea   te­
             tiv  al  C.  C.  al  P.C.R.  de                       tri  din  secţie,  am  urmărit   şi   cu   hărnicie   la   strîn-   de  zahăr  şi  pe  mai  multe   renului   şi   însămînţarea
             la   mijlocul   lunii   septem­                       relevarea   cîtorva   dintre   gerea roadelor toamnei,  fronturi de lucru —, slrin-  culturilor  de  toamnă,  urce
             brie  a.c.  —  comuniştii,  toţi   tire   profesională,   măies­  căile   concrete   de   acţiune                                     formaţiile   de   mecaniza­
                                                                                                                                                                        în­
             oamenii  muncii  din  secţia   trie   din   partea   fiecărui   care   concură   la   creşterea                                        tori silit coordonate   speciahştiî
                                                                                                                                                    deaproape
                                                                                                                                                              de
             maşini-unelte   a   întreprin­  om   al   muncii.   Iar   de   eficienţei  economice  a  ac­
             derii   mecanice   Orăştie   se   asemenea   meseriaşi   har­  tivităţii   productive   des­                                          din   această   unitate,   a-
                                                                                                                                                                          a-
                                                                                                                                                                    fiind
                                                                                                                                                    tenţie
                                                                                                                                                          deosebită
             preocupă  stăruitor  de  creş­  nici  şi  pricepuţi  nu  ducem   făşurate  de  acest  destoinic                                       cordată nu doar mjnţi-
             terea  tot  mai  accentuată  a   lipsă,   între   ei   numărîn-   colectiv.   De  remarcat,  în-
             indicelui   de   utilizare   a   du-se   strungarii   Pompiliu   tr-un   asemenea   context,                                                   EM1LIA CIOB
             fondurilor   fixe   aflate   în   Dioancă,   Simion   Joca,   avantajele   ce   decurg   din
             exploatare.                Nicolae   Iîerţa,   frezorii   existenţa   unor   programe                                                   (Continuare in pag. o 2 a)
               Un  exemplu  de  ceea  ce   Ana  Crişan,  Marin  Plătică,   zilnice  de  lucru  pînă  Ia
             trebuie   să   însemne   folo­  rectificatorul   Toan   Mîndra,   nivel   de   tehnologie,   în­
             sirea   intensivă   a   capaci­  mulţi alţii.         deplinirea  lor  fiind  urmă­                                                       întreprinderea   mecani­
             tăţilor   de   producţie   îl   —  La  un  indice  de  uti­  rită  pas  cu  pas.  Aceasta                                               că   Orăştie,   atelierul
                                                                                                                                                                      uzi-
                                                                                                                                                              normale,
                                                                                                                                                     strunguri
             oferă   atelierul   reductori.   lizare   a   capacităţii   de   explică  şi  faptul  că  fie­                                          nare   uşoară.   Uectifica-
                                                                                                                                                           Mirela
                                                                                                                                                     toarea
                                                                                                                                                                       s-a
                                                                                                                                                                  Jîndu
             ..Aici  —  preciza  inginerul   producţie  de  8G  la  sulă  nu   care   dintre   muncitorii                                            calificat  la  acest  loc  de
             principal   Gheorghe   Gîrjob   ne  putem  permite  sincope   chestionaţi  au  ştiut  în  a-                                            muncă.   Despre   pricepe­
             —,  la  u/.inare,  prelucrăm,   în   derularea  planului   zil­  mănunt  ce  aveau  de  făcut                                           rea   ei,   tot   atu   de   iî-
             mecanic  absolut  toate  re­  nic  —  continua  ideea  Cor­  în ziua respectivă, în cit                                                 nărul  şef  de  schimb,  in­
                                                                                                                                                     ginerul  Aurel  ian  Brezau
             perele  ce  intră  în  compo­  nel  Sasu,  secretarul  orga­                                                                            are   numai   cuvinte   de
             nenţa   reductorilor.   Si   it   nizaţiei  de  partid  din  ate­  MIRCEA DIACONU                                                       laudă.
             cazuri,   cum   este   cel   al   lierul   reductori.   Este   un                                                                        Foto IM. GHEORGHIU
             reductorului de rotire pen­  indice bun, pe care însă  (Continuare în pag, a 2-a)
                        R în duri despre                                 La panoul de onoare - oamenii,              \ ţ       Seara culturakducativă,
                               o ţesătoare                                    faptele lor de muncă,                  \
                                                                               de înalt patriotism                   \        un dîa!og fertil eu tinerii
                                          a  ajutat-o  să  învingă  vi­
                                          tregiile vieţii.         nice  ţesătoare  este  Maria   in  ţesâtorie,  ca  ajutor  de
              .                             Şi,  iată,  ţesătoarele  de   Olar,   ocupanta   primului   maistru.  Avem  doi  copii:   \  în  fiecare  săptămînă,  în   tineri   muncitori   din   fa­
                                                                                                                                                    bricile
             i                            mătase  din  Deva  împlinesc   loc  în  întrecerea  socialis­  Adrian   Marian,   elev   in  l  zilele  de  joi,  shnbătă  şi   călţăminte,  de   tricotaje.   în­
                                                                                                                         duminică,  Centrul  de  cul­
                                                                                                                                                                  I.A.C.R.S.H.,
                                          un  vechi  arc  de  timp,  con-   tă  desfăşurată  în  Între­  clasa  a  ll-a  la  Şcoala  ge­  t  tură   şi   creaţie   „Cîntarea   spitalul   municipal,   elevi
                                          tinuînd  -  la  cote  nebă­  prindere in 1987.     nerală  nr.  1  Deva  şi  Ma­  României"   din   Hunedoara   de   la   liceele   industriale
                                          nuit  de  haite  -  o  meserie   —  Cînd  aţi  venit  în  a-   ria  Adriana  care,  din  a-   polarizează   atenţia   sutelor   ş.a.   Bucuria   intîlnirii   sau
             (                            născută  in  urmă  cu  mile­  ceastă  ţesâtorie  ?  o  inlre-   cest  septembrie  1988,  a   de   tineri   prin   atractive   reîntâlnirii   se   citeşte   pe
                                          nii.  Pentru  acest  fapt  te   băm.               luat  şi  ea  abecedarul  sub   seri   cultural-educative.   feţele   tuturor.   Aici   se
                                          putem   considera   ca   pe   —  in  anul  1977,  după   braţ,   la   aceeaşi   şcoală.   întrebarea   „Unde   mergem   leagă   prietenii,   se   fac
                                          nişte  „penelope"  moderne   absolvirea  şcolii  profesio­  Ni  s-a  repartizat  de  către  l  la  dans  V'  şi-a  găsit  astfel   schimburi   de   impresii
                                          care  ţes,  din  dragostea  şi   nale de profil din Arad.  unitate   un   apartament   \  răspunsul   adecvat,   adică   Ambianţa,   spaţiul   atractiv,
                                          sufletul  lor,  raze  de  lună   —  De  loc  de  unde  sin-   bu\n.  Pe  plan  profesional,   î  întîlniri   interesante   care,   calitatea   topurilor   m  u z i ­
             i                            şi  soare  pe  drumurile  vie­  teţi ?             aş  avea  multe  lucruri  fru­  meroase   momente   educa­  cale  prezentate.  m  e r i t u ­
                                                                                                                         pe  lingă  dans,  conţin  nu­
                                          ţii.  Aceste  harnice  munci­
                                                                     —  Din  comuna  Sînpetiu
                                                                                             moase  de  spus  despre  îm­
                                                                                                                                                    oasă  fiind,  în  acest  sens.
             j                            toare  au  urcat,  h  anii  ca­  de  Cimpie,  judeţul  Mu­  plinirile   pe   care   le-am   t  tive  care  creează  o  am­  munca   lui   Petre   Spătarii
                                                                                             trăit  împreună  cu  întregul
             t        MATÎIA OLAR         re au trecut de ia înfiin­  reş.  Părinţii  mei  sltnf  ţă­  colectiv   al   unităţii.   Eu   t  bianţă  aparte,  un  fertil  şi   şi  George  Avnsiloaie.  sînt
                                                                   rani,  muncesc  la  coopera­
                                          ţarea  unităţii,  multe  trep­
                                                                                                                         apropiat
                                                                                                                                 dialog  cu  tinerii.
                                                                                                                                                              de
                                                                                                                                                                    apreciate.
             i    Deseori,  cînd  ne-am  a-   te  spre  piscurile  profesie>   tiva  agricolă  din  sat  şi   consider  că  lahrica  este  a        deosebit   cum   vedeţi,   ne
                                                                                                                                                    „După
                Hat  in  spaţiile  de  produc­  alese.  Ele  au  învăţat  -   m-au  învăţat  că  munca   doua  noastră  familie  şi,   „Tinerii  ne  respectă,  cred
                                                                                                                         în  noi  că  le  oferim  lucruri
                ţie  ale  Jesătoriei  de  mă­  sub  coordonarea  organe­  este  izvorul  bunăstării  ma­  deci,  trebuie  să  tăcem  toi            mărturiseşte   poetul   Eugen
                                                                                                                                                         tinerii
                tase  Deva,  ne-a  venit  în   lor   şi   organizaţiilor   de   teriale,  al  unei  vieţi  feri­  ce  depinde  de  noi  pen­  î  interesante,  ne  spune  Nieu   Evu,   aplaudat   sînt   receptiv,
                                                                                                                                     directorul
                                                                                                                                               a-
                                                                                                                         Gheorghioni,
                                                                                                                                                                rubricile
                                                                                                                                                                         se­
                                                                                                                                                    au
                minte   numele   legendarei   partid  din  întreprindere  —   cite.          tru  a  o  ridica  tot  mai   şezămînţului   de   cultură.
                Penelopa.  Acea  femeie  din   nu  doar  să  creeze  „dru­  —  Şi  s-au  împlinit,  pină   sus,  pe  calea  prestigiului   Nu   întâmplător,   în   serile   rii   —   „O   carte   eveni­
                străvechime  a  rămas  un   muri  de  mătase”,  ci  şi   acum,   aceste   minunate   intern şi internaţional.  I  pe   care   le   dedicăm   lor   ment"   în   care   am   pre­
                simbol  ol  fidelităţii  şi,  în   să-şi   înfrumuseţeze,   prin   „filosolări" părinteşti ?         I   se  strîng  de  fiecare  dată   zentat   volumul   „într-ade­
                acelaşi  timp,  al  unei  mă­  mancă   şl   efort,   propria   —   Desigur.   in   1979   MARIN NEGOIŢÂ                             văr" de Adrian Păunescu,
             t                                                                                                           peste 600 de tineri".
                iestre  ţesătoare.  De  fapt,   personalitate   şi   familie.   m-am  căsătorii.  Soţul  meu,
                această din urmă calHate  Una dintre aceste destoî-  Adrian, munceşte lot aici,  (Continuore in doc o 2 o)  într-adevăr,  joi,  la  sea­    MINEI BODEA
                                                                                                                     I   ra   cultu'-al-educativă   hune-
                                                                                                                        -doreană erau foarte mulţi   (Continuare in pag a 2 a)
   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94