Page 90 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 90
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ţ
Viitoarea stabuiaţie a animalelor - educativă „Fiiimon cultural- cere în revistă a forma
Săptămina
•
Sîr-
ţiilor de fanfară, dansuri
bu". La Vcţel se află în populare din bătrâni, mu
pregătită temeinic, cu răspundere curs de desfăşurare Săp- ciilvwral zică rock, recital de poe
tăm î n a cultu ral-ed uca ti vă
zie patriotică şi revolu
„Filimon Sirbu”, organi cuprinde acţiunea cu ţionară, vernisajul expo H PIUN
F otma zootehnică a cele mai bune condiţii a timpul verii. Urmează să zată de Consiliul comu filmul „Pagini din tre ziţiilor foto şi de artă cetăţenii coirn
Cooperativei agricole de viitoarei stabulaţii a ani se mai l'acă elanşoizarea nal de educaţie politică cutul de luptă al poporu plastică evidenţiind rea de stat i X 'a ce
,|uc au predat
producţie din Bretea Mu- malelor. Preocupările în uşilor şi montarea sticlei şi cultură socialistă. Ma lui nostru oglindite pe lizări obţinute de locui aprovizAinare
re.şană va intra în viitoa această direcţie vizează, la ferestrele sparte. Do nifestarea s-a deschis cu micul ecran", un recital torii oraşului, de mineri, sistemul achiz
rea stabuiaţie a animale întîi de toate, asigurarea menţionat că pregătirea simpozionul pe tema de poezie patriotică, în în perioada deschisă de portante car
produse agr;
lor cu o seamă de îm unui bogat stoc de nu adăposturilor, ca si cură „Mărturii ale dăinuirii tâlnirea muncitorilor de Congresul al lX-lea a-1 provenite din
pliniri la majoritatea in treţuri. S-a acordat şi se ţarea incintei, s-au exe multimilenare a poporu la Mina Muncel cu mem partidului, acţiuni cul- riile proprii. /
dicatorilor de plan. Iată acordă o atenţie deosebită cutat — cum ne spunea lui român pe cursul mij brii brigăzii ştiinţifice, lural-educative găzduite livrat 200 kg
ce raportează colectivul Gheorghe Ardeleanu, eco lociu al Mureşului", în spectacole. în sălile de apel ale pasăre, 131 kf>
iepure, 12 S15
fermei la ora actuală: e- nomistul fermei — de în cadrul căruia au prezen întreprinderilor miniere, kilograme mi;
fectivul total de bovine Ferma zootehnică grijitorii Ioan Hui, Ileana tat comunicări Mari oara ® „Floarea de colţ". în căminele de nefami- bine ş.a.
este cu 26 capele mai — model de Ştefan, Ileana Filipaş, Popa, secretar adjunct La Uricani s-a încheiat lişti. întîlniri cu membrii
mare decît cel planificat, Petru Ardelean ş.a. — în cu probleme de propa ■Săptămîna cultural-eclu- cenaclului literar „Flori
iar cel matcă cu 20 ca organizare acea perioadă din zi cînd gandă al Comitetului cu- cativă şi sportivă „Floa de mină", spectacole T ELEVI
pete în plus. S-au obţi şi producţie animalele se aflau la pă rea de colţ" organizată
nut 135 viţei, faţă de sar şune. De repararea şi munal de partid, direc dedicate fruntaşilor în
cina anuală de 144. S-au revizuirea instalaţiilor de torul Centrului de cul de Consiliul orăşenesc producţie, o paradă a • 20,00 Te
livrat la fondul de stat recoltării la timp si trans adăpat, de muls şi de tură şi creaţie „Cântarea de educaţie politică şi portului popular la care, 20,25 Priorităt
1 135 bl lapte. Am men portului furajelor, utilizîn- evacuare a dejecţiilor — României", prof. Oprita cultură socialistă. Mani în ultima zi, au partici nomie • 20,'
ţionat aceste rezultate du-se în mod deosebit a- ce se află în perfectă sla Crengăniş, înv. Maria festarea, aflată la a treia pat colective, artistice din gătirea Plena
pentru a sublinia că, în telajele. în prezent. sînt ve de funcţionare — s-a Bozan. Manifestarea mai ediţie, a cuprins o tre întreagă Valea Jiului al P.C.R. Ur
ultimii ani, activitatea puse la .păstrare 289 tone ocupat Gheorghe Petrescu, însuîleţitor
fermei se află pe un-drum fin, 550 lone grosiere şi mecanicul fermei. pentru perl
ascendent, ceea ce se ex 400 tone suculente. La fi în concluzie, se poate Seara eultural-edu eativă, un dialog întregii act
plică prin strădaniile res aprecia că ferma zooteh 21,05 Muncă
ponsabile ce le depune co broase necesarul înscris nică a Cooperativei agri * Din agend
lectivul de îngrijitori în balanţă a fost sub cole de producţie din fertil eu tinerii iului naţional
munceşte aici, condus de stanţial depăşit. Se preco Bretea Mureşană pregă României" •
ing. Gheorghe Ivan, şeful nizează — existîiKl certe teşte temeinic intrarea in (Urmare din oag. 1) de coregraful Marin ela tră educaţională. Concui-su- un simbure d
de fermă, prin grija ce o posibilităţi în acest sens stabuiaţie a animalelor, Huh eu ajutorul câtorva rile do dans-fulger se Documentar
acordă conducerea coope — să fie realizate canti asigurând condiţii optime, pe actorul Petre Sănduţ tineri. „Specialitatea noas bucură, de asemenea, de Omul şi sâni
rativei bunului mers al tăţile prevăzute la gro atât pentru iernarea efecti care a recitat cu aplomb tră, a instructorilor, men interes. Uneori sînt chiar 21,50 Telejurn
activităţii din zootehnie. siere şi suculente, ba chiar velor, cît şi pentru spori cunoscutul poem al lui ţiona cunoscutul coregraf, amuzante. Toţi tinerii din închiderea pi
în această perioadă, la să se asigure unele canti rea continuă a produc August in Doinaş „Balada ne permite să împletim sală participă activ la a-
C.A.P. Bretea Mureşană tăţi suplimentare. ţiei animaliere. mistreţului cu colţi de ar momentele oferite celor ceste acţiuni. Dar pen
ie fac intense pregătiri în Cele trei adăposturi au gint". ce vin să se destindă aici. tru noi, acest lucru în fSP-*'«SHEESa!Se!
vederea desfăşurării în fost curăţate încă în TRAIAN SONDOR După o nouă repriză de In ce mă priveşte, m-am seamnă că trebuie să CfNEMJ
dans, a avut loc vernisa străduit să acreditez ideea căutăm mereu nou!. să
jul salonului foto în care ţinutei corecte în dans, a facem acţiunile mai agre
Cluj-
DEVA : Ext»
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA artişti fotografi din Oradea. eliminării gustului îndoiel abile". dirigenţie (Pa
Am
Napoca,
beneficiat
de
Bucureşti,
nic.
O privire asupra progra
Ploieşti, Dej, Hunedoara prezenţa formaţiilor de melor de desfăşurare a se şi pajură (Ai
NEDOAF
îs
expun apreciate lucrări — dans modern, de societate rilor cultural-educalive grozavi ocl<
La strîngerea recoltei şi însămînfări portrete, compoziţii, pei ale instituţiei noastre, dar este revelatoare. Acestea dern — B); Şa
(iemenii in va
saje. Un moment deose şi de spfîjinul unor tineri au cuprins dedicaţii, au căra); PETRO
bit do apreciat l-a consti pe care i-am remarcat în- zarvă la start
(Urmare din pog 1) cheiat primii suprafeţei'' p; jumătate din cele 47 tuit tot d „repriză" de serile cullural-educalive diţii muzicale. — Vasile Misiune spocit
repartizate se numără dl ha, printre fruntaşi in- dans. mai precis demon- cam na-au sprijinit cu Şeicaru, Ştefan Hruşcă, icmbric); ş
norii vitezelor de luciu Viorica Lipovan. Viorol sen riindu-'e Tatiana Negri- st Vjia de dans realizată plăcere în acţiunea noas- „Top-uri româneşti", con conducători ai
LUPEN
rea);
prevăzute, ci şi calităţii Sorea. Dorina Suba, Eca- lâ, Mâricarn Faur şi alţii. cursuri de epigrame, pro reginei piraţi
I ucrărilor. terina Bota ş.a. © A în © Din cele 320 ha, cit iecţii de diapozitive iius- tu ral); VULG/
Iată, însă, punctate suc ceput şi se derulează din are de însămînţal cu ce trind lucrări de pictură de fildeş (L
LONEA : Duh
cint, stadiile realizate pînâ plin şi recoltarea porum reale păioase, plante pen semnate de Nicolae Gri- ierbii • /Miner
acum kr fiecare lucrare în bului. Deocamdată, primii tru nutreţ şi legume in goroscu sau peisaje reu TRIL^j. Brlg:
parte, precum şi aspecte au intrat la lucru coope această toamnă, coopera nite sub genericul „Toam riile t-U (Mi '
ANINOASA:
de la locurile de muncă, ratorii din brigada B'âz- tiva agricolă din Uia — nă românească", înregis mentală (Mi
surprinse în aceste zile nie, conduşi de Trainn preciza Ioan Ciontă, i ri - trări aie îndrăgitului grup URICANI : l i
pe ogoarele C.A.P. Ilia. Iorgovan, dar lucrarea so ginerul şef al unităţii, c. vocal-instru mental „Ca seriile I-H
BRAD : Stră
e Cartofii se recoltau în va declanşa şi în celelalte coordona direct aceste iu- ii on“. mintiri (Stea
brigada „Săcăma.ş". Me brigăzi. Oricum, coope crâri — arăturile s-au e- Toate aceste preocupări GURABARZA:
canizatorii Emil Şorban şi ratorii Gheorghe Dănilă xecutat pe mai mult de fac ca tinerii să treacă cu — seriile 1-
OHA.ST1
rul);
Ioan Nelega, care munceau şi Petru Josan au fost 230 ha. patul germinativ plăcere pragul instituţiei doi (Patria):
cu maşinile de scos tuber primii care şi-au strins n fost pregătit grad mă liunedorene de cultură, fatală (Placă
culii din sol, îşi dădeau recolta de pe suprafe reşte pe 125 lin. iai or f i i n d conştienţi că Iradi- O.AGIU-BAI :
de curcubeu <
silinţa să asigure front ţele repartizate. © în zul a fost semănat pe 00 ţionalul „Un dc mergem cultură şi crt
larg de lucru numeroşilor „Cuieş", unde se află cul la sulă clin suprafaţa pre ia dans ? înseamnă muit tarea Iiomâni
Bocet
cooperatori aflaţi Ia da tivată cea mai mare parte văzută De asemene:!, s-au mai mult - ceva ap i opiat TEG : BRAZI :
cin) :
torie. Gheorghe Subn. a sfeclei de zahăr, la re însămînţat 20 de ha cu vîrstei, u şi :a atare copilărie...:
preşedintele unităţii, care coltat erau mobilizaţi me nutreţuri pentru masâ- receptai dc sen sibilitalea Pocii r ■iP ent
coordona 1 direct această canizatorul Constantin Glia, vercle şi 10 lin cu legume- lor. t u ra ş -:lţ:
rea Ro>. .niei
lucrare, preciza că recolta verdeţuri. Mecanizatorii TU A : Să te
de cartofi a fost .-trîris.î cu dislocatorul, precum şi Mircea Bolea. Gheorghe un c ăpitan
de pe 70 la sută din su cooperatorii din echipă Sorea, Sabin Crişan, cu nou tip de II.IA : Pici ti
prafaţa cultivată.- Printre condusă de Emilia Dane. plugurile, Ghiţă Şerban,
cooperatorii care şi-au în Recolta a fost strînsă d u SP“’%SJ£i3sa2£S
Ioan Lăchcscu, la discuit armătură de mină
şi Dănilă Roman, cu se Vreme
mănătoarea, sint cei care, Sfârşitul primei decade
cu hărnicie' şi grijă pen a l u n i i septembrie a.c. a Pentru azi:
! Rânduri despre o ţesătoare tru calitate, tncorpoie.iză marcat, in activitatea co mai mult se
pregătesc
fi frumoasă,
lectivului
A-
cadrul
din
temeinic
şi
în sol săminţu viitoarei telierului de armături va sufla in g
(Urmsie din pag. 1) şini de ţesut şi... i-am recolte. metalice TH Faroşeni, o Temperaturile
dat drumul ! premieră tehnologică : vor fi cuprir
şi 14 grade, i;
Aşa o cerut şi conducă - Acum cite maşini a- finalizarea primului lot xiinc Intre 24
torul iubit al partidului şi veţi in grijă ? de armături de mină din de. Di miner
statului nostru, tovarăşul ~ Muncesc, simultan, la profilul SG 29, fără va ceaţă pe văi
Nicolae Ceauşescu, prin 6 maşini. Şi, in aceste zile, Utilizarea intensivă a capacităţilor de producţie - nadiu. După cum remar La munte,
ideile, tezele şi orientări la fiecare maşină am cile ca ing. Ioan Ilirean, şe fi frumoasă,
le stabilite in aprilie a.c. un articol distinct de mă- ţ ful atelierului, noul tip variabil, va mai s
Vîntul
Activitatea colectivelor de lase, pentru export. cale sigură de sporire a eficienţei de armătură va permite pînă la mo
oameni ai muncii — ară Discuţia continuă înd o scădere considerabilă sectorul nord
ta secretarul general al luing despre Samiira, ma- ţ a costului la aceste pro mineaţa, pe
va semnala
partidului — trebuie să se ma Măriei Olar, care i-a l (Urmare din pag. 1) nerea de acord a tuturor întreprinderi : cu o decadă duse. în prezent, lotului
rellecie cu putere în pro- iost prima „profesoară" celor ce concură la rea înaintea încheierii celui cu nr. I i se aplică tra Pentru urmi
produsele realizate. Mun de... fasătorie. Despre o t timp se încadrează oricare lizarea produsului finit. de al Ill-lea trimestru al tamentul termic şi cele zile: Vremea
moaşă la înc
citorii, întregul personal soră care este strungăriţă \ dintre operaţii, ce înseam Do asemenea, aşa cum re anului în curs, producţia lalte operaţii de testare nind apoi in
să poată, intr-adevăr, să şi s-a căsătorit la Cluj şi i nă îndeplinirea integrală marcau lăcătuşii Nicolae fizică a fost îndeplinită (în Combinatul siderurgic rul va preze
rări mai pr<
fie mindri cind produsele despre cealaltă, sudoriţă 1 a sarcinii de producţie Polgar si Ioan Loiş, scur in proporţie de 101 la sută, Hunedoara), urmînd ca a doua parte
lor sînt apreciate pe pia la Bistriţa, care a avut ţ raportată la retribuţie. tarea timpului de imobi productivitatea muncii — experimentarea noilor ar lului, cînd a
ţa internă sau externă, ca nunta în 24 septembrie a.c. ^ Fiind o verigă a fluxu lizare în reparaţie a ma- 104 la sută, restul indi mături să fie făcută în ploi locale,
bune. „Brăţările de aur" impo- , lui tehnologic din între şinilor-unelle influenţează catorilor situîndu-se la abatajele minelor Petri- sufla slab p
- Sa ne întoarcem ia dobesc, după cum se ve- \ prindere, pentru buna hotărâtor rezultatele obţi nivelul planificat. în acest la, Livczeni şi Aninoasa. derat din ser
Temperaturile
începutul activităţii dum de, toată familia Măriei ţ derulare a activităţii de nute zi de zi. fel, prin fapte demne de Muncitorii din forma vor fl fntre i
neavoastră. Cum au fost Olar. 1 producţie in atelierul re- Maistrul Lazăr Cărăban muncă, colectivul atelieru ţiile conduse de Constan de, lo .. cele
primii paşi în activitatea Uilima impresie pe cate 1 duclori este nevoie de rit şi sudorii Ioan Curteanu, lui ilustrează dorinţa de a tin Anghel, Gheorghe A- tre 18 şi 24
ridicate în ţ.
de producţie ? o consemnăm este aceea ţ micitate în aprovizionare Vasile Grădinara, Ioan postol şi Constantin Bur- pînă la 20 g
— Pentru mine începu că, harnica ţesătoare Ma- i şi, la celălalt capăt, în Chcrccheş, Viorel Todea da viaţă orientărilor şi duja, care au confecţionat ncaţa. local
tul a fost uşor pentru că ria Olar face parte din j expediere. îndeplinirea a- au exemplificat succint sarcinilor desprinse din armăturile SG 29, fără nala ceaţă,
de serviciu:
am beneficiat, circa două marea iamilie de munci- ţ cestei cerinţe face obiec dar deosebit de elocvent Tezele din aprilie, hotărâ vanadiu, sînt pregătiţi să tru).
săptămini, de ajutorul u- iori a ţării, formată din ţ tul unei strânse colaborări eficienţa tuturor acţiuni rea nestrămutată a fiecă înceapă producţia de se
nei tovarăşe mai experi oameni minunaţi care ştiu ' cu cei ce muncesc în sec lor întreprinse în spri rui om al muncii de aici rie a noului produs, con
mentată, Veturia Mariş. ce vor, stăphni şi siguri pe I ţiile forjă şi turnătorie, jinul creşterii aportului fiind întîmpinarea Plena vinşi fiind că rezultatul
Dar, după acest răstimp destinele lor şi ale pa- \ întocmirea programelor pe care colectivul atelie rei C. C. al P.C.R. cu re - experimentărilor va con
am lua! in primire 4 ma triei scumpe i
de lucru pe diverse pe rului reductori îl are la /uitate cât mai bune in firma pe deplin calitatea
rioade făcîndu-se prin pu realizarea planului întregii producţie. lucrărilor executate.
•.a