Page 93 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 93
Eforturi susţinute, ritmicitate în
aprovizionare pentru finalizarea
la termen a locuinţelor
Anul XL, nr. 9 600 JOI, 29 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani Am „pontat" dimineaţa, s-ar putea începe montajul Şi timpul este bun, pre
o dată cu constructorii, la faianţei şi parchetului. Dar ţios. Aşteaptă şi maca
blocul care se construieş cele două sortimente de raua de mai multe zile,
te pe strada Dorobanţilor. materiale lipseau de mai neavînd prefabricate şi
De fapt, aici constructori multe zile. grinzi la montaj, iai cei
sînt I.M.C. Deva şi — Ne lipsesc do peste 20 de constructori — zi
G.I.G.C.L. Deva. Lucrăto două săplămîni grinzile dari, fierar-betonişti, d u l
rii de la I.M.C. execută şi planşeeie. din caro cau- gheri, instalatori — care
partea de fundaţii, turnă muncesc zilnic zece ore,
rile de betoane, montează sînt nemulţumiţi că nu au
panourile prefabricate, într-o zi de muncă în uncie zile ce lucra, iar
apoi cei de la G.I.G.C.L. pe şantierele blocul nu va putea fi
vin din urmă cu finisă predat la termen
*
rile interioare. de locuinţe La blocul nr 45, din
Am revenit la acest din Deva strada 23 August, colţ cu
punct de lucru după trei strada Nicolae Bălcescu,
ore, în jurul orei 10. Ma lucrările sînt coordonate
de maistrul Dumitru Epu
Pregătirea şi perfecţionarea profesională - şina nr. 31-HD-3901, în ză nu putem înainta cu re, de la brigada a II -a
prefabricatelor
—
montajul
cărcată cu B.C.A., aştepta
să fie descărcată ; oame ne spline maistrul Simion a T.A.G.C.M. Deva Ritmul
de execuţie este, în unele
o acţiune permanentă, eficientă! nii de lă fundaţii aştep Ormindean, coordonatorul perioade. Ioni, tot din cau
punctului de lucru.
tau să vină betonul. Şefii
slabei
punctului de lucru nu — Şi în condiţiile aces za materiale aprovizionări
de
cu
con
în Expunerea cu pri menea lucru nu este posi stabilindu-se concret răs apăruseră... tea ce faceţi, staţi ? strucţie
vire la unele probleme ale bil fără o solidă pregătire punderile şi măsurile or Blocul 18, cu 34 apar — După cum vedeţi, nu — Acum, la orele 10.40.
conducerii economico-so- şi perfecţionare profesio ganizatorice necesare, te tamente, tot din strada stăm. Montatorii de pre am primii parapeţi pen
ciale, alo muncii ideolo nală. Tocmai de aceea, matica prograriielor şi mo Dorobanţilor, este ridicat fabricate i-am Irccut La tru balcoane (doar 10 bu
gice şi politico-educative, se pune firesc întrebarea : dul concret de desfăşu de f o r m a ţ i i de la zidărie, la parter. în două căţi — n. n.) — spunea
precum şi ale situaţiei in Cum acţionează comitetul rare a cursurilor. LE.E.L.l.F. Deva, în fi zile terminăm zidirea par
ternaţionale, secretarul ge sindicatului din combinat Pornindu-se dc la sar nal vor fi aici aparta terului. Dacă nu vor sosi GH. I. NEGREA
neral al partidului, tova în aceste direcţii, ' sub ce cinile actuale şi de per mente eu 2—3—4 camere grinzile şi planşeeie, chiar
răşul Nicolae Ceauşescu, forme şi cu ce rezultate ? spectivă alo siderurgişli- Scara A este ia finisaj. nu vom mai avea ce face (Continuare in pag. o 2 a)
sublinia faptul că „Nu este O primă constatare este lor liunedoreni, tematicile
admis ca sindicatele să aceea că aici există o sînt în principal axate pe
rămînă în afara vreunei bună experienţă în acest cunoaşterea proceselor teh
probleme care priveşte nologice şi instrucţiunilor
viaţa şi activitatea între de lucru la locurile de
prinderilor". în acest con C.S. HUNEDOARA muncă, reducerea consu
text, Qrgnnolor şi organiza murilor de materii prime
ţiilor sindicale le revine şi îmbunătăţirea calităţii
o răspundere deosebită în domeniu, pe baza căreia producţiei. Nu s-au scă
acţiunea do pregătire şi se caută mereu îmbunătă pat din vedere probleme
perfecţiona re profesională, ţirea, adaptarea şi actua le modernizării proceselor
de ridicare continuă a lizarea formelor prin care de producţie, afirmarea
nivelului de cunoştinţe al se acţionează. în colabo metodelor moderne de
tuturor oamenilor. rare cu consiliul oameni conducere şi organizare,
lor muncii şi ceilalţi fac cunoaşterea îndeaproape a
O asemenea cerinţă osie tori cu atribuţii, comi
do marc importanţă şi cerinţelor noului meca
actualilal .* şi pentru sin tetul sindicatului partici nism economico-financiar.
efectiv
pă
ia
dicatul oamenilor muncii şi fundamentarea elaborarea Se caută permanent ca
planuri
din cadrul Combinatului lor şi programelor privind toate aceste probleme să
siderurgic Hunedoara. Pen fie abordate cît mai con
asigurarea forţei de mun cret, în funcţie de spe
tru că, sc ştie, siderurgiştii că, pregătirea şi perfec
liunedoreni şi-nu asumat ţionarea profesională a cificul şi sarcinile fiecă
rei secţii,
urmărind u-se.
responsabilitatea de n da oamenilor. Se urmăreşte totodată, sporirea exi-
economiei naţionale, do permanent ca aceste pro
meniilor de vîrf ale aces grame să răspundă obiec VALENTIN NEAGU
teia, oţeluri aliate şi tivelor şi sarcinilor can întreprinderea <|e utilaj minier Petroşani. In secţia pentru maşini de alintai şi
înalt alinte do cea mai titative, dar, mai ales, prototipuri formaţia de lucratori condusă de Ion Flinte efectuează probele finale ia
bună calitate. Or, ase- calitative ale colectivului, (Continuare in pag. a 2-a) o nouă combină de abataj remizată pentru abatajele din Motru.
v * unui t »
izarea tuturor factorilor fa organizat,
desfăşurarea lucrărilor — Ia recoltarea şl depozitai furajelor
î»
o cerinţă de maximă importanţă doptate, I.A.S. Haţeg tre der: s-a reuşit pînă acum strîngeni recolta în pe
a-
programelor
Potrivit
i depozitarea a 6 872 tone rioadele optime şi să o în-
buie să-şi asigure pentru de fibroase, deci cu ceva silozăm potrivit reţetelor
CIN D ORG A N IZ AR EA început să împartă retri UNII CULEG SPORNIC perioada de stabulaţie o stabilite de specialişti, in
MUNCII SE AELÂ LA buţia. Am văzut şi unde PORUMBUL, ALŢII canlitate do 6 840 tone peste prevederi şi aproa condŢii adecvate. în pre
LOC DE CINSTE SI CÎNU erau depozitaţi cartofii de AŞTEAPTÂ INVITAŢII fibroase, 5 .179 tone grosie pe dublu faţă de anul tre zent, acţionăm cu forţe
E ÎN... SUFERINŢA sămînţă: într-un beci, în SPECIALE re şi 29 294 tone de sucu cut. Interlocutorul subli sporite, pe front larg, la
grămezi. Şi fiindcă ne a- lente. Ce s-a întreprins nia, însă, că în aceste recoltarea, transportul şi
Alît la Peşlişu Mic, cît flăm la capitolul organi Ambele unităţi au po pînă In această dală, cum zile se transportă la a- însilozaren celorlalte ca
şi la Nandru, recoltarea zarea muncii, să consem- rumb frumos şi se prc.'o- se acţionează în conlinua- dăpost ultimele cantităţi tegorii de plante pentru
cartofilor s-a încheiat cu siloz Pînă acum avem în-
cîteva zile în urmă. în silozatc peste 15 000 tone
prima din cele două uni C A M W A M A de suculente. După can
tăţi amintite, s-au strîns AGRICOLĂ DE TOAMNA tităţile pe cart le avem
tuberculii şi după combi- în cîmp şi după cum se
nator şi după disc aşa năm şi un alt aspect; nizează o producţie bună. re pentru realizarea şi de fînuri care se mai a prezintă recolla, ivent
că, practic, s-a adunat conducerea C.A.P. Nandru La C.A.P- Peştişu Mic, punerea la adăpost a can flă în cîmp adunate în certitudinea că vum asi
toată producţia, nu s-a a solicitat, încă de -im- imediat după ce s-au strîns tităţilor de nutreţuri sta căpiţe, ceea ce va duce, în gura întreaga i ^ a n t i l n l o
.pierdut nimic din ea, iar cartofii, s-a trecut la cu bilite ? final, la asigurarea a prevăzută în program D<-
recolta a fost pusă la a- bălă, la I.T.S.A.I.A., un lesul porumbului — prin IJn prim răspuns că 7 200 tone de fibroase. asemenea, am strîns si
dăpost în cele mai bune mijloc de transport pen tre cei di.ntîi care au pătăm de la Iustin Va- pus la adăpost i n t r - a g i
condiţii de păstrare. La tru a aduce cartofii de ieşit la lucru fiind I r a n siu, inginerul şef al I.A.S. Ţinînd cont -ie impor cantitate de paie rezul
Nandru nu s-a făcut decît sămînţă de la C.A.P. Glc- Bojan, Ioan Robeseu, ITaţeg, care preciza că tanţa asigurării suculente tată dc la recoltarea ce
o singură -recoltare. De potiva. Camionul a so Gheorghe Horvat, Mar ia prin organizarea temeinică lor în reţete de furajare realelor păioase, adică
ce ? Fiindcă mat sînt de sit luni dimineaţa şi a aş Gruniţan, Floarea A dam, pe parcursul verii şi in a animalelor pentru spor- 2 500 tone. Restul, pînă
adunat şi transportat ba- teptat mai bine de trei Elena Dan şi mulţi alţii. • această toamnă a recol rea producţiei de lapte — la nivelul necesarului, o
şef
—
continuă
inginerul
loţii de paie şi un mare ore întruclt nu s-au asi Concomitent se desfăşoară tării fînurilor de pe pa vom asigura din achiziţii
număr de cooperatori sînt gurat doi cooperatori care batozarea inului. Şi aici jiştile naturale şi cele am acordat cea mai maro de In unităţile din judeţ
ocupaţi cu această lu să meargă cu el. Abia un mare număr de coo- cultivate, prin grija per atenţie realizării progra
crare. Deşi nu s-au strîns după ce sosise maşina, manentă ca întreaga pro mului la acest sortiment. MIRCEA LEPĂDATU
toţi tuberculii, conducerea Glara Goţ, preşedinta coo TRAIAN BONDOR ducţie de nutreţuri să fie Astfel, am smrit supra
cooperativei, contrar dis perativei, a plecat să transportată în furajerii feţele cultivau? cu masă
poziţiilor în vigoare, a caule oameni.., ţ (Continuare in pag. a 2 a) în timp util şi fără pier verde, avînd grijă să (Continuare in pag a 2-o)