Page 94 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 94
- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Eforturi susţinute, ALBUM PIONIERESC Pregătirea şi perfecţionarea profesională
ritmicitate în „Clipe o acţiune permanentă, eficientă!
aprovizionare pentru de neuitat^ m UEAUi
(Urmare din pag. 1) cu precădere a muncitori neze cu mai mare res IUA. Prin
permanentă
petrecut
„Am
de
clipe
finalizarea. Ia termen neuitat în minunatul de ză, a celor care nu-şi ponsabilitate si hotărîre gospodăririi
lor din sectoarele de ba
mah A inii
ca,
cor montan al Apusenilor, guriţei in aprecierea ni realizează normele pla pentru acţiunile intr-adevăr, zârilOr în
iniţiate
toate
naiul cuini
a locuinţelor în tabăra şcolară din Bul- velului de cunoştinţe al nificate. Cu aceştia din să-şi dovedească eficienţa. a absenţele
zeştii de Sus. Conducerea
prin prezt
şi personalul taberei s-au cursanţilor. urmă se organizează cursuri Se manifestă încă forma punzătoaro
(Urmate din pog. 1) aşteptăm după tîmplăria străduit şi au reuşit să De altfel, toate acestea diferenţiate, pe meserii şi lism şi superficialitate în spre vîn/.at
du lueriitoii
interioară. Dacă am fi ne copleşească prin ospi constituie obiectul unor domenii de activitate. Des pregătirea cursurilor şi a do Ia ral
primit-o la timp lucrările talitate, prin grija do a analize periodice efectuate pre felul în care se ac oamenilor, există îngă copii al
Dumitru Epure. Aşteptăm la bloc puteau fi mult ne oferi prilejul să cu de comitetele sindicatelor ţionează în acest domeniu, duinţă faţă de cei care Supcrcoop
depăşit |>
şi grinzi şi podeşte la avansate, „li 2" este blocul noaştem frumuseţile şi din uzine şi secţii, inler- vorbeşte de la • sine faptul absentează sau îşi însu pînă în
scara A. După cum se translatul. La „II3", al realizările judeţului Hu venindu-se acolo unde se că numai în semestrul I şesc parţial cunoştinţele eu 8,1 la •
vede, imediat ce am pri cărui termen de dare în nedoara. Programul acti constată abateri de la al acestui an peste 13 000 necesare. Organizaţiilor
mit parapeţii am trecut la folosinţă se apropie, lu vităţilor pioniereşti a fost cerinţele unei asemenea de oameni ai muncii din sindicale li se cere o mai
montarea lor. Dar ce crăm cu 7 zidari, 7 mo presărat cu surprize plă activităţi cu implicaţii combinat, inclusiv un mare exigenţă, o impli
facem numai cu zece bu zaicari, 2 zugravi şi alţi cute în perioada petrecu majore asupra realizării care mai hotărîtă şi mai Tele
căţi ? — se întreba mais muncitori. Aici aşteptăm tă aici. Pentru încărcătu sarcinilor. O asemenea a- important număr de maiş eficientă. Nerealizarea u-
tri, cadre de conducere şi
trul, nemulţumit de rit geamurile şi parchetul. ra lor emoţională vor ră- naliză efectuată recent de nor indicatori economici • 20,00
micitatea aprovizionării cu Blocurile II 4 şi H 5, cu mîne vii în amintirea comitetul sindicatului din specialişti, au fost cuprinşi şi unele abateri de la ca 20,25 La
materiale de construcţie, cîte 16 apartamente fie noastră excursiile la Com combinat a reliefat, în la aceste cursuri de per litate sînt argumente în tură • 20,
in structura şi sortimen- care, se prezintă cu lucră plexul muzeal de la Ţe- tre altele, atenţia deose fecţionare profesională. documente
’aţia cerută în procesul rile in grafice. Un oare bea, la casa memorială Avînd în vedere însă acest sens. Iată de ce, Teatru T\
ridicării blocului. Pe bună care avans avem la „H 5", Crisan, la Muzeul jude bită care se acordă cu marile cerinţe si exigenţe trebuie înţeles faptul că „Stilpii si
ţean Deva, precum şi Ia
dreptate erau nemulţumiţi al cărui termen de pre cele de la Peştera Urşilor, prinderii unui număr cit stabilite pentru organele pregătirea şi perfecţio Henrik lb!
de faptul că nu li sc asi dare este luna octombrie celalea de oţel a Hune mai mare de oameni la Şi organizaţiile sindicale narea profe.sională nu este tir. Cu
gură materialele de con a.c. Necazuri avem şi doarei, şi drumeţiile în aceste cursuri, îndeosebi îa acest domeniu, în com o acţiune de campanie, ci giuc, Sil
strucţie si că nu îşi vor aici din lipsa blocurilor împrejurimile Bulzeştilor. la cele de perfecţionare, binat trebuie să se acţio una permanentă. Irina Petre
îndeplini angajamentul de ceramice. Le aşteptăm de Am rămas profund impre trichi, M
a finaliza acest bloc la multă vreme... sionaţi de minunatele rea iană, Vi
termenele cerute şi mun Am văzut la lucru, la lizări din judeţul dumnea ş.a. Partet
citorii Ioan Mora, dulgher, cele patru blocuri II, mulţi voastră, de vestigiile mile Telejurnal
Dumitru Murcşan, sudor. constructori vrednici, me narei noastre istorii care chiderea
Gheorghe Ţinea, fiorar- seriaşi buni, care au ri aici le înlîmpină la tot
betonist. dicai case frumoaso fn pasul, din Apuseni pînâ
Deva, in Valea Jiului UT '«HHMiUfa
1
La datorie, la blocul 2ti. in Munţii Orăşliei.
lin strada 23 August, dat Muncesc în program de Am dus cu noi, în şco C i n e i
în răspunderea brigăzii nr. 10 ore zilnic. Sc remarcă lile din Roata de Jos, Vo-
! — maistrul ioan Nica. prin hărnicie şi calitatea reşti, Gânjani şi Giurgiu
împreună cu dulgherii lucrărilor dulgherii Pelru amintirea clipelor minu DEVA :
nil-e v or
l'raian Crainic şi Toan- şi Gheorghe Onciulencu, nate petrecute aici dar şi (rin);
lîadu Crisnic, zidarii Vio- Mihnil Kiss. fierar-beto- dorinţa de a reveni pe (Arta). )
•ol Lepinzan şi Ilio Mihai nistii din echipa lui aceste plaiuri în care le Nişte băiet
şi cu echipa condusă de Nicolae Tirş, zidarii Fran- gendele se împletesc cu dorn — A)
Petru Ardeleanu. Lucrînd cisc Stei binder, Mihai An realizările anilor luminoşi vacanţă (:’
zilnic în program de 10 drei, Gheorghe Pochid. ai socialismului. Reali Şarada (i
ore, ei garantează că Vasile Tănase, mulţi alţii. zări care ne inspiră inîn- trio ŞA NI:
start
(Pai
blocul va fi predat bene Dar, cum bine am vă drie patriotică şi recu specială (
ficiarului la termen. zut în raidul nostru, a- noştinţă pentru aceste O fată fi
O salbă de cinci blo provizionarea cu materia condiţii deosebite create rea): LUi
curi „H" va mobila curînd lele necesare la fiecare tinerei generaţii de partid portul — si
strada Avram Iancu, pe punct de lucru se cere să şi iubitul său conducător, tar-H); vi
partea dinspre Cetatea fie mult mai promptă, t. o v a r ă şui Nicolae mi.o/că ir
teafărul);
Devei. Situaţia la zf a pentru a elimina stagnă Ceauşescu. Mulţumim pen •
construirii celor cinci blo rile şi a asigura preda tru momentele de destin cca sevă Ui
uerul);
curi ne-o prezintă Dorei rea blocurilor la terme dere oferite. Vom re ranţii —
Torsin-Szabo, coordonato nele stabilite, chiar în a- veni la Bulzeşti !" (lletezat);
In numele celor 30 de
rul punctului de lucru, vans. Ţine şi aceasta de pionieri din judeţul Giur zile au ai
roşie);
Ol
de ia brigada nr. 1. planificarea şi organizarea giu, care în perioada 24 bet de so
— Blocul H1 va avea activităţii, de disciplina august — 5 septembre a.c. Omul din
71 de apartamente. Astăzi contractuală, de spiritul au fost oaspeţii taberei rubrica de încălţăminte „Corviiv din Hunedoara, iu atelierul de prototipuri al căra); <
lucrează aici o echipă de de întrajutorare dintre din Bulzcşlii de Sus, sem fabricii, noile modele’ concepute de fantezia creatorilor prind contur şi devin noi pro Baloane
stă
acea
din
sub
economică,
unitate
încălţăminte,
de
duse
cei
meseriaşi
pricepuţi
mai
14dulgheri, 3 fierar-beto- producătorii materialelor nează Zamfira Barbu, unul îndrumarea maistrului Elena Vîlcean, pregătesc aici colcc jiile pe care creatorii ie pro (Centrul <
li.şti, un sudor. Rău este do construcţii şi cei ce le din cele patru cadre di pun pentru producţia de scrie a sezonului următor. Foto NICOLAE GHEORGHiU creaţie „<
■ă de aproape' două luni pun in operă. dactice care i-au însoţit. nlei“): 7
vesel (oa<
Unde şt
SIMl. . :
(Urmare din oog 1) IMPLICARE ŞI NU
Mobilizarea tuturor factorilor PREA... Se acţionează pe front larg, cu un 11.1
ci
şui);
amatori la lucru, printre Participarea factorilor de bobocilor
coi mai harnici' numărîn- ia desfăşurarea lucrărilor - conducere din unităţi şi organizat, la recoltarea
du-se — cum ne spunea din comună la buna des
brigadiera Maria Curşan o cerinţă de maximă importanţă I făşurare a campaniei a- şi depozitarea furajelor
— Adam Ciorogar, Gheor gricole de toamnă este
ghe Popa, Lucreţia Părău, imperios necesară. Cum se
Nngeia si -Elena Vlaic, PREZENŢE Nandru are de semănat implică oi în activităţile (Urmare din pog. 1) rea soarelui. Recolta era Rezultau
Maria Dan, Maria I.aurea Şl ABSENŢE in această toamnă 25 de ce au loc pe ogoare ? Oti- transportată operativ la ziua dc
ţi u şi alţii. ha cu orz şi 80 dc ha cu lia Luca, preşedintele care au excedent la acest Ferma 10 Băţălar de me 1988 :
Căl-
Grigore
La C.A.P. Na-ndru unde La C.A.P. Peştişu Mic grîu. Pînă în prezent s-au C.A.P. Peştişu Mic, lua sortiment. canizatorii Gheorghe Marcu,
dăru.şe,
■sic ocupată cu porumb i-am găsit la arat pe Ioan arat şi s-au pregătit — parte la batozarea inului, Pentru strîngerea şi de Iosif Groşan, Ioan Ne Extr. I:
> suprafaţă de 25 de ha, Gîşleann, Constantin Hău- de către mecanizatorii Var lucrînd efectiv. Elena Radu, pozitarea în timp cît mai grea, Marin Albu şi V'c- 3, 11.
-iu s-a cules încă nici un că şi Ieronim Stoica, iar ga Domocos, Mihai Tenciu la semănat, nu se mulţu scurt a plantelor pentru tor Enăşescu. Aici, sub Extr.
ştiulete. Faptul se explică la pregătit pe llie Gruni- şi Constantin Ciornei — mea să coordoneze lucra siloz au fost constituite supravegherea inginerului 31, 36. 23.
prin aceea că nu s-a făcui Ioan Roman, mecanizato Fond toi
mobilizarea oamenilor. Ce rul Nicolae Pavel, cu 520 240 lei.
lucrează în această vreme CAMPANIA AGRICOLA Bl T0AMNAL, utilajul dc tasat, alţi lu lei report.
sătenii din Nandru şi Va crători îşi dădeau silinţa
lea Nandrului ? îşi culeg să execute un siloz de cea
porumbul din grădini, din ţan şi Ioan Drâgan. Patul 37 şi, respectiv, 27 de ha. rea, ci ajuta la alimen două formaţii puternice, mai bună calitate. Ma ;
loturile primite în folo germinativ era foarte bine Puţin. Faptul se daloreş- tarea maşinii. La Nandru, compuse din combine de subliniem că în această VEI!
sinţă, strîng pruncie, ac- realizat. Incorporarea se (e neutliizării tuturor — participarea celor din recoltat E 280 şi cupluri fermă au fost depozitate
livităţi importante şi ele. minţei sub brazdă o efec tractoarelor puse la dispo conducerea unităţii la lu de remorci, care mun pînă acum 680 tone de fi
Pentru r
•vident, dar nu mai mult tuează Vasile Nemeş. Se ziţia unităţii. Ar trebui să crări, în cîmp, lipseşte a- cesc în cîmp zi-lumină. Au broase, cu 200 tone peste fi frutnoa
Jocît slringerca produc mănatul era coordonat şi se afle în brazdă cinci proape cu desăvârşire. fost asigurate, de ase prevederi, 2 100 tone de caldă, cu
ţiei cooperativei. Ţinînd urmărit îndeaproape de tractoare, dar două — Georgcta Bojan, secretar menea, şi uPlajele cu suculente, cu 200 tone în mai mult
seama de această situaţie, Ileana Radu, inginerul şei cele venite în ajutor de adjunct cu probleme de ajutorul cărora se execu plus, şi 400 tone de gro şi d Im ine:
sufla
sla
se impune să se treacă do al cooperativei. la S.M.A. Ghelari — sînt propagandă al comitetului tă tasarea nutreţurilor în siere. Temperatu
urgenţă la mobilizarea folosite la transportul ba- comunal de partid, era la celulele de însilozare. Ast O altă formaţie de recol vor fi cu
— însămînţn.rea color tat, compusă din trei com şi 14 grad'
tuturor cooperatorilor la 20 de ha cu orz şi 5 cu loţilor de paie. Am fost cules porumb, la Peştişu fel, pe terenurile Fermei xinir 1 întrt
strângerea porumbului, re. grîu s-a desfăşurat după la tarlaua unde mecaniza Mic. Constantin Stoica, nr. 7 Chitid am găsit la bine E 280 şi cuplurile da de. izolat
cuperîndu-se cît mai grab prescripţiile tehnologice. torul Constantin Larion, vicepreşedinte al biroului lucru o formaţie compusă remorci aferente, acţiona neaţa.
de
terenurile
al
din
combine
patru
•
nr.
pe
Fermei
nic întîrzierea inregistra- Am vegheat îndeosebi la ajutat de cooperatorul Ic- executiv alimenta consiliului rcoltat şi şase cupluri de 3 Sălaişu de Sus (şef fer Ea mun
popular,
ronim Manea, semăna orz.
semă
dă. Conducerea coopera respectarea densităţii op Terenul era bine pregătit, nătoarea cu care lucra remorci. Coordonaţi în mă, ing. Liviu Bardan). îi frutnoa
tivei nu trebuie să aş time — ne-a spus interlo se făcea o treabă bună. Vasile Nemeş. Deci, se deaproape de inginerul Zo- Aici, mecanizatorii Ale variabil,
fia slab I:
tepte indicaţii sau invi cutoarea. Experienţa m-a întrebăm do Cornel Pu- poate spune că — cu ex rin Herbei, şeful ferme ', xandru Solomon, Nicolae cal ceaţă.
1
taţii speciale in acest învăţat că la o astfel de tescu, inginerul şef. Ni cepţiile la care ne-arh re mecanizatori' Gostea Do- Popescu, Doinei Munteanu
sens, ci să treacă cu mat lucrare deosebit de pre se spune că a fost acolo, ferit — există implicare brean, Ioan Munteanu, ş.a. au reuşit să recol
multă răspundere la în tenţioasă, prezenţa spe dar n-a slat mult, a in buna desfăşurare a lu Salvin C-ic şi llie Miclăuş teze, transporte şi însilo-
deplinirea atribuţiilor eo-i cialistului este de maximă placat prin satul Valea crărilor. Dar aceasta nu menţineau viteze bune de zeze 1 800 tone de su
revin, ceea ce nu prea importanţă. Nandrului, nu se ştie cu este suficientă sau, mai lucru la tăierea porumbu culente din cele 2 469
a făcut pînâ acum. Cooperativa agricolă din cc treabă. bine zis, eficientă. lui în amestec cu floa tone planificate.