Page 96 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 96
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 600 © JOI, 29 SEPTEMBRIE 1988
J O C U R I L E O L I M P I C E
SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A O.N.U.
rii şi unificării terminolo SEUL 28 (Agerprcs). — cea masculină dc 200 m
La iniţiativa României — două noi puncte gice a limbii arabe sub Au început întrecerile plat, în care Tinăvul sprin
înscrise pe ordinea de zi egida Organizaţiei Arabe competiţiei olimpice de ter american Joe De Loach
pentru Educaţie, Ştiinţă şi lupte libere, cei doi spor a furnizat-o mare surpri
NAŢIUNILE UNITE 28 Do asemenea, pe ordi Cultură (ALECSO). in ca- tivi români prezenţi în ză, terminînd învingător
(Agerprcs) — După cum nea de zi a Adunării Ge g CANBERRA. - In ca - drul lucrărilor se urmăreş- concurs obţinînd victorii cu timpul de 19”75/100,
am mai informat, pe ordi nerale se menţin, în con pitala Australiei s-au în . te analizarea şi unificarea în primul tur. în -limitele u r m a t de principalul fa
nea de zi a celei de-a 43-a tinuare, iniţiativele româ cheiat lucrările celei de-a proiectelor de lexic ela categoriei lOO^kg, Vasile vorit, cpmpatriolul său
sesiuni a Adunării Gene neşti referitoare la: redu patra Conferinţe interna borate în colaborare, in- Pu.şcaşu -l-a învins prin Caii Lewis, clasat pe lo
rale a O.N.U., care şi-a cerea bugetelor militare, ţionale a organizaţiei „Fe sistîndu-se, mai ales asu tuş pe kenyanul Maisiba cul secund în 19”79/100.
deschis lucrările la New consecinţele economice şi pra adaptării limbii arabe Ubwoge, iar la categoria Pe locul trei s-a situat bra
York, la 20 septembrie sociale ale cursei înarmă meile - parlamentare ale la evoluţia ştiinţelor şi 74 kg, Claudiu Tămăduia- zilianul Robson Silva —
lumii pentru pace". Do.
a.c., figurează 149 de rilor şi ale cheltuielilor cumentul final adoptat la tehnicii actuale, adoptîn- nu l-a întrecut- la puncte 20”04/100. Rezultatul obţi
puncte. militare, reglementarea încheierea dezbaterilor se du-se o terminologie adec pe campionul suedez Lars nut de Joe De Loach este
La iniţiativa ţării noas paşnică a diferendelor şi vată şi unică, informează Guslafsson. a doua performanţă mon
tre, Adunarea Generală a recurgerea, în acest sens, constituie într-un apel a- agenţia MAP. dială din toate timpurile
hotărît înscrierea, pe or la o comisie de bune ofi dresat tuturor guvernelor + în această probă. Recor
dinea de zi a acestei se- cii, mediere sau concilie de a exclude ideea folo m NAIROBI. - Vicepre în concursul olimpic do dul mondial continuă să-i
' siuni, a două noi puncte, re, dezvoltarea şi întărirea sirii armelor nucleare, de şedintele Kenyei, Josephat caiac-canoe s-au desfăşu aparţină sportivului ita
intitulate: „Răspunderea bunei vecinătăţi în rela a acţiona în comun şi se Karanja, a declarat, in rat miercuri semifinalele lian Pietro Mennea, cu
statelor de a nu admite ţiile dintre state. parat pentru eliminarea tr-un interviu acordat zia probelor pe distanţa de 19”72/100.
pe teritoriul lor manifes totală a armelor atomice rului „Kenyan Times", că 500 m, toate cele trei e- în proba de săritură cu
tări naţionaliste, şovine, din viaţa omenirii. problemele economice, po chipaje româneşti: caiac prăjina, pronosticurile au
rasiste şi antisemite şi de NAŢIUNILE UNITE 28 litice şi sociale cu care dublu (Angelin Vclea-Da- fost confirmate întru totul:
a nu instiga şi sprijini a- (Agerpres). — In inter S BERLIN. - Un sim este confruntată Africa nu niel Stoian), canoe dublu recordmanul mondial Ser-
semenea activităţi pe te venţia sa din cadrul dez pozion internaţional asu pot fi soluţionate decit ghei Bubka (U.R.S.S.) a
ritoriul altor ţări; anga baterilor de politică ge pra „cooperării umanitare printr-o abordare africa (Gheorghe Andriev-Grigo- cîştigat cu performanţa de
jamentul guvernelor şi al nerală ale celei de-a 43-a şi interzicerii internaţiona nă. Josephat Karanja a re Obreja) şi canoe sim 5,90 m.
mijloacelor de informare sesiuni a Adunării Gene le a utilizării forţei" s-a adăugat că problema da plu — Aurel Macarencu Proba feminină de 400
în masă de a combate con rale a O. N. U., Eobert deschis la Leipzig. La toriei externe ce se agra reuşind să se califice pen ni garduri a revenit atle
cepţiile rasiste, antisemite, Mugabe, preşedintele Re simpozion, care durează vează reprezintă o conse tru finalele programate tei australiene Debra Elin-
naţionaliste, de învrăjbire publicii Zimbabwe, pre două zile, participă ex cinţă a „exportului net de vineri. loff-King, cu timpul de
între naţiuni, de a milita şedintele în exerciţiu perţi în dreptul interna capital" al ţărilor africane 53"17/100, care a între
pentru educarea popoare al mişcării de neali ţional, ziarişti, cercetători care au primit puţin aju cut-o pe linia de sosire,
lor, a tinerei generaţii în niere, a arătat că ţă în domeniul problemelor tor extern dar au expor După o zi de repaus, cu numai o sutime de se
spiritul colaborării paşni rile nealiniate sînt dispu păcii şi istoriei din 11 ţări tat mari cantităţi de re miercuri au fost reluate cundă. pe Tatiano Ledov-
ce, respectului reciproc, se să contribuie la relan europene şi din alte con surse. în sfîrşit, el a es întrecerile de atletism skaia (U.R.S.S.) — 53” 18/
înţelegerii şi păcii" şi sarea dialogului Nord-Sud. tinente. timat că opţiunea conti > ; \ proba vedetă a zilei fiind 100.
„Răspunderea ce revine in vederea soluţionării nentului de a face faţă
statelor pentru apărarea problemelor dificile lega g WASHINGTON. - A- acestor probleme o consti
mediului înconjurător şi te de datoria externă a ţă rătînd că soluţionarea cri tuie unitatea ţărilor afri Radu II (min. 49, din pc-
prevenirea poluării aces rilor în curs de dezvolta zei economice constituie cane. nalty) ; Oţelul — Victoria
tuia ca urmare a acumu re, relatează agenţia Ta- prioritatea Americii Latine Bucureşti 0—2 (0—i). Oas
lării de reziduuri toxice niug. Nu sînt posibile so pentru anii '90 şi în con E BERLINUL OCCI peţii au câştigat prin golu
şi radioactive, pentru în luţii unilaterale la aceas tinuare, ziarul „Internatio DENTAL. - în cuvîntul rile înscrise de Damns-
tărirea cooperării interna tă problemă, ceea ce im nal Herald Tribune" sub rostit la adunarea anuală Miercuri s-au disputat cliin I (min. 9) şi Borali
ţionale in vederea soluţio pune dialogul internaţio liniază impactul pe care comună a Fondului mone trei meciuri conlînd pen (min. 74 — autogol) ; Di-
nării acestor probleme". nal, a spus el. l-au avut asupra conti tar Internaţional şi Băncii tru etapa a 8-a a campio namo — Universitatea
nentului prelungirea rece Mondiale, preşedintele natului diviziei A la fot Cluj-Napoca 4—1 (1—l).
Reuniunea miniştrilor din ţările membre siunii economice, uriaşa Băncii Mondiale, Barber bal. Iată rezultatele teh Au înscris: Vaişcovici
datorie externă acumula Conable, a relevat că di (min. 23 şi 50, ambele din
ale Grupului celor 77 tă, Iu care s-au. adăugat mensiunile actuale ale să nice înregistrate: Steaua penalty), Orac (min. 48),
răciei fac cq un miliard
î \
NAŢIUNILE UNITE 23 roprezentînd statele în dobînzile exorbitante per de oameni pe glob să — F.C. Inter Sibiu 4—2 Viscreanu (min. 70), res
Au
I-Iagi
marcat
(3—1).
(Agerprcs). — Inccpînd de curs de dezvoltare. Parti cepute de băncile credi (mim 8, 25 şi 88, ultimele pectiv T. Moklovan (min
toare, barierele comerciale nu se bucure nici. de stan
14).
miercuri şi pină vineri, la cipanţii vor aborda pro şi foarfecă preţurilor care dardul minim de viaţă. două din lovituri do la II Celelalte şase part ide
sediul O.N.U. din New bleme politice şi social - afectează exporturile la In context, el a amintit m), Rotariu (min. 14), res ale etapei sînt programa
economice din ţările în
York se desfăşoară para curs de dezvoltare. Va fi tino americane. faptul că în Africa peste pectiv Jurcă (min. 25) şi te duminică, 2 octombrie
lel cu lucrările actualei se de asemenea, reafirmată, 100 milioane de oameni
siuni a Adunării Genera propunerea privind orga & £ RABAT. - La Rabat sînt subnutriţi, adică fie
le a O.N.U. — reuniunea nizarea unei sesiuni spe se desfăşoară a Vl-a con care al patrulea locuitor Metalul Hunedoara
miniştrilor din ţările mem ciale a O.N.U. cu privire ferinţă asupra moderniză al continentului. t — Autoturisme
bre ale Grupului celor 77, la dezvoltarea economică. r* wrj.vjtorn Vr> cvt5
Timişoara
I CAMERA SARCOFAGULUI talină il constituie vulca o viteză de croazieră de 1 800 KM PE... PATINE Un mare număr de 30—26 (11 — 10) ‘
LUI KHEOPS VA FI nii noroioşi subacvatici, re 350 km/oră. Vagonul tes CU ROTILE spectatori au asistat, du
DESCHISĂ PUBLICULUI levă specialiştii sovietici. tat a fost realizat din minică dimineaţa, la întîl- ambiţie, doveclin.du-sc dor
Ei precizează, insă, că, materiale plastice cu re In intenţia declarată de nirca de handbal mascu nici de a obţine puncte,
Pentru prima dată din a fi consemnaţi in ,,car lin dintre metalurgiştii au atacat în valuri, sue-
momentul in care in urmă deocamdată, descoperirea zistenţă sporită pentru a tea recordurilor" (Guinness), hunodoreni şi formaţia de prinzînd apărarea hune-
Cu 100 de ani cercetătorii din Marea Neagră con uşura greutatea vehicu trei olandezi au plecat din pe Bega — Autoturisme doreană, mai ales prin
au pătruns in interiorul firmă o teorie, dar este lului. centrul Romei, indreptindu- Timişoara, care au oferit viteza extremelor.
piramidei lui Kheops, ca prematură înscrierea zăcă se spre oraşul lor de origjne un joc plăcut. Au cîşli- De la hunedoreni au în
mera sarcofagului va li mintelor de gaze cristali ROBOT CU LASER gal pe merit gazdele, care scris : D. Rotar, V. Butoi
deschisă publicului. In zate in rindul zăcăminte - Woundcmberg - pe,.. deşi au prezentat o linie (cîte C), R. Berceanu, A
momentul de lată se des lor exploatabile in pre La Plovdiv a fost pus patine cu rotile. Extrava de atac percutantă, cura Ungur (ambii cîte 5), Şt.
făşoară ultimele lucrăr' zent. la punct proiectul primu- ganţii amatori de recor joasă şi cu poftă de gol, Knuff, D. Crainic (cîte
de curăţire şi de amena duri insolite - in virstă s-au dovedit deficitare, în 3) şi M. Rus (2). Au arbi
jare o tunelului din inte de 27, 35 şi 56 de ani — defensivă, primind unele trat corect S. Dolgo şi Z
riorul piramidei ce duce şi-au propus să ajungă goluri (cam multe) cu Cismaclia. ambii din Har
la camera sarcofagului, la destinaţie, după ce vor prea mare uşurinţă. ghita., (IOAN \ LAI), co
astfel incit numeroşi tu li parcurs 1 800 km. Ei sint Oaspeţii au jucat cu respondent).
rişti de pretutindeni să insoţiţi de două auto
poală vizita „inima" celeî 145 DE ANI ÎN VIAŢĂ lui robot pe bază de laser mobile şi de un motp.-
mai mari piramide la Cel mai bătrin. locuitor din această ţară. Con ciclist. Metalul Hunedoara
Giseh. Totodată, se iau al Arabiei Saudite, Abdal strucţia prototipului va fi
măsuri speciale pentru ca Muain Atiia, a încetat din finalizată in 1989. Trece „VÎRSTA" : TREI MILENII — Explorări Baia
{luxul mare de vizitatori să viaţă in oraşul Jeddah, in rea la producţia roboţilor
nu dăuneze interiorului pi virstă da 145 de ani - re cu laser este determinată In nord-vestul Chinei au Mare 3—0
ramidei. latează ziarul egiptean de laptpl că acest tip ob losl descoperite mai mult
,,AI Wald". El a dus un ţine o precizie mult ma de 10 000 de picturi ru După ce cil o săptămâni depăşească, să atace c-u
GAZ ÎN STARE
CRISTALINĂ mod activ de viaţă pină mare a prelucrării, la o pestre, din care unele au în urmă, metalurgiştii au curaj la fileu, dovedind
in ultimele zile, ocupin- viteză de lucru de 12 ori o vechime de 3 000 de ani pierdut în deplasare, cu un blocaj sobru şi o linie
Geologii sovietici au du-se cu o energie demnă şi reprezintă scene din scorul de 3—1, întâlnirea a doua în continuă miş
descoperit pe fundul Mării de iit-'idiat de educarea mai mare decit cea rea viaţa nomazilor. Picturile care. Cil despre oaspeţi,
Negre şi au extras la su numeroşilor săi strănepoţi lizată de agregatele simi cu Oţelul Oraş Dr. Petru ci s-au duVedit o echipă
prafaţă la 50 mile sud de şi strâ strănepoţi. lare obişnuite. In prezent, sînt realizate pe granit, Groza, duminică dimi modestă, cu un palid ba
Crimeea gaz in stare cris specialiştii bulgari lucrea gresie şi şisturi. Uneie neaţa, în. prezenţa unui gaj de procedee tchnico-
număr redus de . specta
talină. Gazele naturale 524 KM/ORÂ PE ză la realizarea unui cap picturi sint colorate. Cele tori, au câştigat pe merit taclice, cu rare zvîcniriîn
trec in stare cristalină la CALEA FERATĂ laser mobil, care se va mai vechi datează din a lupta la fileu.
temperaturi relativ scăzute Pe un ştand de probă mişca deasupra piesei pre nul 1 000 i.e.n., iar altele jocul cu Explorări Baia Iată şi formaţia gazdă :
şi la presiuni mari, ase special, un vagon-platlor- lucrate, dirijat de un ma sint din timpul dinastie Mare : 3—0 (15—9, 15—5, V. Orlet. D. Pasăre, I
menea condiţii existind la mă a stabilit în Japonia nipulator special. Deo Tang (618-907 e.n.). Pic 15—8). Văcariu, C. Mihalacho, D.
mari adincimi şi in apele un nou record mondial camdată, robotul cu laser turile reprezintă animale, întâlnirea, con tind pen Lă.şco.n.i, M. Butoi.
1
din apropierea platoulu de viteză pe calea ferată, va fi destinat prelucrări- scene de vânătoare, dş tru etapa a. doua a divi
continental. Un bun in atingind 524 km/h. lor termice ; se prevede luptă intre triburi, de nunţi, ziei B — tineret,. mascu Corect şi autoritar arbi
diciu al existenţei gaze In trafic, un asemenea ca el să poată li folosit ca şi dansatori pe sirmă lul, .a. oferit un joc plă trajul fui C. Ţapi (Craiova)
J
lor naturale in stare cris- vagon va putea circula cu şi pentru tăierea metalului. şi ritualuri de sacrificare. cut, acyâsit, în care gaz-' şi M. Davidoi ’(R .Tb Ali
‘dele, cu o formaţie omo cea). (V. IO AN, coreS-
genă aii reuşit să se aiito- pomlenl).
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. CI 065
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Tctru Groza, nr. 35. Telefoane I 11275, 12157, 11585. Telex; 72288. TIPARUL; Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.