Page 97 - Drumul_socialismului_1988_09

E r
T U R A /

Tovarăşul Nieolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială

de prietenie In R.P. Chineză

j
T o -v-a.ră.ş uT Nieolae cu iov a r ă ş a Elena tral al Partidului Comu­
nist Chinez, şi a tovară­
Ceauşescu, o vizită oficia­
secretar
gene­
Ceauşescu,
S O C I A L I S M U L Român, preşedintele Re­ la invitaţia tovarăşului şului Yang Shangkun, pre­
lă de prietenie în Repu­
ral al Partidului Comunist
Popu­
Republicii
şedintele
Chineză,
Populară
blica
lare Chineze, în a doua
publicii Socialiste Româ-
octombrie
lunii
a
decadă
Zhao Ziyang, secretar ge-
nia, va efectua, împreună neral al Comitetului Cen­
OBGMI ai COMITETULUI JUDEŢEAN HUIVEDOflBft Al PC 1988.
LII
CAMPANIA A0BICOX.A DE TOAMNA
Anul XL, nr. 9 601 VINERI, 30 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani
Exemple pe care trebuie să le întîlnim în fiecare unitate agricolă
Iri întreaga dtţiyUtite ec^nQ^j^sodcilq
în schimb de noapte, la lumina
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL
farurilor, cu plugurile in brazdă!
1C0I.AE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII
In toate unităţile agricole din judeţ nizare, au executat arăturile pe o tarla
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE trebuie să se acţioneze cu energie şi de 10 ha. O altă formaţie, compusă din
răspundere maximă la efectuarea tutu­ maistrul îoan Achim şi mecanizatorii
ror lucrărilor din campania de toamnă. Nieolae TIogman, Rudolf Korosi, Vasile
Oamenii —■ la temelia tuturor Odată cu amplificarea ritmurilor la re­ Varga. Iacob Bob şi Vasile Berindei a
coltat, în centrul atenţiei trebuie să se acţionat ia C.A.P. Bîrsău.
situeze pregătirea terenului şi efectua­ Trei formaţii de mecanizatori au
rea însămînţărilor la orz şi gnu, în aşa
muncit cu plugurile în brazdă la C.A.P
succeselor productive fel îneît acestea să se încheie la terme­ Pui, Rîu Bărbat şi Săla.şu de Sus. Din­
nele stabilite. Pentru a se asigura front tre cei care s-au aflat la datorie men­
larg de lucru semănătorilor, este nece­ ţionăm numele mecanizatorilor Vasile
Dis-de-diminoaţă, marţi, în general, din economic de producţie aflate în sar ca la arat să se acţioneze cu for­ Popa, Cornel Ceuţă, Ioan Ceuţă, Par-
27 septembrie a.c. O ceaţă trebuie să se afle în pri­ funcţiune şi că, la aceas­ maţii puternice, în schimburi prelun­ tenie Popa, Romul Turc, Vaier Oargă,
groasă, de septembrie, în­ mele rânduri, în cele mai tă oră, situaţia este op­ gite şi de noapte, iar pregătirea palului Anton Cioană, Mihai Gabor, Emil Szam-
văluia încă apa Căianului, grele şi complexe proble­ timă. Dispecerul ne infor­ germinativ şi încorporarea seminţei în batfalvi, Petru Mihuţ, Emil Bîlteanu ş.a.
drumul de piatră cubică me. înfăptuirea acestei mează că aşa a fost şi pe sol să se efectueze pe tot parcursul zi­ Cu hărnicie şi deplină răspundere
spre Chi.şcâdaga şi coşu­ teze presupune implicarea lot parcursul schimbului lei. Subliniem că acest lucru a fost pe au muncit la arat în schimb de noapte
rile întreprinderii pentru activă, cu întreaga răs­ de noapte. Iată, cîteva deplin înţeles în numeroase unităţi din şi mecanizatorii Constantin Ştefan, Li-
lianţi din această locali­ pundere, a fiecărei organi­ detalii din ultima zi de judeţ, unde se acţionează ca atare. Ast­ viu Purda, Adrian Blidar, Constantin
tate. La ora 6,30, dîscu- zaţii, a organelor de activitate: • S-au conea- fel, în noaptea de 28 spre 29 septem­ Geles, la C.A.P. Simcria, precum şi
tînd din mers cu tovară­ partid, a conducătorilor sat 2 148 tone de argilă şi brie a.c., formaţii compacte de mecani­ formaţia de tractorişti condusă de
şul George Grozav, secre­ proceselor de producţie, a 5 894 tone de calcar • zatori au muncit cu plugurile în brazdă maistrul Vasile Pienar şi Ton Vintilă,
tarul comitetului de partid fiecărui membru al parti- Linia 1 de reeoncasare a în majoritatea consiliilor unice agro­ la C.A.P. Sîntandrei.
al întreprinderii — intrăm funcţionat 4 ore şi 10 mi­ industriale. De pildă, la C.A.P. Şoimuş, Este absolut necesar ca în zilele ur-’
pe poarta unităţii. „în nute, iar a Il-a 7 ore şi muncind cu abnegaţie şi răspundere, mătoare în toate unităţile agricole să
fiecare dimineaţă — ne I; L. DEVA 40 de minute • A fost mecanizatorii Costel Vasiliu, îoan Racz, se organizeze schimburi de noapte şi
mărturiseşte interlocutorul transportată pe benzi o Iosif Răbulea, Mihai Vasiliu, Sorin Şon- prelungite la arat şi pregătit terenul —
— primul drum pe .care cantitate de 3 800 tone îelean, Martin Andacs, Horia Cuteanu, exemplele amintite dovedind că acest
îl -fac trece pe la dispe­ dului, în desfăşurarea în de calcar • La' cele două îoan Pahtea, Ioan Tarta, Vasile Lcchin- lucru este posibil — în aşa fel îneît
ceratul întreprinderii. Aici cele mai bune condiţii a mori de făină s-au obţi­ ţean şi Marcel Flueraş, coordonaţi de ziua să se poată acţiona clin plin la se­
mă informez, concret, a- activităţii clin toate sec­ nut 9 G40 de tone • Cup­ Aurel Dobîrcă, şeful secţiei de meca­ mănat.
supra modului în care toarele. Trebuie să arăt că torul de clLncher nr. 2 a
s-au îndeplinit sarcinile de apli.cînd învăţămintele des­ funcţionat 22 de ore şi
producţie în ultimele 24 prinse din ideile, tezele şi 40 de, minute, iar cuptorul
de ore, îndeosebi pe orientările stabilite de nr. 1 — maximum posibil: Au încheiat însămîntarea orzului
schimburile doi şi trei conducătorul iubit- al 24 de ore I • O mare
De la început se ştie însă partidului şi statului nos­ parte din timpul de sta­
eă munca s-a desfăşurat tru, activitatea la 1.1.. ţionare a morii de ciment Miercuri seara, unităţile . gricuilură din 30 august — — Am avut de însă-
în condiţii normale". Deva s-a îmbunătăţit sim­ nr. 1 a fost folosit pen­ din Consiliul unic agro­ 1 septembrie a.c. — care mîriţat 70 ha cu orz —
— De unde se poate ţitor. . Bilanţul muncii tru verificarea reductoru- industrial Toteşti au ra­ s-au străduit să încadreze ne-a spus Viorel Iliân.
cunoaşte acest lucru ? noastre, pe perioada care lui • în total, aceste mori portat încheierea însămîn- însămînţarea orzului în inginerul şef al unităţii.
— Din faptul că azi a trecut din acest an, este &u funcţionat 75 de ore • ţării orzului pe întreaga epoca optimă, să realizeze Am abordat această ..lucra­
noapte telefonul a „tăcut", pozitiv. Iar la temelia La cuptorul de var s-a suprafaţă planificată. A- o densitate la hectar în re cu hotărîrea de a pune
în situaţii anormale — tuturor succeselor econo­ Obţinut o producţie de 240 cest succes se dato­ conformi 1 a te cu ceri o ţele baze temeinice producţie'
care în acest an, precizăm, mice se află oamenii uni­ tone de var • De la ate­ rează hărniciei şi con­ tehnologice, aşezînd să- anului vidtoţ-.ţ La. arături
nu au intervenit — toţi tăţii, întregul colectiv de lierul expediţie al între­ ştiinciozităţii tuturor celor mînţa într-un pat germi­ •şi pregătirea; terenului s-a
factorii de răspundere se muncă. prinderii a plecat către angrenaţi în această lu­ nativ de cea mai bună lucrat in schimburi pre­
află indiferent de dală beneficiari o cantitate de crare — mobilizaţi de sar­ Calitate. Printre primele lungite şi în schimburi de
sau oră, pe fluxurile de Poposim la dispeceratul 2 478 tone de ciment. Ni cinile şi orientările cu­ unităţi din C.U.A.S.C. care noapte, mecanizatorii Vio­
producţie, în punctele vi­ întreprinderii. Tovarăşa ■ se spune că s-a-r fi expe-’ prinse în cuvântarea tova­ au 'raportat încheierea în- rel Gotcă, Miron Vlăiconî
tale ale fabricii. Aşa cum su-binginer Floarea Midiei, răşului Nieolae Ceauşescu. sămînţării orzului se nu­
a precizat secretarul ge­ dispecer de fabricaţie pe MARIN NEGOITĂ secretarul general al parti­ mără şi cooperativa agri­ TRAIAN BONDOR
nerai al partidului, tova­ schimbul trei, preia tele­ dului, la Consfătuirea de colă de producţie elita Te-
răşul Nieolae Ceauşescu. fonic ultimele informaţii (Continuofe in pag o 2-al lucru pe probleme dc a- te.şti. (Continuare în pag a 4-a)
la şedinţa Comitetului Po­ de la şefii de tură. Un
litic Executiv al C. C. mic panou sinoptic, mon­
al P.C.R., din 29 aprilie tat pe perete, îşi etalează
a.c., comuniştii, cadrele luminiţele colorate. Aflăm
principale de partid şi. că ele arată capacităţile | Noi orizonturi de cărbune

Inegalabilă in împliniri cetate a resurselor ener­ put bătălia pentru cărbu­ seriozitatea, dorinţa sin­
* in întreaga existenţă a getice in lume - a impus/ ne. Deocamdată, insă, ceră de a lucra mai bine,
* românilor, ,,Epoca Nieolae cum era firesc, identificarea faptele de muncă ale a- de a devansa cit mai mult
Ceauşescu" o adus meta­ şi punerea in valoare a cestor oameni nu se mă­ term&nele de execuţie la
morfoze prolunde pe toate unor noi zăcăminte de soară in tone de cărbu­ obiectivele atacate. „Am
planurile vieţii economico- cărbune, cantonate de mi. ne, ci in metri cubi de terminat betonarea puţului
sociale. In minerit, spre orb nr. 6 şi acum acţio­
exemplu, ca să ne referim năm la racordul dintre
la unul dintre sectoarele rampa şi turnul puţului"
cele mai importante ale spunea şeful de forma­
industriei inoastre, paşii tă­ Ftgitk ® «mă B&irea fiertăste k iară ţie Vasile Minecan. „Tot
cuţi după Congresul al aici am început montajul
IX-lea al partidului au primei maşini de extrac­
fost uriaşi. In acest arc lenii in subsolurile de la rocă excavaţi şi metri li­ ţie de construcţie româ­
de timp atît de generos, poalele Retezatului şi Pa- niari de săpări şi beto- nească, pe care ( o vom
in perimetrul carbonifer ringului. nări la puţurile ce se adîn- monta intr-un timp re­
al Văii Jiului au apărut Actul de naştere al În­ cesc cu fiecare zi spre cord, dacă primim la vre­
noile unităţi de la Bărbă- treprinderii miniere Iscroni inima de cărbune din a- me cablurile şi celelalte
teni şi Livezeni, de la Pa- poartă o dată relativ re­ dineuri. Pentru că activi­ repere conexe", arăta
roşeni şi Valea de Brazi, centă - 3 mai 1987 - in tatea de bază a celor cu maistrul . electromecanic
iar foarte aproape de noi calendarul celor 23 de ceva mai mult de 200 de Ioan Albu.
în timp — cele de la Pe- ani care au trecut de la oameni de aici o consti­ Cei care vorbeau adu­
trila Sud, Lenea Pilier şi Congresul al IX-lea a! tuie pregătirile, l-am as­ ceau în atenţie termeni
Iscroni. partidului, de cind locali­ cultat, de aurind, pe ciţi- tehnici şi termene de exe­
Nevoia de cărbune, de tăţile ţârii, viaţa şi mun­ va dintre muncitorii de ba­ cuţie, solicitau sprijin în
tot mai mult cărbune pen­ ca oamenilor au fost aşe­ ză ai unităţii vorbind des­ aprovizionarea cu balast
tru ţară — in această pe­ zate pe coordonate no! pre realizările de pînă şi material lemnos, cu
rioadă de evoluţie vigu­ de progres şi dezvoltare. acum şi despre sarcinile
roasă a economiei noastre Un colectiv tinăr, ' oarecum ce le revin în continuare DUMITRU GHEONEA
naţionale şi in condiţiile redus ca număr, şi-a adu­
Imagine clin Petroşani. şi ne-am dai seama, că ii
Foto AL. TĂTAR limitării şi scumpirii neîn­ nat aici forţele si a ince- caracterizează hărnicia şi (Continuare in pag o 2-o)