Page 98 - Drumul_socialismului_1988_09

«q. DRUMUL SOCIALISMULUI fv

Perfecţionarea muncii — condiţie Argumente ale unei intense activităţi

esenţială a realizării sarcinilor artistice la nivelul unităţilor economice

NOUA
m
Una dintre laturile e- metodelor noastre de lu­ organizaţie. Iată şi un Prin grija factorilor res­ deopotrivă apreciaţi oa­ lare, solişti, brigada artis­ PATISERIE
senţiale ale muncii organi­ cru. Apelăm la noi mo­ exemplu în acest sens. ponsabili de la nivelul o- meni ai scenei ce au po­ tică, grup vocal came­ pe lingă re<
s-a
a
Doj
zaţiei noastre, din a- dalităţi de acţiune, care Din cele -13 de propuneri raşului Brad '— comitetul sibilitatea să-şi pună în ral) şi E.G.C.L. (montaj sec|i'i de ii
ceastă perioadă şi, evi­ să ne permită implicarea făcute în ultima perioadă de cultură şi educaţie so­ valoare talentul, calităţile literar-muzical cu care producţie
dent, de o largă perspec­ cu mai multă forţă a de membrii noştri de cialistă, centrul de cultură creatoare. se intenţionează ajunge­ 110 000 iei. p
serveşte
tivă, este aceea a conti­ organizaţiei la soluţiona­ partid, 43 şi-au găsit re­ şi creaţie, coordonaţi de Prin tradiţie, spectaco­ rea în etapele superioare dc la şcoi
nuei îmbunătăţiri a me­ rea unor probleme strin­ zolvarea în multe do­ consiliul orăşenesc de lele au ioc la sala cine­ de întrecere ale „Cintărr din comuni
todelor de lucru, de pro­ gente ale producţiei. Aşa menii ale activităţii co­ educaţie politică şi cultură matografului „Steaua ro­ României", brigadă artis­ se pregătesi
movare mai accentuată a se face că în prezent mem­ lectivului. Au scăzut, bună­ socialistă — aici s-au cris­ şie", dar, mai ales, în aer tică, taraf, solişti vocali şi teuri şi aii
patiserie.
I
unor forme noi de ac­ brii de partid din organi­ oară, termenele de efec­ talizat, de-a lungul ulti­ liber, în amfiteatrul ame­ instrumentişti de muzică vă, C.P.A.l
ţiune. Ne stau călăuză zaţie sînt repartizaţi uni­ tuare a reparaţiilor la milor zece ani, cîteva najat în parcul „Filimon populară şi uşoară).- Şi chide un
dc
în acest sens îndemnurile form po cele 9 formaţii utilajele miniere, a cres­ modalităţi menite să sti­ Sîrbu" la care participă, alături de acest specta­ produso pro
tiserle
şi orientările secretarului de lucru din cadrul sec­ cut calitatea acestora şi muleze, să ofere conti­ •de fiecare dată, un mare col, „dialogul" realizat în­ în acest f
general al partidului, to­ ţiei, cerîndu-di-se să coor­ gradul de implicare a ca­ nuitate mişcării artistice tre fabrica de. industrie produselor
varăşul Nicolae Ceauşescu, doneze şi să sprijine ac­ drelor de conducere în de amatori integrată am­ mică şi prestări servicii la Deva ş
cuprinse în Expunerea tiv domeniile, sectoarele bunul mers al treburilor. plei manifestări a muncii „Cîntarea României" (taraf, dansuri populare,
la şedinţa Comitetului Po­ sau oamenii • de care răs- Unul din domeniile în şi creaţiei „Cintarea — cadru de grup de satiră şi umor,
litic Executiv al C. C. al care dăm permanent exa­ României". Astfel de fonne montaj literar-muzical, re­
P.C.R. din 29 aprilie a.c. menul competenţei şi răs­ oferă în plus o anumită manifestare a citatori, interpreţi de mu­
„Să avem în vedere — Organizaţia punderii oste acela al specificitate actului loca] zică folk) şi I.M. Ţebea
sublinia secretarul gene­ de partid — efectuării unor lucrări şi de creaţie şi interpretare spiritului creator (taraf, brigadă artistică,
ral al partidului — că reparaţii complexe la I.M. artistică. montaj literar-muzical, so­ • 20,00
trebuie să perfecţionăm promotor al Moldova Nouă, unitate a- Prima dintre cele trei lişti), laolaltă evidenţiind 20,25 Prio
şi să aducem îmbunătăţiri spiritului parţinătoare Centralei mi­ manifestări care se întind număr de. spectatori. Iată un apreciabil potenţial- nomie • 7
întregii noastre activităţi, nereurilor din Deva. De de-a lungul etapei de ce au adus concret cele artistic. din R. P.
corespunzător noilor obiec­ revoluţionar altfel, aici este proba ma­ masă a festivalului — trei manifestări menţio­ Trăind şi muncind în- 20,55 Com
tive ale etapei de dezvol­ ximei angajări şi respon­ ne-a relatat, prof. Bianca nate care au găsit o lar­ tr-o puternică vatră a o 21,15
tare pe care o parcurgem sabilităţi, absolvită cu Leucean, directorul centru­ gă aderenţă, s-au bucurat istoriei noastre naţionale dial •
în toate domeniile". pund. Trebuie să spunem nota maximă de cei mai lui de cultură şi creaţie — de sprijin din partea or­ — Ţara Zarandului, de ştiinţific «
Aceste cerinţe sînt de în acest context că am mulţi dintre comuniştii planifică în perioada oc­ ganizaţiilor dc partid şi puternice realizări ale ani­ jurnal •
maximă importanţă şi ac­ ridicat mult ştacheta exi­ care au primit răspun­ tombrie — ianuarie treceri sindicat, a conducerilor lor socialismului, membrii rea progn
tualitate pentru munca şi genţei faţă de felul în deri concrete în coordo­ în revistă ale formaţiilor întreprinderilor. Cel mai colectivelor artistice bră-
. strădaniile celor 73 de co­ cară comuniştii îşi duc la narea muncii de execu­ artistice existente, oferă disputat „dialog" rămîne dene au valorificat scenic
munişti ai organizaţiei de îndeplinire răspunderile. tare a reparaţiilor capi­ cadrul creării altora noi, cel dintre întreprinderea un repertoriu cu puterni­ C|ine
bază lăcătuşi. Cu alît mai Analizele efectuate la Io-, tale la autobasculantele programează expoziţii cu minieră Barza şi U.U.M.R. ce accente patriotice, me­
mult cu cit unitatea noas­ curile de muncă, infor­ de 50 de tone, motoarele realizări ale creatorilor Grişcior în care au evoluat nit să adîncească senti­
tră, I.P.S.R.U.M. Deva — mările personale şi cadrul MTU, precum şi o va­ artistici. In cursul aces­ corul minerilor, fanfara, mentele de dragoste şi DEVA :
este nouă, în plin proces oferit do adunările gene­ riată gamă de recondi­ tui an au fost planificate taraful, formaţia de dan­ ataşament faţă de trecutul ml-e clor
de consolidare şi maturiza­ rale ne dau posibilitatea ţionări. în perioada februarie — suri populare, grupul istoric al poporului nos­ tria); Vă j
re. Ne place să spunem, evaluării concrete a efor­ Eforturile pentru perfec­ mai „Dialogul pe aceeaşi vocal-instrumental de mu­ tru, faţă de patria socia­ (Arta);
şi, de fapt, aşa este, că turilor fiecăruia dintre ţionarea continuă a pro­ scenă", iar în iunie — sep­ zică uşoară, solişti vocali listă, care să conducă la Nişte băiet
dern —
sîntem „mecanicul şef" al noi. priei activităţi sînt oglin­ tembrie „Scena vă apar­ şi instrumentişti (I. M. educarea multilaterală a vacanţi
Centralei miniere Deva. ' Mai mult ca în perioa­ dite şi de faptul că de la ţine". Toate acestea au Barza), taraful, dansurile omului nou. Iar activitatea ■Şarada v
Avem deci mari respon­ da trecută, acordăm o aten­ începutul anului, lună de produs o adevărată emu­ populare mixte, brigada desfăşurată, în ansamblul TROŞANX:
sabilităţi în sprijinirea mi­ ţie mai mare propuneri­ lună sarcinile' au fost rea­ laţie' artistică la nivelul artistică, solişti (U.U.M.R.). ei, pune cu pregnanţă în start (Par
specială
nerilor de a da econo­ lor venite din partea co­ lizate şi depăşite, că tot unităţilor economice şi în amintirea spectatori­ evidenţă cadrul dc mani­ O fată fr (
mici naţionale cantităţi muniştilor, oricare ar fi mai mult în activitatea instituţiilor oraşului, ma­ lor a rămas spectacolul a- festare a spiritului creator rea); LUI
sporite de minereuri. Şi natura lor. Ne-am con­ comuniştilor se afirmă o joritatea înscriindu-se în tractiv, rod al unei te­ existent aici,, puternic portul — se
nu oricum ! Pentru că, vins că aplicarea lor în •nouă calitate, soluţii şi festival cu un număr a- meinice pregătiri, oferit stimulat de Festivalul na­ tural); Vi
lainică
de calitatea construcţiilor munca de zi cu zi a colec­ căi. de acţiune noi, efi­ preciabil de formaţii, in­ de cooperativa meşteşugă­ ţional „Cîntarea Româ­ eeafărul); ir
metalice şi pieselor de tivului (evident, a. celor ciente. Pe toate le con­ terpreţi ■— oameni ai mun­ rească „Moţul" (taraf ce niei". gabondul
schimb pe care le reali­ cu reală valoare praetioă), siderăm doar un început, cii, tineri şi vîrstnici, frun­ valorifică frumoasele' ţari­ (Minerul);
zăm, de cea a reparaţii­ constituie de multe ori şi promiţător desigur, dar taşi în producţie, deveniţi ne moţeşti, dansuri popu­ MINEL BODEA ■ST-mandr
lor şi recondiţionări] or fă­ căile de rezolvare ope­ tot început se cheamă, din rex.A AN
cute depinde în bună mă­ rativă a unor greutăţi în- moment ce avem încă im­ liberă (Mi
RICANI : ,
sură şi bunul mers al tîmplnate. ; Am . reuşit pe portante rezerve nevalo­ ) vedem (Iti
activităţii din subteran şi această cale să găsim so­ rificate. \oi orizonturi de cărbune Nişte b;
suprafaţă. Zilnic se ivesc luţii pentru ridicarea pro­ t (Steaua r
probleme şi situaţii deose­ ductivităţii muncii, îmbu­ DIONISIE URS, BARZA :
bite, cerinţe noi cărora nătăţirea calităţii produse­ secretar adjunct cu (Urmare din pag. 1) puţului de aeraj nr, 2, Un colectiv la început de \ seriile I-I
trebuie să le facem faţă lor şi condiţiilor do lucru, probleme organizatorice care, la Unele lui octom. drum, drum da la ziuă spre ( ORAŞTIE (P
soare
Şi - cum altcumva, decît întărirea ordinii şi disci­ al orqanizaţiei de bază diferite echipamente şi brie a.c., va ii predai adincuti, pentru aducerea ? clin -Larai
prin continua adaptare şi plinei şi. nu în ultimul lăcătuşi, din cadrul piese de schimb, se anga­ formaţiilor de la A.C.M.M. ia lumină a nepreţuitei I CEO AG1U
perfecţionare a stilului şi rînd, a vieţii interne de I.P.S.R.U.M. Deva jau să finalizeze în de- Cluj, pentru montajul hrane pentru industrie - ţ de Iarnă
vanS unele lucrări, con­ instalaţiilor aferente. cărbunele. „Oricum, noi i cultură şl
ştienţi că trebuie să slu­ „Cit timpul bun permite, credem că am pornit bine, tarea Hon
Oamenii — la temelia tuturor succeselor jească ţara cu înalt devo­ trebuie să ne îmbunătă­ avem oameni harnici şi \ ŢEG : Flă I
(Dacia);
ţim
conştiincioşi, care ştiu şi l
teh-
tament, să-i sporească zes­
aprovizionarea
varia nt.*"
trea de bogăjil şi frumu­ nico-materială cu cele ne­ înţeleg să-şi facă daio- . fată fc
(Urmare din pag 1) de aceeaşi perioadă a â- In final am notat cîteva seţi. cesare", releva inginerul rta, să slujească fără pre- 1 cultură
nului trecui, depăşirea vo­ nume de oameni, şefi de După cum am aflai şi Cristian Florescu, „dar îi get ţara în care trăim şi \ tarea Ron
diat mai mult dacă exis­ lumului total de investiţii tură şi de schimburi, pre- am văzut, în incinta prin­ rugăm şi pe tovarăşii de muncim şi pe care o do- / RIA : Lc
tau vagoane disponibile. cu 3,2 la sută, creşterea cizînd că hărnicie în cipală se lucrează în rit­ la Combinatul minier Va­ rim tot mai inimoasă, mai } lombo (M
Primăvara
De la tovarăşa Maria productivităţii muncii cu muncă dovedesc toţi oa­ muri susţinute la puţul lea Jiului să ne ajute mai îndestulată, releva în în- » mina).
Ciucă, tehnician principal 8,4 ia’ sută ş.a. „Cînd sînt menii din formaţiile pe auxiliar, la puţul cu skip mult în această privinţă", cheierea discuţiei irig. I
la serviciul producţie, asigurate resurse energeti­ care ei le conduc şi coor­ şi la casa maşinii de ex­ adăuga Mircea Oprea, Ion Hortopan, directorul 1
aflăm şi alte date revela­ ce şi de combustibil — donează : Ioan Cîmpeanu, tracţie, s-a terminat săpa­ „iar noi avem obligaţia să I. M. Iscroni. Deocamdată, 1
toare legate de producţia menţiona secretarul comi­ Frâncisc Szekely, Gheor- rea la depozitul de explo­ na mobilizăm mai energic rezultatele obţinute sînt ţ VI!
bună obţinută în ziua de tetului de partid — între­ ghe Caraman, Ioan Laza, ziv şi betonarea suitoru­ forjele de care dispunem, bune, însă avem forţa de i
26 septembrie a.c. A fost, prinderea noastră poate Nicolae Dobre, Constantin lui de aeraj, se continuă să gospodărim mai bine angajare şi de dăruire pa- ’
cum se spune, o activita­ să->şi onoreze cu cinste sar. Dragomir, Constantin Măr- betonarea galeriilor de ceea ce avem şi să nu fa­ triotică prin care să ne ) Pentru
te productivă „de vîrf". cinile ce-i revin. Şi, re­ culescu, Nicolae Donovici, acces şi a camerelor de cem nici un rabat de la sporim neîncetat realizări- 1 Ei caldă,
Aceasta constituie de fapt pet, la baza a tot ce rea­ Doru. Dan, Ioan Vovea, Pe- depozitare, lucrări ce var calitatea lucrărilor", consi­ le, să urgentăm drumul / bil, mal
o continuare firească a lizăm se află oamenii Iru Birta, Mircc-a Burza, ii finalizate pinâ la sfîr- derau inginerul Nicolae spre bogăţiile din adîncurl, ) amiază, c
cădea plo
realizărilor bune obţinute unităţii cu conştiinţa lor Petre Stănculeşcu, Maria­ şitul anului. In aceiaşi Vucan, şelii do brigadă să putem spune cu mîn- ţ Crişana. 1
în primele, opt luni ale politică înaltă, cu - pregă­ na Laza, Octaviai) Nealeoş timp, in incinta secunda­ Victor Silion şi Vasile moderat
lui 1988: depăşirea pro­ tirea lor profesională bună şi mulţi alţii. ră se dă zor la săparea Toma. lost pionierii cărbunelui. j vestic. Tei
nime vor
ducţiei marfă cu 13 700 000 şi dorinţa permanentă de tre 9 şi 1‘
Iei, creşterea producţiei a se mobiliza tot mai dlcale loc
fizice cu 2,8 la sută faţă mult, de a se autodepăşi". pînă la 11
le maxim
lernarea animalelor - pregătită temeinic, sub toate aspectele grade. Iz
mineata.
I.a mur
O preocupare de maxi­ cu operativitate a recoltei frumoase de porumb şi Dc asemenea, ia unul din fi relativ
mă însemnătate a acestor la locul de depozitare. floarea soarelui, semăna­ grajduri tencuiala exte­ variabil,
zile, la Cooperativa agri­ Pentru stabulaţia 1988/ te după orz şi grîu, ca şi rioară este căzută în multe izolate du
colă de producţie din 1989 ferma zootehnică are sfecla furajeră ce promite locuri. Racleţii nu func­ tul va su
vest. Loci
Batiz, este asigurarea con-- nevoie — conform balan­ recoltă bogată. ţionează, sînt multe gea­ ce ceaţă.
diţiilor necesare bunei des­ ţei — de 350 tone fi­ Preocuparea pentru pre­ muri fără sticlă. Sigur, Penlru i
făşurări a viitoarei stabu- mai este vreme pînă ce zile: Vrei
laţii a animalelor. Această uşor şi ti
în
intra
vor
preocupare se vădeşte tn Ferma zootehnică — model de organizare animalele dar trebuie ca fi tempoi
stabulaţie,
alocuri v
primul rînd în strădaniile şi producţie oare vor
ce se depun pentru asi­ încă de pe acum să se ter de at
întreprindă măsuri pentru Su: , i moi
gurarea nutreţurilor care turile mii
să permită o bună fura­ broase, 1 600 tone sucu­ gătirea stabulaţiei viitoare ca să se asigure condiţii tre 7 .şl
lente şi 700 tone grosiere. trebuie să aibă în vedere optime pentru iernarea cele max
jare şi îngrijire a efecti­ 25 grade,
velor, hrănirea acestora, Pînă ^acurn s-au strîns 354 şi punerea la punct a efectivelor. Iar la Batiz, produce
tone fin, depăşindu-se ni­ adăposturilor şi incintei roiog dc
pentru a se realiza in velul planificat, 416 tone zootehnice. Ne referim la unde există o fermă, în Proncenci
timpul iernii producţii siloz — realizat din masă- faptul că instalaţia de general, bine pusă la
zootehnice sporite. în a- punct, sînt posibilităţi să
verde şi 550 tone paie muls încă nu a. fost re­
cest sens conducerea coo­ de orz şi grîu. Menţionăm vizuită şi reparată, tabloul se înfăptuiască această
perativei a organizat re­ că se va asigura necesa­ de comandă al ' acesteia cerinţă.
Uzina de preparare a cărbunelui clin Urlcani — cea
mai nouă unitate ele profil a văii Jiului. coltarea la timp a nu­ rul şi la suculente, întru- este descompletat, ca şi
treţurilor şi transportarea cît unitatea are culturi instalaţia de vacuum. B. TURDEANU