Page 1 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 1
—
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VÂ !
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
Cu toate forţele Ia recoltarea
JODtţUl HUMiOP&nA
porumbului şi semănatul grîuiui!
• La scurt timp după încheierea recoltării car pe lotul repartizat, a-
tofilor, s-a finalizat şi strîngerea sfeclei de zahăr ceeaşi vrednicie ca şi cei
• Acum se acţionează cu toate forţele la recoltarea mari.
porumbului şi eliberarea terenului de coceni. • Or- Cum face de fiecare dată,
ORSMi flt CDMimUtUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. ganizîndu-sc munca la arat în schimburi prelun inginerul şef al unităţii,
gite şi la semănat în zi- lumină, s-a încheiat însă* Mircea Pătrînjan, şi-a con
glliftla C 0 llts 1 1 1 U l i U I P O P U I f l R J U D E Ţ E A N mînţarea orzului. • La se mănatul griului, vitezele centrat atenţia îndeosebi
de lucru şi calitatea lucră rii — de notă maximă ! la pregătirea viitoarei re
colte. Astfel, cea mai
Cu aproape o săptămână firmau, că pînă la apa mare parte a zilei de lu
Anul XL, nr. 9 602 SiMBÂTĂ, 1 OCTOMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani în urmă cooperatorii din riţia rîndurilor noastre cru şi-o petrece in preaj
Romos, oameni harnici, toată sfecla de zahăr va ma formaţiilor de mecani
care nu aşteaptă să fie fi strînsă şi predată, iar zatori care ară, pregă
au
la
muncă,
tesc terenul şi însămînţea-
In spiritul sarcinilor stabilite de secretarul îndemnaţi încheierea recol terenul eliberat. ză cerealele păioase. Ingi
raportat
în aceste condiţii s-a tre
tării cartofilor. în aceste cut cu toate forţele la re- nerul şef era mulţumit
GENERAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU zile ei şi-au concentrat de hărnicia şi răspunde
eforturile la recoltarea rea dovedite de mecaniza
sfeclei de zahăr şi a po C.A.P, ROMOS tori, unii dintre ei oa
Organizarea temeinică a lucrului şi înşămînţarea precum păioasclar. serviciu, cu alţii tineri, de
rumbului,
şi
la
state
meni
vechi
de
De fapt şi la sfecla de coltatul porumbului. Bri curînd intraţi în formaţia
recoltatul
zahăr,
se
afla
angajarea unanimă în muncă - factori în prag de finalizare. în gadiera că printre Ocolişan secţiei la arat numai „Am
Aurelia
din
Romos.
preciza
în
lucrat
primii
tarlaua respectivă, meca cooperatori care au intrat schimburi prelungite, de
determinanţi ai creşterii producţiilor zilnice nizatorul Pcl.ru Cosmoi la slrînsul ştiuleţilor, în seori şi noaptea, pentru
disloca sfecla din sol po
a ne asigura front de lu
cheind lucrarea pe supra
ultimele şase parcele, re faţa repartizată, au fost cru pentru însămînţări.
Din iniţiativa secretaru realizat cea mai marc can lizarca nivelurilor plani partizate pe membri coo Gavrilă Suciu, Nicolae Lo- Nici unul dintre ei nu
lui general al parti titate de cărbune din în ficate ale lucrărilor de peratori. Alături dc el se monar, Gheorghe Basarabă s-a plîns şi a muncit cit
dului, tovarăşul Nicolao treaga sa existenţă de deschideri şi pregătiri şi, aflau în cîmp zeci de coo şi alţii. Dar, o dată cu a fost necesar. Aşa că
Ceauşescu, la şedinţa Co peste un secol. Sigur, sar deci, rieasigurarea liniei peratori, majoritatea veniţi finalizarea recoltării sfe pînă acum am reuşit să
mitetului Politic Executiv cină extrem de mobiliza de front active necesare cu atelajele proprii să clei, ritmurile la slrînsul încheiem semănatul orzu
al C.C. al P.C.R. din 13 toare, de angajantă pen îndeplinirii sarcinilor la transporte recolta la lo porumbului au sporit con lui po toată suprafaţa pia-
septembrie a.c. a fost a- tru minerii noştri, la în producţia de cărbune, ran curile de depozitare. Ma siderabil. Remarcăm, că
doptat, între alto măsuri deplinirea căreia sîntem damentele slabe obţinute riana Rof, economista fer alături de părinţii lor, la MIRCEA LEPĂDATU
de importanţă hotărîtoare racordaţi cu întreaga ca în abataje şi în cărbune, mei vegetale, care coordo această lucrare au ieşit şi
pentru înfăptuirea cu suc pacitate de muncă şi e- numărul mare al defecţiu na aici. activitatea, ne copiii, elevi la şcoala ge
ces a actualei etape de e- nergie creatoare. nilor electromecanice alît asigura, şi faptele o con nerală din sat, dovedind. (Continuare in pag. o 3-a)
dificare multilaterală a
patriei, px-ogramul special
privmd realizarea produc
ţiei de cărbune şi îndeo Sesiunea comună a Consiliului popular judeţean
sebi de huilă pentru cocs.
—• întreprinderea minie
ră Lupeni fiind cea mai gret trebuie să .spun însă la utilajele de bază de Cluj şi a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca
mare unitate producătoa că preocupările şi efortu mare productivitate, cit şi
re de cărbune cocsificabil rile depuse do la începu pe fluxurile principale de Vineri a avut loc se loan Giurgea, directorul laţia ţării mutîndu-se în
din ţară, vă rugăm, tova tul anului, sprijinul pri evacuare a cărbunelui din siunea comună a Consiliu întreprinderii „Unirea “ case noi. Au cunoscut o
răşe ing. ALEXANDRU mit de la organele locale subteran la suprafaţă, a- lui popular judeţean Cluj din Cluj-Napoca; Teodor afirmare fără preeederft
BLAJ, directorul I.M. Lu şi centrale de partid şi de baterile de la disciplina şi a Consiliului populat Marton, secretarul comite mvăţămîntul, ştiinţa, arta
peni, să vă referiţi la mo stat nu se concretizează tehnologică şi de muncă municipal Cluj-Napoca. tului do partid, preşedin şi cultura, a fost croat un
dul în care este angajat în realizări pe măsură. ale unora dintre membrii în deschiderea sesiunii, tele consiliului oamenilor autentic sistem al demo
puternicul colectiv munci — Care sînt, tovarăşe di colectivului nostru. Ast tovarăşul Ioachim Moga, muncii de la întreprinde craţiei muncitoreşti-revc-
toresc de aici la materia rector, principalele cauze fel, prevederile la lucră preşedintele .Comitetului rea mecanică de material luţionare, care asigură
lizarea acestui deziderat care au generat o asemenea rile de deschideri sînt în Executiv, al Consiliului rulant „16 Februarie” din participarea largă şi ne
major al economiei noas stare dc lucruri ? deplinite, pe 9 luni, doar popular judeţean Cluj, a Cluj-Napoca; Arpad Fold- mijlocită a tuturor catego.i
tre naţionale. — Sînt mai vechi şi mai în procent de 71,7 la sută, prezentat un raport. vari, director adjunct ai riilor do oameni ai mun
— Mai întîi aş dori să noi, de natură obiectivă iar la cele de pregătiri — Pe marginea raportului întreprinderii judeţene de cii la conducerea statului
subliniez că, în anul cu şi subiectivă, re în proporţie de 91,5 la su prezentat au luat cuvîntul transport local Cluj; Aurel Au fost asigurate con
rent, I.M. Lupeni are de fer, în special, ia nerea- tă. Aceste niveluri neco deputaţii: Aurel Negu- Rău, scriitor, redactor-şef diţii egale de muncă şi de
respunzătoare se datorează cioiu, rectorul Universită al revistei „Steaua". viaţă pentru toţi oamenii
neatingerii vitezelor de ţii din Cluj-Napoca; Ioan în cuvîntul lor, vorbi muncii, posibilitatea - de
avansare planificate, in Cioca, secretarul comitetu torii au pus în evidenţă afirmare deplină în viaţa
MÎINE LA TEBEA fluenţate, la rîndul lor, de lui de partid, preşedintele marile transformări petre politică şi economico-so-
geotectonica unor strate consiliului oamenilor mun cute în ţara noastră în ciălă ti ţării.
ele cărbune, de alte caren cii de la Combinatul de toate domeniile vieţii ma Relevînd că- o expresie
0 nouă vibraţie de suflet ţe de organizare şi dis utilaj greu din Clttj-Napo- terialo şi spirituale în grăitoare a politicii parti
ciplină a muncii. Ar mai ca; Maria Cristian, pre anii socialismului, cu deo dului şi statului nostru de
menţionate
deficien
tineresc pentru istoria neamului trebui determinate de apro şedintele pentru cultură ju şi sebire în perioada inaugu dezvoltare armonioasă, e-
Comitetului
ţele
deţean
chilibrată, a tuturor ; zo
rată do Congresul al TX-
vizionarea tehnico-mate- educaţie socialistă; Arpad ioa al partidului, în „Epo nelor ţării o reprezintă şi
Metaforic, printr-un splen. mai sensibile corzi ale rială defectuoasă şi de Pal, prorector al Univer ca Nicolao Ceauşescu". progresul multilateral, fă
did arc de timp al ma fiinţei lor : „Presăraţi pe-a fiabilitatea scăzută a u- sităţii din Cluj-Napoca, S-a subliniat că în aceşti ră precedent, în plan eco
rilor vibraţii patriotice a- lor morminte/ Ale laurilor nor utilaje, de asigurarea deputat în Marea Adunare and do profunde prefaceri nomic şi social, cultural,
devărate, tinerii hunedo- flori/ Spre a fi mai dulce şi folosirea raţională, in Naţională; Fărcaş Ana, se revoluţionare s-a asigurat ştiinţific, în celelalte sec
reni fac miine un pas somnul/ Fericiţilor eroi", tegrală a forţei de muncă. cretarul comitetului de dezvoltarea economico-so- toare înregistrat de jude
emoţionant, de la eveni şi vor cinta „lancule mare, — Cum acţionaţi în pre partid, preşedintele con cială a tuturor judeţelor ţul Cluj, vorbitorii s-au
mentul tradiţional al ,,h- lancule tare/ Cu noi să zent pentru eliminarea ne- siliului oamenilor muncii şi localităţilor ţării, s-a referit la importantele fon
tilnirii cu istoria" din f i i , îmbrăţişind în a- de la Combinatul dc p e- înfăptuit un vast program duri de investiţii alocate
!
Costeştiul Sarmizegetusei ceste grave şi adinei into \ Convorbire consemnată de lărie şi încălţăminte „Clu- do investiţii în domeniul pentru construirea atît în
Regia — pe care cu vene naţii toate paginile noas DUMITRU GHEONEA
raţie o numim vatra de tre de istorie, şi spunind ţ jana"; Gheorghe Marcu, construcţiilor do locuinţe municipiul reşedinţă de
plămădire a neamului — tuturor întregul nostru dor l (Continuare în pag. a 3-a) directorul Institutului de în mediul urban şi rural, (Continua
peste 80 la sulă din popu-
chimie din Cluj-Napoca;
la Jebea. Există aici a- şi alean pentru ce avem
tita încărcătură de zbu mai scump pe lume - l
cium şi luptă cum numai dreptatea, libertatea şi
17 secole la rlnd sînt în suveranitatea, pacea şi li !
stare să poarte în spinare niştea. Hărnicie pionierească
— an alt arc ce leagă pe Sub acea nepreţuită em
Deceneu, Burebista şi De- blemă, ţara de piatră a
cebal de Horia, Cloşca şl oamenilor de piatră ne \ în această perioadă, în care locuitorii judeţului
Crişan, Două triade ce clintită, care sint moţii, ţ participă la strîngerea roadelor toamnei, purtăto
vor rămîne veşnic nestin ni se înfăţişează într-o l rii cravatelor roşii cu tricolor de pe raza muni
se in conştiinţa şi Sufle fericită osmoză cu evoca \
tele fierbinţi ale români cipiului Deva au dovedit hărnicie în cadrul unei
lor. rea înălţătoare a 140 de zile-record. Aproximativ 3 850 elevi au slrîns cu
Iar acum, tinerii vin fa ani de la docotitoarea acest prilej 1300 kg măceşe, 150 kg castane, 75
panteonul unuia dintre iz revoluţie paşoptistă, în kg ghindă ş.a., au recoltat importante cantităţi de
voarele neslirşitei iubiri ş! care moţii au avut bărba
dragoste de glie, libertate ţii lor, mulţi şi puternici cartofi şi porumb. Tot odată, au slrîns 1150 kg
şi dreptate, aici la Jebea şi 70 de ani de la fău birlic şi 90 kg textile. S-au remarcat şcolile generale
lui Horia, la Jebea lui rirea statului naţional u- nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8 Deva, Şoinmş, Păuliş, Veţel,
lancu. Vin cu o emblemă nitar român - momente Cristur. La acţiuni de în Reţinere şi înfrumuseţare
în conştiinţe şi in sufle cu o semnificaţie adîncă
te, pe care o numesc „O- şi cu o largă reverbera a zonelor verzi, a şcolilor s-au'evidenţiat toate uni
mggiu . ...eroilor neamului ţie in istoria milenară, de tăţile d&- învăţămînt eleve ne. Cu cel mai mare efec
rpmâneşc", în. vatra fier- zbucium şi lupte crîncene tiv de elevi —• 1 250 — a participat Şcoala generală
binte a moţilor crişeni ca pentru menţinerea şi a- nr. 5 Deva.
mărturie a preţuirii ne Urmarea fiinţei naţionale
ţărmurite a unor valori ce a poporului nostru.
nu se vor stinge nicioda Subredacţia municipală
i za“ Deva — la cules de mu ceşe.
tă. Şi vor cînta din cele CORNEL ARMEANU „Voci tinere" Pionieri (le la Şcoala neraiă nr. 1 „Or. Petru Ctro