Page 10 - Drumul_socialismului_1988_10

Pap 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Din nou despre manifestările şi activitatea

antiromânească, naţionalistă, şovină, antisocialistă

MASA
La B '-vlitrul
creaţie Beriu
„ci
a unor cercuri din Ungaria masa rotun
ntcl“
document
populare". I
nifcstărli, c
rat do un
din partea
Opinia publică clin ţara Este de la sine înţeles Asigurarea în fapt a de­ pentru dezvoltarea conlu­ velului de trai, material, socialiste In relaţiile in­ a contribui
noastră a fost pe larg in­ cu realizarea celor con­ plinei egalităţi între toţi crării si bunei vecinătăţi, şi spiritual, al tuturor lo­ ternaţionale şi ralierea ia filmului do
formată in legătură cu re­ venite presupune mani­ cetăţenii României socia­ în folosul popoarelor ro­ cuitorilor patriei noastre. cele mai reacţionare forţe? voare veşni
zultatele intîlnirii şi con­ festarea unui spirit de liste este astăzi o realitate mân şi ungar, al progre­ Se înţelege că, într-o a- Orientarea nouă presupune
vorbirilor de la Arad din­ maximă corectitudine şi care nu poate fi contes­ sului lor economic şi so­ semenea concepţie — ex­
tre tovarăşul Nicolâe bună credinţă în aborda­ tată de nimeni, nici de primată de partea ungară tocmai respectarea prin­
Ceauş eseu, secretarul gene­ rea tuturor problemelor, propaganda cea mai osti­ cial, al ridicării bună­ — şi care este de natură cipiilor socialiste de egali­
ral al Partidului Comu­ respectarea cu stricteţe a stării materiale şi spiri­ tate şi respect reciproc
nist Român, preşedintele principiului informării co­ lă. Este evident pentru tuale, al construcţiei so­ să jignească demnitatea între state, de colaborare
• 20,00
Republicii Socialiste Româ­ recte a opiniei publice orice om de bună-credinţă cialiste în România şi poporului nostru, nu poate în lupta pentru pace, dez­ 20,25 Prio
în nici un fel să fie ac­
nia, şi tovarăşul Kâroly din ţările noastre şi a opi­ că, drept rezultat al înfăp­ Ungaria. ceptat un astfel de schimb armare şi, totodată, res­ nomie •
tuirii consecvente a poli­
Grosz, secretarul general niei publice internaţiona­ Răstălmăcindu-se conţi­ pingerea şi demascarea tv. : „O vii
!
al Partidului Muncitoresc le, evitarea oricăror ma­ ticii juste a partidului nutul convorbirilor la n - de delegaţii. România nu politicii anticomuniste, a surîs" de
Socialist Ungar, preşedin­ nifestări^ care ar putea n-ostru, de dezvoltare ar­ vel înalt de la Arad, în acceptă şi nu va accepta cercurilor naţionaliste, şo- nu. Interp
tele Consiliului de Miniş­ împiedica sau întîrzia tra­ monioasă a forţelor de Ungaria se lasă impresia niciodată să dea socotea­ viniste, a tuturor forţelor ian Stânes
tri al Republicii Populare ducerea in viaţă a hotă- producţie pe întreg teri­ că ar fi fost convenite cu lă, în faţa altora, pentru potrivnice progresului şi cu, Emil
Ungare. rîrilor adoptate, în scopul toriul ţării, de ridicare e- partea română înţelegeri modul în care îşi organi­ păcii. trian Romi
După cum se şt ie, cei întăririi prieteniei şi co­ conomico-socială a tuturor care, în fond, nu sînt de­ zează viaţa şi îşi asigură Desigur, problema for­ reşan, R<
doi conducători de partid laborării româno—ungare. zonelor şi localităţilor, oa­ cît dorinţe proprii, unila­ dezvoltarea liberă, suve­ melor construcţiei socialis­ che, Adin
au convenit ca, în spiritul în contrast cu cele con­ menii muncii — indiferent terale, exprimate cu aro­ rană, independentă, pe te este o problemă inter­ Nicolae C
principiilor deplinei egali­ venite, în Ungaria se care le-au fost strămoşii, ganţă în mijloacele de in­ calea socialismului. nă a Ungariei şi nu dorim Manolachi
tăţi în drepturi, respectu­ continuu manifestările şi mai îndepărtaţi sau mai formare în masă de unele în acţiunile lor anti- să ne amestecăm. Dar
lui independenţei şi suve­ acţiunile răuvoitoare, anii. apropiaţi, indiferent de persoane, inclusiv activişti româneşti, cercurile reac­ menţionăm toate acestea Doris Fus
mânia
f
ranităţii naţionale, nea­ româneşti şi antisocialiste, limba în care se exprimă cu funcţii mai mult sau ţionare din Ungaria nu pentru că este timpul să 21,50 Telej
mestecului în treburile in­ care nu sînt în nici un — se bucură do aceleaşi mai puţin importante pe ezită să se ralieze celor se pună capăt tuturor ac­ Inchiderec
terne, avantajului reciproc fel de natură să contribuie drepturi şi libertăţi, bene­ linie de partid şi de stat, mai înrăite forţe ale pro­ ţiunilor antiromâneşti, de
şi întrajutorării tovărăşeşti la crearea unui climat de ficiază, în mod egal, fără chiar. în documente ofi­ pagandei antisocialiste şi denigrare şi jignire a
— principii înscrise în încredere şi respect reci­ nici o discriminare, de ciale. anticomuniste, ale căror poporului nostru, de dez­
Tratatul de prietenie şi proc, să servească întări­ roadele dezvoltării econo­ Aşa, de exemplu, secre­ „luări de poziţie" sînt informare a opiniei publi­
colaborare dintre Româ­ rii colaborării şi bunei miei, ştiinţei, învăţămîn- tarul cu probleme inter­ găzduite cu generozitate în ce, să se acţioneze cu
nia şi Ungaria — să se vecinătăţi. Dimpotrivă, ati­ tului, şi culturii, de tot naţionale al C. C. al paginile presei ungare sau adevărat pentru dezvolta­
treacă ia acţiuni hotărîte tudinile unor cercuri na­ ceea ce s-a înfăptuit şi se P.M.S.U. vorbeşte despre la posturile de radio şi rea po baze trainice, prin­ DEVA :
Cer ' (l
pentru dezvoltarea î-i ţionaliste, şovine, reacţio­ înfăptuieşte în România televiziune. Pe bună drep­ cipiale a raporturilor de bai. gr
continuare, pe multiple nare, ca şi „declaraţiile" socialistă. o aşa-zisă înţelegere pri­ colaborare şi bună veci­ HUNisDOA
planuri, a raporturilor tendenţioase, denigratoare De aceea, nu pot decît vind elaborarea unei „de­ tate semnala zilele acestea nătate dintre ţările şi po­ Brahms ?
româno—ungare. De comun alo unor oficialităţi din să stîrnească indignare în­ claraţii comune în pro­ ziarul „Nodon Sinmun" poarele noastre. Carmen
că „în Ungaria are loc o
Modern
acord, s-a apreciat că pen­ R.P. Ungară creează se­ cercările de denaturare şi blema minorităţilor na­ Este de neînţeles de ce vorbesc
tru aceasta este necesar rioase obstacole în calea falsificare a politicii noas­ ţionale". Ne vedem obli­ abandonare a principiilor în Ungaria se trece cu (Flacăra);
obligaţiilor
Şarada (P
ca, pornindu-se de la rea­ dezvoltării normale a ra­ tre, a realităţilor româ­ gaţi să subliniem cu toa­ elementare ale şi comunismului", vederea una din proble­ clc fildeş
morale
lităţile şi condiţiile concre­ porturilor dintre ţările neşti. Difuzarea fură res­ tă fermitatea că afirmaţii­ mele cele mai importante Schite dii
nirca); 1.
te din fiecare ţară, de la noastre, prejudiciind grav ponsabilitate a unor afir­ le secretarului C. C. — „o politică de îndepărtare ale relaţiilor noastre — toarcle av
de la socialism", chiar „o
care, de altfel, a participat
dreptul suveran al celor relaţiile de bună vecină­ maţii care contravin în la convorbirile de la Arad abandonare a intransigen­ colaborarea economică şi cheta rilor
două partide şi popoare tate. Desigur, asemenea mod flagrant realizărilor tehnico-.ştiinţifică — ho­ V ICC AN
mo.'nent
de a-şi stabili de sine stă­ manifestări, care — repe­ României socialiste, indi­ — nu corespund adevăru­ ţei de clasă şi a poziţ’ei tărî toa re pentru construc­ LON'LA :
tător căile şi formele de tăm — îmbracă în modul ferent de cadrul în care lui. Nu o asemenea de­ socialiste". ţia socialistă din cele două nării (Mi
construcţie socialistă, să cel mai deschis caracterul se face — prin presă sau claraţie s-a convenit la Intr-adevăr, este greu de ţări. In ce o priveşte Româ­ LA : Co
* Lumini
se pună pe primul plan, practicilor ce amintesc de în foruri publice — va fi Arad, ci o declaraţie ge­ a prezenta o serie de ac­ nia consideră că princi­ (Muncitor
în relaţiile bilaterale, a- un trecut condamnat de întotdeauna respinsă şi nerală privind principiile ţiuni internaţionale legate pala cale a conlucrării şi SA: Iaeol
URICANI:
ccle probleme şi domenii istorie, de popoare, nu condamnată cu toată fer­ de relaţii dintre ţările de cele mai reacţionare bunei • vecinătăţi presupu­ armă (Re
în care există poziţii iden­ pot fi întîmpinate de opi­ mitatea de poporul nostru, noastre şi perspectivele cercuri ca reprezentînd o ne, în primul rînd, dez­ Răscoala
(Steaua r
tice sau foarte ' apropiate, nia publică din ţara noas­ ca o încălcare a celor mai dezvoltării lor, în care politică de înnoire în Un­ voltarea unei largi cola­ BAI1ZA :
iar asupra altora, mai ge­ tră decît cu cea mai pro­ elementare norme ale să-şi găsească reflectare, garia. Dezvoltarea cola­ borări economice, tclim- concurent
internaţionale
borării
pre­
nerale sau mai concrete, fundă indignare şi totală bunei vecinătăţi, ale rela­ în mod corespunzător, şi co-ştiinţifice si în alte do­ ORASTIE
leale (P:
unde sini încă deosebiri respingere. ţiilor dintre state, in ge­ problema naţionalităţilor supune respectarea prin­ menii — şi este hotărîtă văzut de
neral. dintr-o ţară sau alta. cipiilor de relaţii dintre Cî ICO A CIR
de păreri, să se acţioneze, Unele cercuri şi foruri să acţioneze cu toată fer­ bosc dra-
în continuare, pentru o oficiale ungare emit pre­ Este prea bine cunoscut De asemenea, la Arad state, în lupta pentru dez­ mitatea în această direc­ cultură şi
mai bună înţelegere a lor, tenţia de a s'e ocupa de că dezvoltarea unor trai­ s-a convenit că, pe bază armare, progres şi pace, rea Roi
nice si fructuoase legă- de reciprocitate, reprezen­ ţie. TF' Bă
pentru apropierea poziţii­ soarta cetăţenilor români luri între popoare depin­ şi nu ralierea la acele Partidele comuniste din (I) 1
lor şi punctelor de vedere. de naţionalitate maghiară, tanţi ai organelor locale forţe interesate în sporirea clic. .. a o
de într-o măsură hotărî- de partid şi de stat să România şi Ungaria au pală: CA
In acest spirit, s-a stabi­ încercînd, de fapt, să toare de climatul politic, efectueze vizite de schimb încordării, într-o politică un trecut de luptă înde­ tic de <
cultură şi
lit să fie extinse contac­ creeze diversiune şi vraj­ că buna vecinătate presu­ de experienţă în legătură de tensiune şi învrăjbire lungat şi cele două po­ rea Rom;
bă, să abată atenţia pro­ între naţiuni.
tele şi conlucrarea, schim­ pune în mod necesar sti­ cu modul cum sînt gospo­ poare se mîndresc pe RIA : Ti
priului popor de la grave­ mă şi respect reciproc: Unele, oficialităţi din sui); ii.r
bul de opinii în vederea dărite oraşele şi comune­ bună dreptate cu aceste te’ui d«
le probleme economico- Ungaria merg pînă acolo
;
mai bunei cunoaşteri re­ Pentru poporul nostru — le, cum funcţionează s s- tradiţii. Tocmai de a-
sociale cu care se con­ şi credem că şi pentru po­ incit consideră ca „obsta­
ciproce, pentru promova­ fruntă în prezent această porul Ungariei — este un femul autoconducerii teri­ cole" în calea încheieri' ceea, eie trebuie să - acţio­
rea înţelegerii şi priete­ ţară, stimulînd în rîndul adevăr elementar că, a- toriale, cum se realizează reuniunii general-europe- neze, în calitatea lor de
construcţii
programele
de
niei dintre ţările şi po­ propriilor cetăţeni concep­ lunci cînd doi vecini do­ de locuinţe, şcoli, spitale, ne de la Viena propuneri­ partide de guvernămînt,
poarele noastre. ţii şi porniri din cele mai resc să se viziteze, să ai­ atribuţiile edilitar-gospodâ- le româneşti privind asi­ pentru a asigura dezvol­
IVruru
Sintelizînd esenţa aces­ reacţionare, cu un vădit bă relaţii normale, să co­ reşti, în vederea asigură­ gurarea condiţiilor funda­ tarea relaţiilor de solida­ va fi i«
tor înţelegeri, baza de la caracter antiromânesc. laboreze, nu se ponegresc, rii unor condiţii de mun­ mentale de muncă şi ritate şi colaborare. moaşă
noaptea
care trebuie să se por­ Trebuie spus, în primul nu-.şi aduc injurii. în acest că şi viaţă tot mai bune viaţă pentru foţi cetăţenii Pornind de la răspunde­ Cerul va
nească, tovarăşul Nicolae rînd, că, sub acest pretext, sens sînt înţelese şi prac­ pentru toţi locuitorii de la — dreptul la muncă, la rea faţă de popoarele mult sen
sufla sla
Ceauşescu, sublinia, în se încearcă legitimizarea ticate la noi relaţiile de oraşe şi sate. Noi con­ locuinţă, la retribuţii ega­ noastre, este necesar să derat dii
declaraţia făcută la con­ amestecului In treburile bună vecinătate : în spiri­ cepem aceste schimburi de le ia muncă egală, ridi­ se pună capăt cu desă­ peraturili
cuprinse
ferinţa de presă ce a a- noastre interne — şi do­ tul atitudinii civilizate, al experienţă ca un mijloc carea nivelului de cunoş­ vârşire oricăror denigrări grade, i;
între 1?
vut loc după convorbirile rim să subliniem, şi aici, respectului reciproc. Cu do mai bună cunoaştere tinţe ştiinţifice ş* cultura şi dezinformări, să se ac­ Dimineat
la nivel înalt de la Arad ; cu toată claritatea, că, în atlt mai mult se impune reciprocă, de informare co­ le ale oamenilor, precum ţioneze cu toată consec­ po văi.
„Noi am pornit întotdeau­ ce-i priveşte pe cetăţenii aceasta atunci cînd este rectă şi obiectivă asupra şi celelalte propuneri me­ venţa în direcţia promo­ La ni:r
na de la faptul că socia­ ţării noastre, de proble­ vorba de relaţiile între realizărilor şi preocupărilor nite să asigure afirmarea vării unor relaţii bazate fi pred
moaşă, i
lismul se înfăptuieşte în mele lor se ocupă numai state şi popoare vecine ! popoarelor noastre în con­ liberă şi demnă a perso­ pe dorinţa sinceră de a rialii],
Viului v
condiţii diferite de la o ţară partidul şi statul nostru, Numai într-o atmosfera strucţia socialistă, în efor­ nalităţii umane. In ace­ conlucra şi colabora în- ral slab
la alta, că fiecare partid iar această preocupare — sinceră, deschisă, de sti­ turile pentru asigurarea laşi timp însă, trebuie tr-un spirit de deph'nă I’enlru
şi popor trebuie să-şi a- in fapte, nu în vorbe! — mă şi respect — aşa cum unui nivel cît mai ridi­ menţionat că Ungaria sus­ egalitate, de stimă şi res­ zile : vr
dominau
leagă în mod independent este rezultatul .politicii s-au desfăşurat, de altfel, cat de bunăstare şi civili­ ţine ia Viena o serie de pect reciproc. iul va (
căile construcţiei socialis- profund umaniste, revo­ convorbirile de la Arad zaţie. Or, în presa un­ propuneri care vin în con. Partidul Comunist Ro­ spre sfl
lui se \
sla be.
lo. Pot spune că în con­ luţionare, a Partidului Co­ dintre coi doi secretari gară şi — repetăm — în fradicţie cu prevederile mân, România socialistă X«" gene
vorbirile de astăzi asupra munist Român, care şi-a generali — este posibilă declaraţiile unor oficiali­ Actului final de la Hel­ sînt hotărîte să acţioneze pcraturil
acestui punct de vedere pus de mult, nu numai realizarea unor înţelegeri tăţi, acest schimb de ex­ sinki, cu înseşi principiile cu toată fermitatea şi în uşoară (
ni mc vc
am căzut la un acord de­ teoretic, dar şi practic, ca care să ducă la întărirea perienţă este conceput în colaborării egale dintre viilor pentru dezvoltarea, tre 7 s
ma
cele
plin". La rîndul său, tova­ obiectiv fundamental ai prieteniei şi colaborării, mod unilateral, ca o for­ state, ale respectului in­ pe multiple planuri, a co­ 25 de ,
răşul Kâroly Grosz declara edificării noii orînduiri a- să aşeze raporturile dintre mă de a „controla” modul dependenţei şi suveranită­ laborării româno—ungare, izolat
ceaţă,
cu acelaşi prilej : „Sînt de sigurarea deplinei egali­ ţările noastre pe un făgaş cum se înfăptuiesc în ţii naţionale, ale neames­ îft folosul şi spre binele serviciu
aceeaşi părere cu tovară­ tăţi în drepturi a tuturor fertil, cu o amplă deschi­ România planurile de tecului în treburile inter­ ambelor popoare, al con­
şul Nicolae Ceauşescu că oamenilor muncii, în spi­ dere spre viitor. Tocmai modernizare şi sistemati­ ne ale altor state. strucţiei socialiste tu cele
judecarea şi calificarea po­ ritul principiilor socialis­ acesta este sensul celor zare, de dezvoltare eco- Se poate considera „o- două ţări, al cauzei gene­ W m
liticii proprii revin po­ mului, ale eticii şi echi­ convenite la Arad, spre a nomico-socialâ a localită­ rientare nouă" renunţarea rale a socialismului şi
poarelor noastre". tăţii socialiste. se acţiona in continuare ţilor, de creştere a ni­ ia o serie do principii păfcii.,