Page 102 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 102
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 9 (
lernarea în bune condiţii a animalelor
în centrul preocupărilor actuale
La ferma zootehnică a orz şi grîu. Sînt puse la cuare a dejecţiilor au fost i seu..fin o
Cooperativei agricole de păstrare 820 tone fin, verificate şi puse în stare f Sub
ENŢA.
producţie din Boşorod e- 1 030 tone suculente şi 810 de funcţionare. Cele mai „Conlucrarea ţ
tn
fectivul total de bovine a tone grosiere. La primul mari lucrări s-au realizat biblioteca deprim
formării
ajuns la 675 capete, iar din cele trei sortimente, la adăpostul din Chitid. muncă Individ
cel de ovine la 2 257. necesarul este depăşit, iar Aici s-a schimbat ţigla, elevi", Ia Şcoa
Efectivul matcă numără în cîmp se mai află încă s-a instalat o linie de rală nr. 1 Dev
un
loc
Interesai
331 bovine şi 1 060 ovine, 100 tone fibroase ce se decovil, penti-u evacuarea do experienţă,
în perioada trecută din transportă, cu -atelajele în gunoiului, s-a schimbat au participat
romăi
acest an s-au obţinut 160 exclusivitate, în aceste seîndura podului, s-axx re de limba generale
şcolile
viţei, iar producţia mar zile. La grosiere, necesarul parat uşile şi ferestrele. în niclpiulul. Pioni
fă de lapte se ridică, la va fi, de asemenea, de acest fol şi aici s-au creat xana Moldovan
1 605 hl. în această pe păşit. La suculente însă condiţii pentru iernarca Histrion şi Mo
rioadă se livrează zilnic nivelul stabilit pentru corespunzătoare a viţe- zăr au recitat 'J
proprii.
(iile
la fondul de stat în jur de viitoarea stabulaţie a ani lelor reţinute pentru re cest prilej a fi
800 litri lapte de vacă, malelor nu va fi atins, producţie. şi volumul poc
leriu
„
Bârgău
ceea ce înseamnă o pro lipsa respectivă fiind aco- Cele trei saivane au fost, zori".
ducţie marfă de circa 8 de asomneea, curăţate şi
litri pe cap de vacă a- reparate, au fost amena
iflată în lactaţie.
Brigada do producţie Mintia a Carierei miniere Mi ntia-Veţel. Cu o permanentă F E R M A jate boxe pentru adăposti-
pre 30 cu pa re pentru respectarea calităţii, operatorul preparare Mioara O mo ta, în prezenţa 'In momentul de faţă se
mu astrului Ana Butiea verifică parametrii de măcinare a minereului. rea oilor în vremea fătă- ClNEM/
■depun strădanii responsa ZOOTEHNICĂ— rilor.
bile pentru asigurarea tu Ferma are un colectiv
turor condiţiilor necesare M O D E L D E de muncă bun, ce depune DEVA : Căni
Un reuşit şi util schimb de experienţă -în vederea bunei desfăşu ORGANIZARE multă străduinţă în îngri nur — seriile 1-11
a
rări
stabulaţii
viitoarei
cîntecelc
Regina
anima
furajarea
.a animalelor. Stădaniile jirea şi Se evidenţiază HUNEDOARA:
lelor.
la Roma (Mode
Munca poli.tico-ideolo- pentru o mai bună or care au dus la creşterea vizează, în primul rând, Şl PRODUCŢIE Susana Jurj, Ioana Onu, Cel şapte snn
fiică şi cultural-educativă ganizare a producţie'., gradului de conştienti realizarea unui stoc bogat Mina Alionescu, Marioara seriile I-II (V
desfăşurată de organele pentru valorificarea in zare şi răspundere a tu ide nutreţuri caie să per Onu, Sînzianu Şorbăn es B); Orele 11 (
şi organizaţiile de partid, tegrală a masei lemnoa turor lucrătorilor. mită nu numai întreţine perită de cantităţile reali eu, îrina Tineja şi alţii. PETROŞANI: I
zl ml-c dor
zate la fibroase şi grosiere
de masă şi obşteşti în se există şi Ia C.S.P.L. Sarcinile de plan pe rea efectivelor, ci şi rea Sîntem temeinic pregă (Parîng); Cors:
vederea realizării sarci Ciripeşti. Cu forţe şi 10 luni ale acestui an lizarea unor producţii zoo. depozitate în fîna-ro sau tiţi în vederea bunei des Noiembrie); Ui
în şire bine rostuite, ev -
:
nilor de plan ş> a anga mijloace proprii, fără a sînt realizate şi depăşite tehnice superioare. Con tîndu-se risipa. făşurări a viitoarei sta copilărie (Unlr
jamentelor asumate în în solicita investiţii supli ia toţi indicatorii — form unei tradiţii mai bulaţii a .animalelor ■— PENI : Cei şap
ral — seriile I
trecerea socialistă, a fost mentare, s-a modernizat spunea ing. Ioan Nicola, vechi, întreaga suprafaţă O altă direcţie a preo sublinia Şerban Micu, turul); VULCA
tema unui interesant şi rampa de descărcare şi directorul I.F.E.T. Deva — producătoare de furaje a cupărilor ce se depun este şeful fermei zootehni bet de soare
util schimb de experienţă secţia de prelucrare a cu toate că nu s-au va fost repartizată pe familii punerea la punct a adă- rul); I.ONEA: C
cu activul de partid din produselor secundare. lorificat la toate sectoa şi cooperatoi'i care au re postux-ilor pentru crearea ce. Sîmtem hotărâţi să asumă riscul (
unităţile forestiere ale In cadrul dezbaterilor rele condiţiile existente coltat nutreţurile în pe unui microclimat cores ■asigurăm o ierna re co PETRILA • P
(Muneitoi
judeţului. au luat cuvîntul Ioan pentru realizarea şi de rioada optimă -şi au trans punzător animalelor în respunzătoare a anima - SA : Cors.______
Organizat de Comitetul Buliga , do la U.FJ3.T. păşirea indicatorilor. A- portat cu operativitate timpul iernii, ca şi a insta lelor, în aşa fel incit să rese); URICAb
judeţean de partid, îm Petroşani, Nicolae Fiîncu vem sectoare cu condiţii producţia obţinută în fu- laţiilor din fermă. Uşile obţinem o producţie tot bondul — ser
preună cu Consiliul jude_ — U.F.E.T. Orăştie, Victor asemănătoare, dar cu rajeria unităţii. La timp au fost reparate, s-au mai mare de carne şi (Retezat); BR
ţean al sindicatelor şi Munianu — U.M.T.C.F. rezultate diferite, pentru s-au recoltat şi furajele înlocuit geamurile sparte lapte. zervă la start
I.F.E.T. Deva, schimbul Deva, Ioan Iiodor — că în unele sînt lacune masă-verde, s-au transpor la ferestre, instalaţiile de roşie): GUll.'
Subteranul (t
de experienţă, urmat de S.F.E. Hunedoara, Preda în organizarea produc tat şi depozitat paiele de muls, de adăpat şi de eva TRAIAN BONDOR ORAŞTIE : Nu
dezbateri în cadrul unei Pitulice — S.F.E. Dobra ţiei şi a' muncii, în fo cu bărbaţii
consfătuiri, a analizat şi Sabin Giurgiu de la losirea potenţialului ma Aeroportul — s
modul în Care organele I.F.E.T. Deva, care au terial şi uman de care (Urmare din pag, 1) tehnicii, creşterea pro (Flacăra); c;
şi organizaţiile de partid, prezentat numeroase pro dispun. în cadrul ac Ziua recoltei ducţiilor animaliere şi BAI : Cetatea
sindicat, U.T.C. şi O.D.U.S. puneri privind îmbunătă ţiunii s-a subliniat că a eficienţei .economice a (Centrul de cu
au acţionat în spiritul ţirea organizării pro o sarcină care trebuie cel de al IV-lea an a.l întregii activităţi, spo- creaţie „Ciuturi
niei“) ; IIAŢEC
sarcinilor rezultate din ducţiei şi a muncii la să stea în permanenţă în actualului cincinal, oa_ •răspundere de sporirea rindu-şi astfel contribu eanul stins
Tezele din aprilie pentru fiecare loc de muncă, re atenţia organelor şi or menii muncii din, agri ■rodniciei pâmîntuJui, de ţia la dezvoltarea cco- BRAZI: Egreta
a găsi cele mai eficiente ducerea cheltuielilor de ganizaţiilor de partid, a cultura judeţului nostru aplicarea celor mai noi nomico-socială a judeţu deş; CAL AN :
forme şi modalităţi de producţie, creşterea pro. conducerilor colective ale se preocupă cu maximă .cuceriri ale ştiinţei şi lui şi a patriei. de fildeş (Ci
mobilizare a tuturor lu duetivităţii muncii, în sectoarelor şi a compar cultură şl crea
crătorilor forestieri la deosebi prin mecaniza timentelor din cadrul tarea României
a-lizarea sarcinilor de rea şi modernizarea unor I.F.E.T. Deva este intro MERI A : Cei !
tehnologii de lucru şi ducerea celor mai noi mural — seri
(Mureşul); 1LL
s 'hincipaln noastră procese tehnologice. O a- cuceriri ale ştiinţei şi oşti, copilărie.,
3 re — ne spunea tenţie sporită s-a acordat tehnicii în procesele teh m 1 nit).
■eorghe Mihăi'lă, şi in cadrul dezbaterii nologice de producţie, tn v
sector al Cen- utilizării mai bune a ultimii ani sau înregis wmăm | ii '> V'
rfare şi pre maşinilor şi utilajelor din trat progrese însemnate
ţui Baru dotare, încadrării în con în această direcţie, to
mai sumurile specifice de ma tuşi rezultatele obţinute lillil
teriale şi carburanţi, creş sînt sub nivelul poten
terii indicelui de utiliza, ţialului tehnic şi uman
o a fondului de timp de care dispune între Pentru azi: V
-im disponibil. prinderea- fi schimbătoare
"uitatele obţinute în în încheierea consfătui. riabil, mai mi
In cursul nopţi
an sînt şi urmare rii s-a apreciat utilitatea dea ploi locale,
e
o.c îlodului cum organele acestui schimb de expe va sufla slab
.,i organizaţiile de partid rienţă, spiritul de răs rat din sector'
s-au implicat în condu pundere cu care s-au dis_ Temperaturile
^ u ^ cu cerea, organizarea şi des. cutat problemele în ca vor marca o
0
¥ c .Afnerea făşurarea întregii activi drul dezbaterilor. Acţiu creştere. Minim
C
■yv &o''". d\t anor ma- tăţi. S-au trasat sar nea a prilejuit o reuşită cuprinse intre
c
e
5 grade, iar
ţe
c& A şi fasonat cini concrete de partid autoanaliză, un îndemn între 7 şl 12 g
a
■C . jvc"' să se valori- şi de producţie fiecărui de a acţiona în spiritul
oţiperior absolut, toa- lucrător, învăţămîntul de documentelor de partid La munte, v
produsele secundare, partid a fost orientat şi de stat la realizarea fl schimbătoare
ceea ce a condus la rea spre cunoaşterea şi dez sarcinilor de plan. temporar noros
lizarea unor beneficii baterea documentelor de dea ploi, cart
consistente la Sectorul partid şi de stat, s-au AVRAM MICU, C.A.P. Sarmizcgetusa. In livadă se recoltează merele. Cooperatoarele din ferma transforma şl i
ing.
condusă
Klena
de
Baru> Aceleaşi preocupări organizat şi alte acţiuni activist a! Comitetului dele pomilor cit mal repede. Vrîn ceanu muncesc cu hărnicie, străduindu-se să strîngă roa ţă şi ninsoare,
judeţean de partid
la moderat din
nord-vestic.
Pentru următo
zile: Vremea
Spirit de răspundere, ordine şi disciplină schimbătoare, c
temporar noros
dea ploi locale,
(Urmare din pog. 1) de energie electrică nece treprindere se cer reacti- Aceste îndatoriri pa câtor se vor t
sare bunei desfăşurări a vizate comisiile energeti triotice, aceste eforturi ab şl în lapoviţă.
activităţii din industrie ce, ai căror membri să solut necesare trebuie în derat, cu ip‘
stă şi la îndemîna între urmărească permanent, e- ţelese şi matei-ializate locale de pînî
rea consumului propriu prinderilor mari consu xigent şi responsabil mo pi'intr-o largă campanie km/h din vest
tehnologic, pentru econo matoare, dar şi a celor dul în care se scurg — de educaţie a cetăţenilor, vest. Temperau
misirea fiecărui kilowatt- lalte, prin adoptarea ace util sau inutil — kilowa desfăşurată în întreprin nime Vor fi cu;
oră. lor măsuri care să deter ţii. deri şi instituţii, în şcoli, tre minus 5
Cu sprijinul mai susţi mine funcţionarea raţio în consumul casnic este în organizaţiile de masă grade, Iar colo
nut al minerilor şi prepa nală a agregatelor, utila necesar ca şi în locuinţe, şi obşteşti, la toate nive- între 5 şi 11 g
ratorilor din Valea Jiului, jelor şi instalaţiilor — pe pe străzi să se dea dova lurile de conducere, orga lat, dimineaţa
se impun constituite în paliere şi cu degrevarea dă de maximă chibzuinţă niza, re şi acţiune. (Meteorolog de
cel mai scurt timp stocu vârfurilor de sarcină —, în gospodărirea energiei Nici un efoi-t nu este A. Teodorescu)
rile de cărbune stabilite ca şi a iluminatului în electrice, să se folosească prea mare cînd ‘ trebuie să
şi necesare la cele două hale, ateliere şi labora becurile doar aitunci şi a- ne rezolvăm singuri aces
termocentrale, finalizate toare — prin sectorizarea colo unde este strict nece te trebuinţe, tncît să nu
Membrii cercului de scul plurâ de Ia C.P.S.P. Deva, lucrările de extindere şi judicioasă şi întrebuinţa sar, iar aparatele de uz dereglăm procesele de pro
condus de apreciatul prof. Mixcea Lac, preiau şl duc mai
deparle o frumoasă tradiţie locală. modernizare a gospodării rea în mai mare măsură casnic să fie introduse în ducţie, drumul ascendent
Foto: MIRCEA SASU lor de combustibil. a luminii naturale. în a- prize după necesităţi ex- de dezvoltare economico-
Asigurarea cantităţilor cest scop, în fiecare în socială a patriei noastre.