Page 103 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 103
>7 • DUMINICĂ', 30 OCTOMBRIE 1988 Pag. 3
70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI
l
NAŢIONAL UNITAR ROMÂN O Sarcinile deosebit de cuitori de la perife
mobilizatoare ce le re ria Ciopeii nu pot fi
vin in anul 1989 i-au sti stopaţi din preocupările
mulat pe oamenii muncii lor... multiple, dăunătoa
Afirmarea conştiinţei de la I.P.S.R.U.M. Deva., re ? !... • Colectivul „Ro-
expL- care, în cadrul forumului tiseriei" din Haţeg —
încricul autoconducerii şi outo- modernă unitate de ali
•Iii cu gestiunii, s-au angajat la mentaţie publică, situată
vederea de neam
•ilor do activitate susţinută, rigu pe strada Tudor Vladimi-
lă la ros organizată şi condu
gene- rescu — îşi depăşeşte lu
a avut a poporului român să, la îndeplinirea inte nar sarcinile de pian, în
schimb grală a prevederilor de condiţiile practicării unui
care plan pe anul viitor. Ur comerţ civilizat, a unor
rofesori
do la Românii din Transilva Prin ele mai mult decît mează dovada prin fap servicii de calitate. în
le mu- nia, Moldova şi Muntenia prin vechile manuscrise, te... • întreprinderea de atenţia lucrătorilor de
:lo Ko-
Diana şi-au creat, doa lungul caro circulau greu şi se tricotaje din Petroşani a aici se află, totodată, di
:a La- vremurilor, o comunitate copiau puţin, nedesăvârşit, împlinit zilele trecute, 10 versificarea meniurilor,
ii crea- psihică, exprimată prin s-a întemeiat o viaţă li
cu a- ani de existenţă. La a- respectarea strictă a re
lansat existenţa aceleiaşi limbi, terară comună a tuturor ceastă primă aniversare gulilor de igienă, ţinută
lui Vn- aceluiaşi fond spiritual, românilor". jubiliară, colectivul uni vestimentară corectă • De
e/.ii în aceloraşi datini şi obice Unitatea spirituală a peste un sfert de veac, j
iuri. Graniţele politice românilor se reliefează pu tăţii a raportat, între alte Aurel Abrudean prestează '
şi opresiunile .străine nu ternic în secolul al frumoase realizări în pro
au constituit niciodată ob XV LI-tea, oglindindu-se ducţie, depăşirea preve o activitate la prima ve
stacole în calea făuririi în introducerile şi dedi- derilor de plan la export dere anonimă — aceea de
fondului spiritual al po eaţiite cărţilor bisericeşti :
porului nostru, datinile şi
obiceiurile rfi-ind atât de publicate în ţările româ- ;
ril de puternice îneît au ştir nit ne. Ideile progresiste pri- E C R A N
■alria); mirarea călătorilor străini vind comuniunea de neam
(Arta); prin ţările române. în a tuturor ' românilor au
'acanţă fost dezvoltate în operele
- A); a doua jumătate a seco
al — lului al XVTII-lea, unul cu caracter istoric ale >cro_ J Verticale -moderne -iu ■Uri-caivi, re! mai ttnăr -centru ur-
eru — iwcarilor moldoveni şi Inln al Văii Jiului. l oto Al,. TATA»
căra) ; dintre- aceştia, losiif tB&nko, pe relaţia C.T.S. — cu 41 paznic. A făcut această x
fiecare afirma că ar fi mai uşor ■munteni, care le vor fun la suta. De două ori feli muncă la autobaza I — j
tine a smulge ghioaga din damenta pe im puternic citări ! • La 90 de ani marfă Deva, |a C.F.R., iar *
1 ’ (7 mina iui Hercule decât a suport ştiinţific şi ideolo Participare la conducere, de la intrarea în funcţiu- |
eşti de la înfiinţare, pe care
; lu- abate lesne şi degrabă pe gic. Aceşti reprezentanţi i-a împlinit în aceste zi ne a I.L, Deva se află *
samu- români de la vechile lor ai umanismului românesc zi şi noapte la poartă aici. |
(Cul- datini. le, fanfara minerilor din
au descoperit şi pe .calea la autofinanţare Conştiincios, disciplinat,
Zîm- Această comunitate .psi Lupeni şi-a consolidat un exigent, are un singur
iceafă- hică s-a manifestat puter cuiltuiiii că poporul nos
lan îşi tru se (trage din romani, Ac tiv itatea desfăşurată luate în evidenţă, studia binemeritat renume. Con scop : paza avuţiei ob
ierul): nic si unitar în aplicarea că limba sa îşi are. origi în cadrul Consiliului popu te atent, ţinîndu-se cont certul festiv prilejuit de şteşti • Restaurantul „Pa- g
■Lisl'""* vechilor obiceiuri juridi nea în cea latină, sparţi- , lar comunal Sarmizegetusa de posibilităţile existente această frumoasă ani
ir i ce nescrise ale obştilor are în vedere crearea a- ale localităţilor în aceas ringul" din cartierul „Ae
icî ri.înd unui popor admirat celor condiţii prin care tă etapă de dezvoltare a versare a fost susţinut la roport" din Petroşani se |
V'aga- săteşti libero, perpetuate de lumea cultă a Europei Palatul cultural din loca bucură de multă căutare *
i-n pînă Urziu în evul mediu, pentru aportul său la dez aportul şi iniţiativa locui, lor. Modul de soluţio x
: Re- obiceiuri cunoscute sub voltarea spirituală a ome lorilor la dezvoltarea lo nare a fost adus la cu litate, recent renovat, şi şi apreciere din partea |
Steaua calităţii să .fie maxime. noştinţa celor care le-au a fost urmărit de un pu consumatorilor. Şeful uni- *
numele de „dreptul româ
:
H7.A : nirii. Revelaţia acestei Aceasta înseamnă, . în e- formulat, tuturor locui tăţii, Marin Popescu, şi |
erul) ; nesc" şi folosite de „oa descoperiri .pentru acea senţă, funcţionarea co torilor. Dezbaterea Teze blic numeros, receptiv la
menii buni şi bătrâni"
uşor vreme consta însă nu atît respunzătoare a cadrului lor din aprilie a .repre muzica de fanfară • Tur ospătarul Radu Popa, oa- %
atrla); pentru rezolvarea litigii în importanţa ştiinţifică a legal instituit ca parte zentat şi în privinţa nătoria I de la C.S. /.Vic meni cu multă vechime |
ie I-1I lor mărunte ivite intre componentă a sistemului
\GIU- locuitorii satelor. faptului în sine, cit in va con 1 ucrării consiliului toria" Călan este consi în alimentaţia publică, *>
tcunsă loarea deosebită a conclu democraţiei noastre so popular cu cetăţenii, a derată secţia „mamă" a desfăşoară zilnic o acti- |
ă şi Un factor .hotărîlor în ziilor oe se desprindeau. cialiste. •participării democratice a
Komâ- formarea conştiinţei na Românii din Moldova, în comuna Sa-rmizegetu. acestora la conducerea co" combinatului. De aici au vitate susţinută. Dovada : J
Vul- ţionale l-a constituit uni sa îşi desfăşoară acti munei, un prilej de ana. plecat meseriaşi formaţi pe 10 luni unitatea şi-a I
acia); tatea de limbă a poporu Muntenia şi Transilvania, vitatea 17 deputaţi în tot liză lucidă a posibilită pentru toate celelalte depăşit planul de desfa- J
2 fil- avînd aceeaşi origine, con aii tea circumscripţii elec. ţilor noastre, cum spu cere cu peste 300 000 J
Sgreia lui .român, de :1a forma stituie un singur neam, to î-ale, trei comisii perma neam, dar şi a creşterii turnătorii ale combinatu
ui de rea lui şi pipă în zilele despărţit în formaţiuni nente ale consiliului popu aportului deputaţilor şi lui • Atenţie automobi- lei • La Haţeg a fost 1
„Cîn-
noastre, unitate favorizată statale deosebite doar de lar, comitetele de -cetăţeni cetăţenilor la înfăptuirea lişti, urmează Ciopeea ! organizat un concurs al J
SI- de strânsele legături eco vitregiile istoriei. Pe a-
s
2 sa- pe circumscripţii, adună, propunerilor pe care le-au O săgeată aruncată în celor mai frumoase vitri-
I-Il nomice, politice şi cultu c.eea.şi bază au afirmat îi ie cetăţenilor, cele di n făcut, la finalizarea ini parbriz sau o sticlă sub ne. Au participat lucrători |
Unde rale care au existat per cronicarii -şi demnitatea cadrul „Tribunei demo ţiativelor consiliului popu
Lumi- manent între cele trei ţări : istorică a poporului ro craţiei" şi alte forme -de lar. roţile maşinii (cum s-a în- vitrinieri de la întreprin- î
române. : Limba română, mân, ajuns sub stăpâniri conlucrare • democratică: — Vă rugăm, tovarăşe timplat de curind unui derile comerciale din De- l
care n-a cunoscut dialec străine diferite, şi, impli autoturism ce rula spre va, Lupeni, Petroşani. Cu .
te cu particularităţi esen cit, necesitatea' ridicării Consiliul popular împreună cu obştea, Petroşani, produeîndu-i o toţii au realizat lucrări ,
ţiale in nici una. dintre sale la nivelul popoarelor pană teribilă) şi plăce deosebite. Vitrinele unită- |
avansate' ale Europei.
provinciile istoricei a fost pentru obşte rea călătoriei sau timpul ţi lor comerciale din " Tc-te
Reflectând într-o formă
apărată cu dîrzenie de por superioară unele clemen ajungerii la destinaţie sînt ţeg sînt acum primenite, j
por ori de cîte ori ,s-a
ea va te fundamentale ale con Aceste modalităţi de lu primar, să faceţi câteva întîrziate. Oare aceşti !o- arătoase.
r va încercat îndepărtarea ei ştiinţei de -neam 'a po cru au drept scop cu referiri la o iniţiativă
loros, din şcoală, biserică sau noaşterea opiniilor- şi pro. recentă. I
r că- justiţie. încă din .secolul porului român, ca origi punerilor oamenilor, dia — Formulată în cadrul
/înttil nea comună a tuturor logul deschis -despre, ce unei adunări cetăţeneşti,
node- al XVI-lea, italianul An rumânilor, unitatea lor et trebuie făcut in conti- în circumscripţiile unde-şi doara, pe numele Stan Ma
•estic. tonio Bonfinius observa nică şi comunitatea do riana. o declar nulă.
nime că „astfel s-au luptat româ teritoriu, ca şi necesita , nua re. •desfăşoară activitatea -de (6081)
şoară nii, îneît pare a se fi răz Rezultatele de ansamblu putaţii Mihuţ Corui şi
vor fi boit mai mult pentru păs tea ridicării lor la rangul ale comunei sânt rodul Aurora Hibais. ideea in- COMEMORĂRI
ro şi de popor liber prin înlă iniţiativei şi muncii lo ,traducerii apei curente
im ele trarea limbii decât pentru turarea dominaţiei .străine, cuitorilor săi. pentru în prin cădere liberă a prins • FAMILIA anunţă come
viaţă". operele lui Grigore Ureche florirea acestor plaiuri de repede şi s-a trecut la ANIVERSĂRI morarea a doi ani de citul
şt
începuturile dezvoltării Miron Cosim, Constantin geneză a .neamului româ realizarea celor 2 km de s-a despărţit lor de soţ scumpul tată
şl
minunatul
a va
i eer si răspândirii limbii li Cantacuzino şi, în special, nesc. aducţiune principală cu il • C'ÎNF) nl 20-Ien trandafir CIUOAKŢA urmă CONSTANTIN,
pus
Ioc
un
în
lăsîud
prinzi
buchetul
vieţii
în
r că- terare române începînd ale lui Dimitrie Cantemir. — Cei 17 deputaţi — ramificaţiile necesare pe talc, dragă Emilia Pană, tiu şl multe suferinţe.
vor din ‘secolul al XVI-lea şi au adus o substanţială ne spunea tovarăşa Va- străzile laterale. în a- soţul Titu şi fiul iMarlus- (G052)
Adrian
mulţi
povi- folosirea ei în cărţile de contribuţie la afirmarea leria Secan, primarul lo ceasta acţiune importan ani !“ i|i urează „I.a (6074)
•
slab cult destinate românilor viguroasă a poporului ro calităţii — sînt antrenaţi tă pentru sporirea gradu fiicele SCIIRITTKK Elisabeta şl adrncă
cu
amintesc
:torul la rezolvarea întregii ga lui de confort al locuito durere că sc împlinesc 3
de pretutindeni, au con mân, a potentelor sale me de probleme ce le ri rilor a ieşit puternic în sănătate cu realizări şi depli ani, şi, respectiv, 3 luni do
o
ani
multă
LA
mulţi
tribuit la accentuarea ca creatoare, in maturizarea dică o comună. Prin in evidenţă aportul deputa ne in viaţă, pentru Dorina la moartea dragilor lor
1 trei racterului ei unitar. în conştiinţei de sjne. Ele au termediul lor, consiliul ţilor la activitatea de Matiaş, cu prilejul aniver I'RANCISC şl FERI. l’ios oma
fi această privinţă, un roi popular cunoaşte în per conducere, şi al cetăţeni sării majoratului. Mama şi giu amintirii lor. (6078)
tata.
(G0S1)
cerul remarcabil l-a avut acti- ' contribuit, totodată, la manenţă realizările şi lor la cea de autofinan
- că- consolidarea premiselor neajunsurile din fiecare ţare a localităţii.
vitatea diaconului Coresi
tre- care au stat la baza apa unitate şi domeniu de De la începutul anului D E C E S E
orma la Braşov, unde a tipărit riţiei în secolul al XIX- activitate. participarea deputaţilor şi VÎNZĂRI
nouă cărţi româneşti, reu
9
mo- lca a ideilor ‘ do unitate — A vorbi despre con a cetăţenilor la autogos- din FAMILIA Uskar Erncst,
Strei-Sîngiorgiu,
Călan,
icări şind să satisfacă astfel . politică a tuturor româ lucrarea cu cetăţenii, des podărirea localităţilor s-a ne, O VIND motor tăiat lem anunţă cu durere stingerea
Hu
excepţională.
stare
50 nevoile celor trei ţări . pre activitatea consiliului materializat şi prin alte nedoara, telefon 15326. din viaţă a scumpei lor
lord- române. Limba folosită nilor. Pe de altă parte, popular comunal şi a de lucrări edilitar-gospodă- (5077) mame, MARI A. Inmormîn-
ora
tarea
30
mi- -opera cronicarilor a. avut putaţilor înseamnă să reşti în valoare de 700 000 15, în azi, cimitirul octombrie, Strci-
din
î în- ,;n aceste tipărituri, aceea un rol deosebit de impor vorbeşti, de fapt, de' în lei, cu mult peste reali • VIND orgă lumini ste Sîngiorgiu. (5235)
6
canale.
reo,
us 2 vorbită în Muntenia şi în treaga viaţă economică zările unor ani anteriori. hl. 72, sc. 3, ap. 24. Deva, Bejan,
time sudul Transilvaniei, a ră tant în mişcarea literară şi socială a localităţii. O singură exemplificare: (6065) $ SORA Elena, nepoţii
cu
Florin,
Izo- mas de altfel la baza lim şi politică ce s-a dez Care este gradul de in recent s-a încheiat asfal Ceri şi de durere, Inimile
anunţă
zdorbite
eaţă. voltat în ţările române încetarea din viaţă, la nu
bii literare pînă în zilele teres în riadul cetăţeni tarea drumului în satul
i ci u: la sfîrşilul secolului al lor faţă de această pro Breazova, cu care în mai 26 de ani, a scumpului
noastre. „Marele merit P I E R D E R I lor frate şi unchi ION
XVIII- iea şi în cel de al blematică ? treaga reţea comunală MUNTEAN, cli:pul tău drag
al acestor cărţi — subli de străzi a fost moder P I’IKKDUT căţel u vă pe va rămîne veşnic viu în ini
XIX- lea şi care a .contri — Cu prilejul ântîlni- chinez, răspunde la numele mile noastre. (6080)
niază Nicolae Iorga — e riâor deputaţilor cu ce^ nizată, ceea ce stimulea
buit la dezvoltarea con Kul<i. Găsitorului recom
poate acesta că,, trecând tăţenii în cadrul adunări ză participarea cetăţenilor, pensă. Deva, telefon 11862 * CADRELE didactice şl
ştiinţei naţionale a po sau 13211. (6083)
hotarele, au adunat sufle lor cetăţeneşti şi ale „Tri încrederea ‘lor în cei că elevii şcolii generale din
porului nostru. bunei democraţiei" s-au rora le-au' dat votul. Ohaba sînt alături do fami
teşte, prin viaţa culturală, & PIERDUT legitimaţie ser lia Sîrhu în momentele grele
făcut peste 200 de pro viciu, eliberată de Direcţia nricinuite do decesul mamei
pe toţi românii laolaltă. Dr. MIRCEA VALEA puneri. Acestea au fost TRA1AN OPRON1 sanitară a judeţului Hune lor. (6079)