Page 103 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 103

>7 • DUMINICĂ', 30 OCTOMBRIE 1988                                                                                                                               Pag. 3



               70 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI
                                                                                                                                                                       l
                    NAŢIONAL UNITAR ROMÂN                                                                                 O  Sarcinile  deosebit  de  cuitori   de   la   perife­
                                                                                                                        mobilizatoare  ce  le  re­  ria  Ciopeii  nu  pot  fi
                                                                                                                        vin  in  anul  1989  i-au  sti­  stopaţi  din  preocupările
                                                                                                                        mulat  pe  oamenii  muncii  lor...  multiple,  dăunătoa­
                Afirmarea conştiinţei                                                                                   de  la  I.P.S.R.U.M.  Deva.,   re  ?  !...  •  Colectivul  „Ro-
   expL-                                                                                                                care,  în  cadrul  forumului  tiseriei"  din  Haţeg  —
  încricul                                                                                                              autoconducerii  şi  outo-  modernă  unitate  de  ali­
   •Iii cu                                                                                                              gestiunii,  s-au  angajat  la  mentaţie  publică,  situată
  vederea                   de neam
  •ilor do                                                                                                              activitate  susţinută,  rigu­  pe  strada  Tudor  Vladimi-
    lă la                                                                                                               ros  organizată  şi  condu­
    gene-                                                                                                                                       rescu  —  îşi  depăşeşte  lu­
   a avut      a poporului român                                                                                        să,  la  îndeplinirea  inte­  nar  sarcinile  de  pian,  în
   schimb                                                                                                               grală  a  prevederilor  de   condiţiile  practicării  unui
    care                                                                                                                plan  pe  anul  viitor.  Ur­  comerţ  civilizat,  a  unor
  rofesori
    do la   Românii   din   Transilva­  Prin   ele   mai   mult   decît                                                 mează  dovada  prin  fap­  servicii  de  calitate.  în
   le mu-   nia,  Moldova  şi  Muntenia   prin   vechile   manuscrise,                                                  te...  •  întreprinderea  de  atenţia   lucrătorilor   de
  :lo Ko-
   Diana   şi-au   creat,   doa   lungul   caro  circulau  greu  şi  se                                                 tricotaje  din  Petroşani  a  aici  se  află,  totodată,  di­
   :a La-   vremurilor,   o   comunitate   copiau   puţin,   nedesăvârşit,                                              împlinit  zilele  trecute,  10  versificarea   meniurilor,
   ii crea-   psihică,   exprimată   prin   s-a  întemeiat  o  viaţă  li­
    cu a-                                                                                                               ani  de  existenţă.  La  a-  respectarea  strictă  a  re­
   lansat   existenţa   aceleiaşi   limbi,   terară   comună   a   tuturor                                              ceastă  primă  aniversare  gulilor  de  igienă,  ţinută
   lui Vn-   aceluiaşi   fond   spiritual,   românilor".                                                                jubiliară,  colectivul  uni­  vestimentară  corectă  •  De
   e/.ii în  aceloraşi   datini   şi   obice­  Unitatea   spirituală   a                                                                        peste  un  sfert  de  veac,  j
          iuri.   Graniţele   politice   românilor  se  reliefează  pu­                                                 tăţii  a  raportat,  între  alte   Aurel  Abrudean  prestează  '
          şi   opresiunile   .străine   nu   ternic   în   secolul   al                                                 frumoase  realizări  în  pro­
          au  constituit  niciodată  ob­  XV   LI-tea,   oglindindu-se                                                  ducţie,  depăşirea  preve­  o  activitate  la  prima  ve­
          stacole   în   calea   făuririi   în   introducerile   şi   dedi-                                             derilor de plan la export  dere anonimă — aceea de
          fondului   spiritual   al   po­  eaţiite   cărţilor   bisericeşti   :
          porului  nostru,  datinile  şi
          obiceiurile   rfi-ind   atât   de   publicate  în  ţările  româ-  ;
  ril   de   puternice  îneît  au  ştir  nit   ne.   Ideile  progresiste  pri-                                                     E   C   R   A    N
  ■alria);   mirarea   călătorilor   străini   vind  comuniunea  de  neam
  (Arta);   prin   ţările   române.   în   a  tuturor  '  românilor  au
  'acanţă                            fost  dezvoltate  în  operele
  -   A);   a  doua  jumătate  a  seco­
  al   —   lului   al   XVTII-lea,   unul   cu  caracter  istoric  ale  >cro_  J   Verticale -moderne -iu ■Uri-caivi, re! mai ttnăr -centru ur-
  eru  —                             iwcarilor   moldoveni   şi   Inln al Văii Jiului.          l oto Al,. TATA»
  căra)  ;   dintre-  aceştia,  losiif  tB&nko,                                                                         pe  relaţia  C.T.S.  —  cu  41   paznic. A făcut această x
  fiecare   afirma  că  ar  fi  mai  uşor   ■munteni,  care  le  vor  fun­                                              la  suta.  De  două  ori  feli­  muncă la autobaza I — j
    tine  a   smulge   ghioaga   din   damenta   pe   im   puternic                                                     citări  !  •  La  90  de  ani   marfă Deva, |a C.F.R., iar *
  1  ’ (7   mina  iui  Hercule  decât  a   suport  ştiinţific  şi  ideolo­  Participare la conducere,                                           de la intrarea în funcţiu- |
    eşti                                                                                                                de  la  înfiinţare,  pe  care
    ; lu-  abate  lesne  şi  degrabă  pe   gic.   Aceşti   reprezentanţi                                                i-a  împlinit  în  aceste  zi­  ne a I.L, Deva se află *
  samu-   români  de  la  vechile  lor   ai   umanismului   românesc                                                                            zi şi noapte la poartă aici. |
   (Cul-   datini.                                                                                                      le,  fanfara  minerilor  din
                                     au  descoperit  şi  pe  .calea       la autofinanţare                                                      Conştiincios, disciplinat,
   Zîm-     Această   comunitate   .psi­                                                                                Lupeni  şi-a  consolidat  un   exigent, are un singur
  iceafă-   hică  s-a  manifestat  puter­  cuiltuiiii  că  poporul  nos­
  lan  îşi                          tru  se  (trage  din  romani,   Ac  tiv  itatea  desfăşurată   luate  în  evidenţă,  studia­  binemeritat  renume.  Con­  scop : paza avuţiei ob­
  ierul):   nic  si  unitar  în  aplicarea   că  limba  sa  îşi  are.  origi­  în  cadrul  Consiliului  popu­  te   atent,   ţinîndu-se   cont   certul  festiv  prilejuit  de  şteşti • Restaurantul „Pa- g
  ■Lisl'""*  vechilor   obiceiuri   juridi­  nea  în  cea  latină,  sparţi-  ,   lar   comunal   Sarmizegetusa   de   posibilităţile   existente   această   frumoasă   ani­
  ir i    ce   nescrise   ale   obştilor                       are  în  vedere  crearea  a-   ale   localităţilor   în   aceas­                 ringul" din cartierul „Ae­
  icî                                ri.înd   unui   popor   admirat   celor   condiţii   prin   care   tă  etapă  de  dezvoltare  a   versare  a  fost  susţinut  la  roport" din Petroşani se |
  V'aga-  săteşti   libero,   perpetuate   de  lumea  cultă  a  Europei                                                 Palatul  cultural  din  loca­  bucură de multă căutare *
    i-n   pînă  Urziu  în  evul  mediu,   pentru  aportul  său  la  dez­  aportul   şi   iniţiativa   locui,   lor.   Modul   de   soluţio­                            x
  :   Re-   obiceiuri   cunoscute   sub   voltarea  spirituală  a  ome­  lorilor   la   dezvoltarea   lo­  nare  a  fost  adus  la  cu­  litate,  recent  renovat,  şi  şi  apreciere  din  partea  |
  Steaua                                                        calităţii   să   .fie   maxime.   noştinţa   celor   care   le-au   a  fost  urmărit  de  un  pu­  consumatorilor.  Şeful  uni-  *
          numele  de  „dreptul  româ­
                                                                                  :
  H7.A  :                            nirii.   Revelaţia   acestei   Aceasta  înseamnă,  .  în  e-   formulat,   tuturor   locui­                tăţii,  Marin  Popescu,  şi  |
  erul) ;  nesc"  şi  folosite  de  „oa­  descoperiri   .pentru   acea   senţă,   funcţionarea   co­  torilor.   Dezbaterea   Teze­  blic  numeros,  receptiv  la
          menii   buni   şi   bătrâni"
   uşor                              vreme  consta  însă  nu  atît   respunzătoare   a   cadrului   lor  din  aprilie  a  .repre­  muzica  de  fanfară  •  Tur­  ospătarul  Radu  Popa,  oa-  %
  atrla);   pentru   rezolvarea   litigii­  în  importanţa  ştiinţifică  a   legal   instituit   ca   parte   zentat   şi   în   privinţa   nătoria  I  de  la C.S.  /.Vic­  meni  cu  multă  vechime  |
  ie  I-1I   lor   mărunte   ivite   intre                     componentă   a   sistemului
  \GIU-   locuitorii satelor.       faptului  în  sine,  cit  in  va­                     con   1   ucrării   consiliului   toria"  Călan  este  consi­  în  alimentaţia  publică,  *>
  tcunsă                             loarea  deosebită  a  conclu­  democraţiei   noastre   so­  popular   cu   cetăţenii,   a   derată  secţia  „mamă"  a  desfăşoară  zilnic  o  acti-  |
  ă   şi    Un   factor   .hotărîlor   în   ziilor   oe   se   desprindeau.   cialiste.   •participării   democratice   a
  Komâ-   formarea   conştiinţei   na­  Românii   din   Moldova,   în  comuna  Sa-rmizegetu.   acestora  la  conducerea  co"   combinatului.  De  aici  au  vitate  susţinută.  Dovada  :  J
    Vul-   ţionale  l-a  constituit  uni­                      sa   îşi   desfăşoară   acti­  munei,  un  prilej  de  ana.   plecat  meseriaşi  formaţi  pe  10  luni  unitatea  şi-a  I
  acia);  tatea  de  limbă  a  poporu­  Muntenia   şi   Transilvania,   vitatea  17  deputaţi  în  tot   liză   lucidă   a   posibilită­  pentru   toate   celelalte  depăşit  planul  de  desfa-  J
  2   fil-                           avînd  aceeaşi  origine,  con­  aii  tea  circumscripţii  elec.   ţilor   noastre,   cum   spu­            cere  cu  peste  300  000  J
  Sgreia   lui  .român,  de  :1a  forma­  stituie   un   singur   neam,   to  î-ale,  trei  comisii  perma­  neam,  dar  şi  a  creşterii   turnătorii  ale  combinatu­
  ui de   rea  lui  şi  pipă  în  zilele   despărţit   în   formaţiuni   nente  ale  consiliului  popu­  aportului   deputaţilor   şi   lui  •  Atenţie  automobi-  lei  •  La  Haţeg  a  fost  1
   „Cîn-
          noastre,   unitate   favorizată   statale   deosebite   doar   de   lar,  comitetele  de  -cetăţeni   cetăţenilor   la   înfăptuirea   lişti,  urmează  Ciopeea  !  organizat  un  concurs  al  J
     SI-   de  strânsele  legături  eco­  vitregiile   istoriei.   Pe   a-
                                                                                                                                                                       s
    2 sa-                                                      pe   circumscripţii,   adună,   propunerilor  pe  care  le-au   O  săgeată  aruncată  în  celor  mai  frumoase  vitri-
    I-Il   nomice,  politice  şi  cultu­  c.eea.şi   bază   au   afirmat   îi  ie  cetăţenilor,  cele  di  n   făcut,   la   finalizarea   ini­  parbriz  sau  o  sticlă  sub  ne.  Au  participat  lucrători  |
   Unde   rale  care  au  existat  per­  cronicarii   -şi   demnitatea   cadrul   „Tribunei   demo­  ţiativelor   consiliului   popu­
   Lumi-  manent  între  cele  trei  ţări   :   istorică  a  poporului  ro­  craţiei"  şi  alte  forme  -de   lar.      roţile maşinii (cum s-a în-  vitrinieri  de  la  întreprin-  î
          române.  :  Limba  română,   mân,   ajuns   sub   stăpâniri   conlucrare • democratică:  — Vă rugăm, tovarăşe  timplat  de  curind  unui  derile  comerciale  din  De-  l
          care  n-a  cunoscut  dialec­  străine  diferite,  şi,  impli­                                                 autoturism  ce  rula  spre  va,  Lupeni,  Petroşani.  Cu  .
          te  cu  particularităţi  esen­  cit,   necesitatea'   ridicării   Consiliul popular împreună cu obştea,       Petroşani,  produeîndu-i  o  toţii  au  realizat  lucrări  ,
          ţiale   in   nici   una.   dintre   sale  la  nivelul  popoarelor                                             pană  teribilă)  şi  plăce­  deosebite.  Vitrinele  unită-  |
                                     avansate' ale Europei.
          provinciile  istoricei  a  fost                                         pentru obşte                          rea  călătoriei  sau  timpul  ţi lor comerciale din " Tc-te
                                      Reflectând   într-o   formă
          apărată  cu  dîrzenie  de  por   superioară   unele   clemen­                                                 ajungerii  la  destinaţie  sînt  ţeg  sînt  acum  primenite,  j
          por  ori  de  cîte  ori  ,s-a
  ea  va                             te  fundamentale  ale  con­  Aceste   modalităţi   de   lu­  primar,   să   faceţi   câteva   întîrziate. Oare aceşti !o-  arătoase.
  r  va­  încercat   îndepărtarea   ei   ştiinţei  de  -neam  'a  po­  cru   au   drept   scop   cu­  referiri   la   o   iniţiativă
  loros,   din   şcoală,   biserică   sau                      noaşterea  opiniilor-  şi  pro.   recentă.                                                              I
   r  că-   justiţie.   încă   din   .secolul   porului   român,   ca   origi­  punerilor   oamenilor,   dia­  —  Formulată  în  cadrul
  /înttil                            nea   comună   a   tuturor   logul   deschis   -despre,   ce   unei   adunări   cetăţeneşti,
  node-   al   XVI-lea,   italianul   An­  rumânilor,  unitatea  lor  et­  trebuie   făcut   in   conti-   în   circumscripţiile   unde-şi      doara,   pe   numele   Stan   Ma­
  •estic.   tonio   Bonfinius   observa   nică   şi   comunitatea   do                                                                          riana. o declar nulă.
   nime   că  „astfel  s-au  luptat  româ­  teritoriu,   ca   şi   necesita­  , nua re.   •desfăşoară   activitatea   -de­                                        (6081)
   şoară   nii,  îneît  pare  a  se  fi  răz­                    Rezultatele   de   ansamblu   putaţii Mihuţ Corui   şi
  vor  fi   boit  mai  mult  pentru  păs­  tea  ridicării  lor  la  rangul   ale   comunei   sânt   rodul   Aurora   Hibais.   ideea   in-          COMEMORĂRI
   ro  şi                            de  popor  liber  prin  înlă­  iniţiativei   şi   muncii   lo­  ,traducerii   apei   curente
   im ele  trarea  limbii  decât  pentru   turarea   dominaţiei   .străine,   cuitorilor   săi.   pentru   în­  prin  cădere  liberă  a  prins   •   FAMILIA   anunţă   come­
          viaţă".                   operele  lui  Grigore  Ureche   florirea  acestor  plaiuri  de   repede şi s-a trecut   la  ANIVERSĂRI      morarea   a   doi   ani   de   citul
                                                                                                                                                                      şt
            începuturile   dezvoltării   Miron   Cosim,   Constantin   geneză  a  .neamului  româ­  realizarea  celor  2  km  de                s-a   despărţit  lor   de  soţ  scumpul   tată
                                                                                                                                                                 şl
                                                                                                                                                minunatul
    a va
    i eer   si   răspândirii   limbii   li­  Cantacuzino  şi,  în  special,   nesc.       aducţiune principală   cu  il   •  C'ÎNF)  nl  20-Ien  trandafir   CIUOAKŢA   urmă   CONSTANTIN,
                                                                                                                                                                    pus­
                                                                                                                                                                 Ioc
                                                                                                                                                             un
                                                                                                                                                     în
                                                                                                                                                lăsîud
                                                                                                                        prinzi
                                                                                                                                  buchetul
                                                                                                                                         vieţii
                                                                                                                              în
    r că-   terare   române   începînd   ale  lui  Dimitrie  Cantemir.   —   Cei  17  deputaţi  —   ramificaţiile   necesare   pe   talc,   dragă   Emilia   Pană,   tiu şl multe suferinţe.
    vor   din  ‘secolul  al  XVI-lea  şi   au   adus   o   substanţială   ne   spunea   tovarăşa   Va-   străzile laterale. în   a-  soţul   Titu   şi   fiul   iMarlus-   (G052)
                                                                                                                     Adrian
                                                                                                                                         mulţi
   povi-   folosirea  ei  în  cărţile  de   contribuţie   la   afirmarea   leria   Secan,   primarul   lo­  ceasta   acţiune   importan­  ani !“   i|i   urează   „I.a  (6074)
                                                                                                                                                 •
    slab   cult   destinate   românilor   viguroasă  a  poporului  ro­  calităţii   —   sînt   antrenaţi   tă  pentru  sporirea  gradu­         fiicele  SCIIRITTKK Elisabeta şl adrncă
                                                                                                                                                               cu
                                                                                                                                                      amintesc
   :torul                                                      la   rezolvarea   întregii   ga­  lui  de  confort  al  locuito­                 durere   că   sc   împlinesc   3
          de   pretutindeni,   au   con­  mân,   a   potentelor   sale   me  de  probleme  ce  le  ri­  rilor   a   ieşit   puternic   în   sănătate   cu   realizări  şi   depli­  ani,   şi,   respectiv,   3   luni   do
                                                                                                                      o
                                                                                                                                  ani
                                                                                                                                         multă
                                                                                                                         LA
                                                                                                                             mulţi
          tribuit  la  accentuarea  ca­  creatoare,   in   maturizarea   dică  o  comună.  Prin  in­  evidenţă   aportul   deputa­  ne   in   viaţă,   pentru   Dorina   la   moartea   dragilor   lor
   1  trei   racterului   ei   unitar.   în   conştiinţei  de  sjne.  Ele  au   termediul   lor,   consiliul   ţilor la activitatea   de  Matiaş,   cu   prilejul   aniver­  I'RANCISC  şl  FERI.  l’ios  oma­
     fi   această   privinţă,   un   roi                       popular   cunoaşte   în   per­  conducere,  şi  al  cetăţeni­  sării   majoratului.   Mama   şi   giu amintirii lor.   (6078)
                                                                                                                     tata.
                                                                                                                                       (G0S1)
   cerul   remarcabil  l-a  avut  acti-  '   contribuit,   totodată,   la   manenţă   realizările   şi   lor  la  cea  de  autofinan­
    - că-                           consolidarea    premiselor   neajunsurile   din   fiecare   ţare a localităţii.
          vitatea   diaconului   Coresi
    tre-                             care  au  stat  la  baza  apa­  unitate   şi   domeniu   de   De   la   începutul   anului                       D  E  C  E  S  E
   orma   la  Braşov,  unde  a  tipărit   riţiei  în  secolul  al  XIX-   activitate.     participarea   deputaţilor   şi   VÎNZĂRI
          nouă  cărţi  româneşti,  reu­
                                                                                                                                                 9
    mo-                             lca  a  ideilor  ‘  do  unitate   —  A  vorbi  despre  con­  a   cetăţenilor   la   autogos-                din   FAMILIA   Uskar   Erncst,
                                                                                                                                                             Strei-Sîngiorgiu,
                                                                                                                                                      Călan,
   icări   şind   să   satisfacă   astfel   .   politică   a   tuturor   româ­  lucrarea  cu  cetăţenii,  des­  podărirea   localităţilor   s-a   ne,  O   VIND   motor   tăiat   lem­  anunţă   cu   durere   stingerea
                                                                                                                                          Hu­
                                                                                                                               excepţională.
                                                                                                                         stare
     50   nevoile   celor trei   ţări .                        pre   activitatea   consiliului   materializat   şi   prin   alte   nedoara, telefon 15326.  din   viaţă   a   scumpei   lor
   lord-   române.   Limba folosită  nilor.   Pe   de   altă   parte,   popular  comunal  şi  a  de­  lucrări   edilitar-gospodă-      (5077)   mame,   MARI   A.   Inmormîn-
                                                                                                                                                                     ora
                                                                                                                                                tarea
                                                                                                                                                         30
    mi-                             -opera   cronicarilor   a.   avut   putaţilor   înseamnă   să   reşti  în  valoare  de  700  000            15,   în  azi,   cimitirul  octombrie,   Strci-
                                                                                                                                                               din
    î în-   ,;n aceste   tipărituri,   aceea  un  rol  deosebit  de  impor­  vorbeşti,  de  fapt,  de'  în­  lei,  cu  mult  peste  reali­  •   VIND   orgă   lumini   ste­  Sîngiorgiu.   (5235)
                                                                                                                         6
                                                                                                                            canale.
                                                                                                                     reo,
    us 2   vorbită  în  Muntenia  şi  în                       treaga   viaţă   economică   zările   unor   ani   anteriori.   hl. 72, sc. 3, ap. 24.  Deva,   Bejan,
    time   sudul  Transilvaniei,  a  ră­  tant   în   mişcarea   literară   şi   socială   a   localităţii.   O   singură   exemplificare:   (6065)  $   SORA   Elena,   nepoţii
                                                                                                                                                               cu
                                                                                                                                                        Florin,
    Izo-   mas  de  altfel  la  baza  lim­  şi   politică   ce   s-a   dez­  Care  este  gradul  de  in­  recent   s-a   încheiat   asfal­      Ceri   şi   de   durere,   Inimile
                                                                                                                                                                   anunţă
                                                                                                                                                zdorbite
   eaţă.                            voltat   în   ţările   române                                                                               încetarea   din   viaţă,   la   nu­
          bii  literare  pînă  în  zilele                      teres   în   riadul   cetăţeni­  tarea   drumului   în   satul
   i ci u:                          la sfîrşilul secolului al  lor  faţă  de  această  pro­  Breazova,   cu   care   în­                        mai   26   de   ani,   a   scumpului
          noastre.   „Marele   merit                                                                                     P  I  E  R  D  E  R  I  lor   frate   şi   unchi   ION
                                     XVIII-  iea şi în cel de al  blematică ?             treaga   reţea   comunală                             MUNTEAN,   cli:pul   tău   drag
          al  acestor  cărţi  —  subli­                                                   de  străzi  a  fost  moder­  P  I’IKKDUT  căţel  u  vă  pe­  va   rămîne   veşnic   viu   în   ini­
                                    XIX-   lea  şi  care  a  .contri­  —   Cu  prilejul  ântîlni-                    chinez,   răspunde   la   numele   mile noastre.   (6080)
          niază  Nicolae  Iorga  —  e                          riâor   deputaţilor   cu   ce^   nizată,   ceea   ce   stimulea­
                                    buit   la   dezvoltarea   con­                                                   Kul<i.   Găsitorului   recom­
          poate   acesta   că,,   trecând                      tăţenii   în   cadrul   adunări­  ză   participarea   cetăţenilor,   pensă.   Deva,   telefon   11862   *   CADRELE   didactice   şl
                                    ştiinţei   naţionale   a   po­                                                   sau 13211.        (6083)
          hotarele,  au  adunat  sufle­                        lor  cetăţeneşti  şi  ale  „Tri­  încrederea  ‘lor  în  cei  că­                 elevii   şcolii   generale   din
                                    porului nostru.            bunei   democraţiei"   s-au   rora le-au' dat votul.                             Ohaba   sînt   alături   do   fami­
          teşte,  prin  viaţa  culturală,                                                                              &   PIERDUT   legitimaţie   ser­  lia   Sîrhu   în   momentele   grele
                                                               făcut  peste  200  de  pro­                           viciu,   eliberată   de   Direcţia   nricinuite   do   decesul   mamei
         pe toţi românii laolaltă.         Dr. MIRCEA VALEA    puneri. Acestea au fost           TRA1AN OPRON1       sanitară a judeţului Hune­  lor.             (6079)
   98   99   100   101   102   103   104