Page 13 - Drumul_socialismului_1988_10

p , r-rnr» ryv t^'htc TAţţJfC.^IŢ) VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE
RO
§ <?;yf A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU,

ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCU,

A L I S M U L PLECAREA IN UNIUNEA SOVIETICĂ

CEREMONIA ÎNTÎLNIRII OFICIALE
DE LA KREMLIN
DIN CAPITALĂ
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. La scurt timp după so­ Ceauşescu şi tovarăşa
T o v a r ă ş u l Nieoiae sire, tovarăşul Nieoiae Elena Ceauşescu s-au în­
S I A L C O I U S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Ceauşescu, secretar gene­ Ceauşescu, secretar gene­ treţinut, apoi, într-o at­
ral al Partidului Comu­ ral al Partidului Comu­ mosferă caldă, prietenească,
nist Român, preşedintele nist Român, preşedintele cu tovarăşul Mihail Gor­
Republicii Socialiste Româ­ Republicii Socialisto Româ­ baciov, şi tovarăşa Raisa
Anul XL, nr. 9 605 MIERCURI, 5 OCTOMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani nia, împreună cu tovarăşa nia, .şi tovarăşa Elena Gorbaciova.
Elena Ceauşescu, a ple­ Ceauşescu s-au întîlnit, la Sei doi conducători de
cat, marţi, 4 octombrie, Kremlin, cu tovarăşul partid şi de stat şi-au
într-o vizită oficială de Mihail Gorbaciov, secre­ exprimat satisfacţia de a se
So­
Uniunea
în
In întreaga activitate econemlco-socialâ prietenie la invitaţia C.C. tar general ai Comitetului reîntâlni şi de a continua
vietică,
Partidului
Co­
al
al P.C.U.S. şi a Prezidiu­ Central al Uniunii Sovie­ dialogul la nivel înalt,
care a avut şi are un rol
munist
lui Sovietului Suprem al
tice,
preşedintele
Prezidiu­
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL U.R.S.S. lui Sovietului Suprem al hotărîlor în dezvoltarea,
pe multiple planuri, a re­
Con ducă to r ul pa rtidului Uniunii Republicilor So­ laţiilor tradiţionale dintre
NICOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII şi statului este însoţit dc vietice Socialiste, şi tova­ Partidul Comunist Ro­
tovarăşii Constantin Dăs- răşa Raisa Gorbaciova. mân şi Partidul Comunist
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE călescu, membru al Comi­ au Distinşii oaspeţi români al Uniunii Sovietice, din­
Executiv
tetului
Politic
tre
în
întîmpinaţi,
fost
şi
U.R.S.S,,
România
al C.C. al P.C.R.; prim- marea sală „Gheorghievslri" dintre poporul român şi
ministru al Guvernului Re­ a palatului Mare din popoarele sovietice.
publicii
Româ­
Creşterea mai accentuată a nia, Ion' Socialiste membru Kremlin, cu deosebită cor­ Nieoiae Ceauşescu şi to­
continuare,
ţovarăşul
în
Stoian,
u-
călduroase
dialitate
şi
supleant al Comitetului rări de bun venit. Tova­ varăşa Elena Ceauşescu.
productivităţii muncii - obiectiv PoliPc Executiv, Secretar şi tovarăşul Mihail Gor­ împreună cu tovarăşul
răşul
Nieoiae
Ceauşescu
al C.C. ai P.C.R., Ştefan
Mihail Gorbaciov şi tova­
Andrei, membru supleant baciov şi-au strîns mîini- răşa Raisa Gorbaciova,
important al activităţii ele partid! (Continuore în pag o <-a) le cu prietenie. l Nieoiae au vizitat Palatul Krem­
o
v
a r ă ş u
T
linului.
da scursă din acest an
„Toate organele şi organizaţiile de partid rezultatele dobîndite sînt Tovarăşul Nicola? Csausiscu, mrsună cu
trebuie sâ acţioneze cu întreaga hotărîre pen­ superioare perioadei simi­
tru realizarea neabâtufâ a planurilor şi progra­ lare anului trecut. este Volu­ tovarăşa Elina Csausescu, va efectua o vizită
mul
de
economiilor
melor din fiecare sector de activitate. Aceasta mai bine de 150 milioane » » '
impune o bună organizare ştiinţifică şi perfec­ lei, productivitatea, muncii oficială ds prietenia in R.P.D. Coreeană
ţionarea continuă a activităţii economico-so- a sporit-cu peste 8 la su­
ciale, în raport cu noile probleme care se im­ lă. au crescut beneficiile T o v a r ă ş u l Nicolăe cu t o v a r ă ş a Elena secretar general al Comi­
şi au scăzut stocurile su-
pun în dezvoltarea diferitelor sectoare de acti­ pra normative. Ceauşescu, secretar ge­ Ceauşescu, o, vizită ofi­ tetului Central al Partidu­
vitate". Toate acestea se dato­ neral al Partidului Comu­ cială de prietenie în Re­ lui Muncii din Coreea,
NICOLAE CEAUSESCU rase. desisur, şi unei im­ nist Român, preşedintele publica Populară Demo­ preşedintele. Republicii
Populare
Co­
Democrate
plicări mai active a orga­ Republicii Socialiste Româ­ crată Coreeană, la invita­ reene, în a doua jumătate
nelor şi organizaţiilor de
Avîrid în vedere ase­ 8 000 de comunişti proble­ partid şi consiliului oa­ nia, va efectua, împreună ţia tovarăşului Kim Ir Sen, <a lunii octombrie 1988.
menea exigenţe şi cerinţe mele bunei gospodăriri a
exprimate de secretarul resurselor materiale şi fi­ menilor muncii în soluţio­
generai al ■■partidului, to­ nanciare, re n t a b: 1 i ză r i i nare;! multiplelor proble­
varăşul Nieoiae Oeauşe.scu. me cu care se confruntă
puter­
în Expunerea cu privire în aceste domenii siderur-
de
colectiv
nicul
la perfecţionarea activită­ C.S. Hunedoara gişli. A crescut exigenţa
ţii organizatorice, ideolo­ faţă de felul iii care se
gice şi politieo-educative, acţionează şi se duc la
în vederea creşterii roiu­ producţiei şi creşterii pro­ îndeplinire răspunderile Recoltarea cartofilor, sfeclei de zahăr şi
lui conducător al parti­ ductivităţii muncii se si­ încredinţate, faţă de trans­
dului în întreaga viaţă e- tuează în centrul atenţiei,
conomico-socială. munca O dovedeşte şi recenta a- punerea în practică a mă­
organelor şi organizaţiilor rlaliză efectuată de comi­ surilor stabilite, precum şi porumbului, şi însămînţarea păroaselor -
de partid de la Combina­ tetul de partid şi consi­ a hotărîrilor proprii adop­
tul siderurgic Hunedoara liul oamenilor muncii din tate de organele de partid
la toate eşaloanele. De a-
cunoaşte în această peri­ combinat care a stabilit semenea. s-a căutat şi s-a într-o bună organizare, cu o puternică
oadă o substanţială inten­ un bogat şi cuprinzător reuşit o implicare mai
sificare şi îmbogăţire, cău- program de măsuri, do­
lîndu-se noi căi şi moda­ menii şi priorităţi de ac­ consistentă şi mai eficien­ mobilizare de forţe
lităţi de acţiune pentru ţiune. Este firesc acest tă a consiliului de control
materializarea importante­ lucru, din moment ce a- muncitoresc al activităţii
lor sarcini şi răspunderi ceste probleme, cu influen­ economico şi sociale, a ca- Cuvântul de ordine al iar la C.A.P. Pricaz cele suprafeţele ce le-au reve­
ce revin şidenvrgiştilor. ţe determinante asupra acestei perioade de inten­ mai mari producţii le-au nit sînt Miron Davidescu,
în acest sens, în activi­ celorlalţi indicatori, fră- VALENTIN NEAGU se eforturi pe ogoare este obţinut de pe suprafeţele Viorel Junie, Ievică Mar­
tatea celor 168 organiza­ mîntă în cel mai înalt .— pentru organele şi or­ repartizate Ioana Rusan, tin, Aron Popa şi alţii.
ţii do bază, a celor peste grad colectivul. în perioa­ (Continuare in pag o 2 a) ganizaţiile de partid, con­ Ileana Verejan, Aurel Mi- Cultura o dislocă Loghin
siliile populare, consiliile Ţindiriş, iar producţia ob­
de conducere din unităţi, ţinută se transportă cu
Eforturi susţinute pentru învingerea greutăţilor pentru toţi factorii din Comuna Turdaş două mijioace de transport
agricultură .— clar şi pre­
I.T.S.A.I.A.
Preşedin­
ale
cis: toate forţele umane tele unităţii spunea că ar
şi recuperarea restanţelor şi mecanice puternic mo­ hai, Ana Colţa, Victoria mai fi nevoie de încă o
Olea, Aron Popa ş.a.
bilizate la strîngerea grab­
maşină
această
pentru
ca
b
e l e
In
nică şi fără pierderi a re­
lu­
coltei şi pregătirea temei­ rative a m agricole se coope­ activitate să se desfăşoare
fără greutăţi. Şi la Turdaş.
Întreprinderea minieră să remarcăm faptul că în drenări, captări ş.a., reu- nică a producţiei de ce­ crează intens la recol­
Vulcan este una dintre ultimul timp situaţia s-a şind să micşorăm umidi- reale păi oase a anului vii­ tarea sfeclei de zahăr. TRAIAN BONDOR
marile unităţi producătoa­ mai îmbunătăţit. Aceasta iatea .la nivelul prevede- tor. Cum se realizează a- La Pricaz, printre cei ce
re de cărbune cocsifieabil. are o mare importanţă rilor de plan. cest imperativ în comuna au terminat de recoltat (Continuare in pag o 2 o)
Iar acum, cînd problema pentru cărbunele destinat La ora actuală I.M. Vul- Turdaş ?
sporirii cantităţilor de fabricării cocsului. Con- can are în bilanţ un în-
cărbune cocsifieabil se creţ, am redus cu un pro- semnat minus de căr- RECOLTA ACESTUI AN
pune eu cea mai mare a- cent conţinutul de cenuşă bune. înlăturarea aces­ SE STRÎNGE CU GRIJA
cuitate, colectivul I. M. Un prim răspuns la a-
Vulcan se află într-o ceastă întrebare îl suge­
permanentă „competiţie" rează stadiul recoltării
cu sine însuşi. Sînt de­ cartofilor. Atît la C.A.P
puse eforturi stăruitoare Turdaş — unde cultura
pentru recuperarea restan­ respectivă a ocupat 35 ha
ţelor acumulate de la În­ — cît şi la C.A.P. Pricaz.
ceputul acestui an şi gă­ (de la 37 la sută la 36 la tei restanţe constituie o- — 40 ha, lucrarea s-a în­
sirea unor căi şi mijloa­ sută), iar umiditatea se biectivul nr. 1 al tuturor cheiat. La C.A.P. Turdaş
ce concrete de creştere, în realizează la limită. comuniştilor din unitate, — unde cartofii au fost
continuare, a producţiei — Din ce cauză se men­ al oamenilor care acţio­ scoşi din pămînt de me­
de cărbune. „întregul nos­ ţine umiditatea la nivelul nează direct în cărbune canizatorii Antonie Almă-
tru colectiv — preciza in­ planului ? — ne-a declarat tovarăşul şan şi Petru Ruda, prin
ginerul Valeriu Temelie, — Avem mai multe aba­ Vasile Pupăzan, secretarul tre cei mai vrednici coo­
directorul tehnic al între­ taje oprite, în zone de foc, comitetului de partid al peratori se numără Fran-
prinderii — este conştient care necesită un volum întreprinderii. Şi fiindcă cisc Acs, secretarul comi­
de necesitatea redresării mare de lucrări de înă- a venit vorba de posturile tetului de partid din uni­
producţiei atât sub aspect molire şi rambleiere. A- tate, Ioan Maţegan. Vasilo C.A.P. Densuş, brigada Uăţâgei. Mecanizatorul Iacob
cantitativ, cît şi calitativ. cestea sînt condiţiile spe­ MARIN NEGOITÂ Munteanu. * Aurel Maer Vasiloni îşi pregăteşte seină autoarea pentru începerea se­
De fapt, din punct de cifice. Au fost luate, to­ Mihai Miltnea. Toon F-dor mănatului griului în tarlaua . Sura ciulii".
vedere al calităţii, trebuie tuşi, o serie de măsuri ca {Continuare în pag. a 2 a) Mihai Mert şi mulţi alţii, Foto NICOLAE GHEORGHIU