Page 14 - Drumul_socialismului_1988_10

t-ocţ 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU

Creşterea mai accentuată a productivităţii Diversificarea activităţilor — o cerinţă
f f
obiectiv important mereu ia ordinea zilei

m tx
r.F.E.T.
Economia comunei Dobra
vine în mare parte dispo­
diversificat
s-a
al activităţii de partid! — atît cea agricolă cit exploatarea şi prelucrarea nibilă şi pentru ocuparea CUTUL cîte\ 5
Dej.
ilv
zugra
şi cea industrială — re­ lemnului, treeîndu-se la ei trebuie create activităţi poratlvu î
(Urmare din pag. 1} luţionarea cărora organe­ lor, în mod deosebii din prezintă, ca în orice lo­ semiindustrializare, Dobra noi. Dar în loc de a- „Bucura"
le .şi organizaţiile de partid sectoarele de bază, cum calitate de altfel, temelia furnizînd economiei na­ ceasta, la unele activităţi, ţcg au îi
trebuie să-şi spună cu mai sînt cele din oţelării şi pe care se sprijină dez­ ţionale cherestea, amba­ cum este cea de împleti­ de înfrun
delor
Ia
lirelor de conducere şi multă consistenţă cuvân­ laminoare. voltarea şi modernizarea laje, traverse, boxpaleţi. turi din răchită, s-a re­ centrul c
specialiştilor. Orientarea tul. Recenta analiză efec­ Deşi, în bună parte se satelor acestei străvechi Cooperativele agricole nunţat pe motiv că pro­ torll adn
tematicii adunărilor gene­ tuată a relevat că faţă de cunoaşte cu în multa lo­ aşezări transilvănene. în de producţie desfăşoară o ducţia n-a avut desfacere. lucrărilor
nota zect
rale ale organizaţiilor de potenţialul existent, rezul­ curi de muncă se mani­ consecinţă se caută mereu serie de activităţi anexă Exploatarea produselor de
bază către aceste proble­ tatele dobîndite nu sînt festă insuficientă răspun­ noi resurse materiale cu titlu de producţie in­ balastieră se face, deo­
me, antrenarea mai res­ corespunzătoare. Acest lu­ dere faţă de exploatarea valorificabile. De aici, o dustrială mică cum sînt: camdată, la scară mică şi
ponsabilă a organizaţiilor cru, datorită persistenţei corectă a agregatelor, că stringentă şi mereu ac­ confecţionare de bolţari există posibilităţi de ex­
de masă, analizele concre­ unor serioase lipsuri, greu­ se înregistrează pierderi tuală nevoie de diversi­ şi bandaje de mină în tindere. Consiliul popu­
te şi profunde, eficiente, tăţi şi neajunsuri îh asi­ do metal sub diferite for­ ficare. lar trebuie să ia mai mult
la faţa locului au dus a- gurarea bazei telmico-ma- me, precum şi abateri de Răspunde economia co­ pe seama sa această acti­ • 20,0
poi la îmbunătăţirea acti­ teriale, respectarea disci­ la normele de calitate, or­ munei Dobra — o comună în economia vitate şi, în 'general, tre­ 20,25 In
vităţii. S-au realizat stu­ plinei tehnologice şi de ganele şi organizaţiile de înscrisă viguros pe coor­ buie să se implice mai narei C.(
dii şi s-a intensificat con­ muncă, organizarea şi con­ partid de la O.S.M. 2, O.E. donatele dezvoltării so­ satelor hunedorene mult în problemele micii amplu
trolul de partid, este im­ ducerea proceselor de pro­ I şi O.E. 2, Iaminoarele cialiste — acestei cerinţe? — noi resurse puse industrii, deoarece în or­ program
plicat şi consultat mai bi­ ducţie. Toate acestea şi 800, 650, bluming şi de Dar, mai întîi despre ganizare proprie are doar ţionarea
ne activul de partid în datorită insuficientei răs­ stemă 2 şi ,3 nu intervin ceea ce există. Comuna în valoare o maternitate de scroafe, taţi o 2
coordonarea şi conducerea punderi a unor şefi de e- operativ şi nu iau măsuri realizează pe locuitor şi creată cu sprijinul orga­ creaţie.
activităţii. Cu precădere, chipc, maiştri şi conducă­ concrete de îmbunătăţire are o producţie marfă in­ nelor judeţene. Şi în do­ Festivalu
sînt urmărite problemele tori ai secţiilor şi uzine­ a situaţiei. dustrială în valoare de cooperare cu industria re­ meniul semiindustrializării „Cintaret
de gospodărire şi utilizare lor, care nu-.şi exercită a- Desigur, realizarea in­ circa 12 000 lei şi o pro­ publicană, fascine, araci legumelor so poate face 20,55 C<
superioară a resurselor tribuţiile, dar, faţă de ca­ dicatorilor amintiţi la ducţie globală agricolă de pentru vie. Pe raza co­ mai mult cu condiţia să la nive
materiale şi energetico, re, organizaţiile de partid Combinatul siderurgic Hu­ peste 7 000 lei, ceea ce munei se află însemnate sporească producţia gră­ dezvoltăr
folosirea eficientă a capa­ nu iau o atitudine fermă. nedoara presupune o ac­ denotă preocupări siste­ rezerve de bentonită, a dinii de legume a C.A.P. sociale a
cităţilor de producţie şi Neîmplinirile ţin .şi de tivitate complexă şi di­ matice pentru încorpora­ cărei exploatare a încemil spre a crea disponibilul Tribuna
forţei do muncă, respec­ faptul că măsurile stabi­ versă. Acest lucru impune rea in producţie a cît şi antrenează o parte din necesar. intate •
tarea disciplinei tehnolo­ lite cu prilejul analizelor o continuă perfecţionare mai multora dintre re­ forţa de muncă disponibi­ Rezerve mai sînt şi în mente a
gice şi- Încadrarea strictă şi controalelor nu sînt ur­ şi adaptare a stilului şi sursele locale umane şi lă, iar din cariera de ceea ce priveşte activita­ indepent
în normele de consum. mărite şi aplicate cu con­ metodelor de muncă ale materiale. Peste 900 de balast se extrag anual tea C.P.A.D.M. între al­ lor o î
Trebuie spus însă că secvenţă de comitetele de tuturor organelor şi orga­ locuitori ai comunei silit produse de balastieră în tele ni s-a vorbit despre • 22,00
mai sînt încă multe pro­ partid, birourile organiza­ nizaţiilor de partid în ve­ oameni ai muncii înca­ valoare de circa 300 000 intenţia de a înfiinţa o g ului
bleme legate de rentabi­ ţiilor de bază, consiliul derea cuprinderii, condu­ draţi în unităţile econo- lei. Preocupări şi rezul­ unitate de agrement şi de
lizare şi creştere a pro­ oamenilor muncii şi con­ cerii şi urmăririi unitare mico-soeiale locale. Coo­ tate au fost şi sînt, deci, organizare a unor eveni­
ductivităţii muncii, la so­ ducerile uzinelor şi secţii- a întregii munci, care să perativa de producţie, a- în această direcţie, . răs­ mente în familie, ceea ce
asigure lichidarea rapidă cluziţM şi desfacerea măr­ punsul la întrebarea de nu este un lucru râu. Dar I C I N
a stărilor negative şi crea­ furilor desfăşoară în te­ la începutul acestor rîn- trebuie încurajată mai
16
activităţi
de
ritoriu
rea
condiţiilor
corespun­
duri fiind pozitiv.
m ss-cW M zătoare de a creştere mai prestări servicii iar sau U.J.E. sînt încă resurse locale ciliu. Cegheiii
mult şi munca la domi­
de
mai
acestea,
Cu
foaie
DEVA :
mică,
industrie
accentuată
productivită­
Desigur, toate aceste —
ţii muncii şi rentabilizarea
băieţi j
comer­
întregii producţii de metal Coop. are aici un atelier nemobilizate sau nefolosi­ să le spunem sugestii IlUNEDC
fabricat
utilaj
do
Hraiims
te la dimensiunile lor rea­
a combinatului. cial. Prin subunitatea le. De pildă, din popu­ pentru diversificare — nu Carmen
(Modern
Eforturi susţinute pentru laţia ocupată, peste 70 la sînt noutăţi. Experienţă în vorbesc
există.
Tre­
lor
aplicarea
IN CENTRUL MUNCII POLITICE sută lucrează în agr cul­ buie folosită cu mai mult (Flacăra)
Şarada i
învingerea greutăţilor tură, ceea ce apare normal curaj. de filde
Şi CULTURAL-EDUCATIVE în timpul verii. Iarna însă. Schiţe c
această forţă de muncă de­ ION CIOCLEI . .feVea);
toarelc £
şi recuperarea restanţelor Desfăşurarea în cele mai bune cheta rilc
VULCA*
moment
(Urmare din pag. 1) Ne lu Solom are -la xi“ un LONEA:
plus de 222 tone de căr­ condiţii a lucrărilor din CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA ml); PT
în cărbune, trebuie să bune. La fel de bună este dă urge
din Iar*:
menţionăm că în prezent şi brigada condusă de Joan ANJNO*
la noi se asigură, zilnic, Baltag". campania agricolă de toamnă (Urmare din pag 1) tarlale din apropierea gă­ eltorcsc)
circa 900 de posturi in căr­ Ortacii lui Nelu Solom rii, boabele de orz se a-, pilanul
(Retezat
bune şi se înregistrează o — după cum ne-a mărtu­ Campania agricolă de conferinţe a fost orienta­ unde se recoltează din flau In suprafaţă, iar pu- terizarea
tendinţă de creştere în a- risit .şeful brigăzii — ac­ toamnă solicită eforturi tă astfel pentru a contri­ plin sfecla de zahăr, mai mintui fusese călcat ne­ C ' »\B.
eest domeniu". ţionează în abatajul fron­ deosebite din partea lutu- bui la realizarea sarcini­ sînt întreruperi în trans­ milos cu tractoarele. La t nu*..d); in
;
— Care sînt argumente­ tal nr. 1. stratul IV, blo­ ror lucrătorilor ogoarelor lor economice, la educaţia portul producţiei la bazele C.A.P. Prieaz sumînţa de şi fante
le acestui fenomen ? cul II .şi folosesc metoda — ţărani cooperatori şi patriotică, întărirea spiri­ de preluare, cauzate şi de grîu o încorporează in rasul vă
— In primul rând, aju­ de exploatare în trepte mecanizatori, elevi, alţi tului revoluţionar în tot l.T.S.A.f.A. — autocoloa- •sol mecanizatorul Nicolae căra);
Castane
torul pe care l-am primit , răsturnate, la înclinare de oameni ai muncii. O con­ ceea ce se întreprinde. A- na Orăştie, caro trimite Georgescu, intr-un pat cultură);
prin grija organelor de 7>0 de grade. „Aceste con­ tribuţie deosebită la mo­ fltndu-se mereu în miezul unele autocamioane fără germinativ foarte bine rea de
ci a); B
partid şi de stat — din diţii geologice — ne spu­ bilizarea acestora la efec­ fierbinte al desfăşurării carburanţi. pregătit do Dumitru Mor- $or cu fc
partea altor unităţi minie­ nea interlocutorul —, gre­ tuarea la timp şi de ca­ lucrărilor agricole, colec­ La cele două lucrări a- rnezan, Alexandru Lup şi Un peti
re. Astfel, chiar în zilele le dintr-un anumit punct litate a lucrurilor agricole, tivele de redacţie ale ga­ îlate în desfăşurare la Vasile Bota. La unitatea de cult
de sfîrşit ale lui septem­ de vedere, ne permit, to­ la slrîngerea fără pierderi zetelor de perete eviden­ C.A.P. Prieaz trebuie a- din Turdaş, la pregătirea Raioane
(Mureşai
brie, am primit în unitate tuşi, să exploatăm simul­ a roadelor toamnei şi-o ţiază fruntaşii in produc­ dăugate şi recoltarea le­ terenului se lucrează cu muntolu
un număr de cinci brigăzi tan şi cărbunele din zona aduce munca politico-odu- ţie, experienţa, rezultatele gumelor, unitatea livrînd opt tractoare care ară, ca na).
miniere pentru sectoarele altei trepte, fiind prote­ calivă şi culturală. Ce se obţinute de aceştia, dar şi pînă în prezent la fondul şi la» Prieaz, de diminea­
de producţie. Ele au venit jaţi tocmai de aceasta". întreprinde concret în a- pe cei caro nu ies la mun­ de stat şi cel de autoapro- ţa devreme pînă aproape
de ia I.M. Hunedoara, Mi­ Şi sectorul 1 are posi­ cost sens în comuna Şoi- că, atitudinea lor preju- vizionaro 20 tone vinete, de miezul nopţii. La Pri-
na Coranda-Cerlej, 1. M. bilitatea îndeplinirii pla­ muş, am aflat de la tova­ diciind obţinerea recolte­ 90 tone ceapă uscată, 20 caz, semănatul îi coordo­
Căpeni-Baraolt, I.M. Bar­ nului. (Au fost zile fruc­ răşul 11 io Turna, secretar lor scontate. tone roşii. 33 tone varză nează îndeaproape Lucian
za, I.M. Cîmpulung şi I.M. tuoase. în luna septembrie. adjunct cu probleme de N-a fost neglijat nici ş.a. în grădină se află Şamoilescu, inginerul şef
Pentru
Bălan. Prin urmare, in- Exemplu: in 28 septembrie propagandă al Comitetului sprijinul po caro poate să-l încă de strâns mari can­ al cooperativei, care nu se li frum
cepînd din octombrie nu­ s-a realizat un plus de 211 comunal de partid, direc­ aducă activitatea cu filmul tităţi de roşii. Ar fi bine mişcă eh» lîngă maşină. La să noaj:
mărul posturilor în cărbu­ tone de cărbune). Apo», torul centrului de cultură documentar cu tematică dacă şcolile şi instituţiile Turdaş, inginerul şef mai ţa. Ceru
ne va creşte la peste 1 000. în continuare, dezideratul şi creaţie -Cintarea Româ­ agricolă, cartea agrozoo­ din Orăştie ar» participa pleacă de la locul unde se senin. 1
Cum este gîndită acţiu­ suprem rămîne recupera­ niei". tehnică, întîlnirile celor la strângerea acestora. seamănă. Faptul nu este ost si s
sificări
nea de redresare a pro­ rea restanţelor. Şi ia sec­ Luna septembrie a con­ două brigăzi ştiinţifice e- în unitatea din Prieaz permis întrucât do calita­ Bana tuli
ducţiei ? Am discutat cu torul 1 sînt „forţe inter­ stituit pentru consiliul co­ xistenle în comună, iii ri­ a început şi recoltarea tea semănatului depinde km/oră.
mai mulţi factori de răs­ ne". De pildă, brigada lui munal de educaţie poli­ dicarea nivelului de cu­ porumbului, culegîndu-sc» soarta producţiei anului minime
între 3
pundere din întreprinde­ loan Drobotă are, pe sep­ tică şi cultură socialistă, noştinţe al locuitorilor. cîte 5 ha pe zi. La C.A.P. viitor. Tot aici se cere să cele in a
re, cu mineri şefi de bri­ tembrie, un plus de 1 141 pentru centrele de cultu­ Mobilizaţi de cadrele di Turdaş încă nu s-a trecut se are tarlalele pînă la 23 do g
gadă etc. Părerea generală tone, iar de la începutul ră şi creaţie „Cintarea dactice, o contribuţie di­ la culesul porumbului din margine — nu cum s-a pe aloci
este că străduinţele tre­ anului producţia suplimen­ României" din sate o pe­ rectă în campania agrico­ cauza lipsei braţelor de procedai in cea de lîngă Pentru
buie să înceapă de la bri­ tară se ridică la G 897 to­ rioadă de intensă muncă lă de toamnă şi-o aduc muncă. Trebuie şi aici gă­ sodiu, unde a rămas o fî- /ile : v
găzi, de la sectoare de ne de cărbune. Tot din­ educaţională. Au fost dez­ elevii şcolilor generale din sită o soluţie. Consiliul şie lată de mai mulţi me­ general \
fi
va
producţie şi, în final, de tre fruntaşi fac parte şi bătute cu deosebită res­ Şoimuş şi Păuliş. popular trebuie să acţione­ tri, la capele —. şi să se put, a
la întregul colectiv. De oamenii din brigăzile lui ponsabilitate sarcinile re­ Cu toate eforturile din ze ou nrni multă fermitate. mărunţească mai bine pă- înnourâi
îr
pildă, sectorul nr. 7 are Gheorghe Buhuţan şi loan ieşite din Consfătuirea de agricultură ale locuitorilor mîntul. La Prieaz trebuie ales vo
ziie
în bilanţul aferent pri­ Bordei, de la acelaşi sec­ lucru po probleme de u- satelor, nu sînt neglijate O NOUA RECOLTĂ să se urgenteze pregăti­ care vo
melor 11 luni cel mai mic tor. gricultură de la C. C. al nici serile cullural-educa- SE PREG ĂTEŞTE rea terenului pentru a o- racter c!
minus de producţie, în — Un alt argument de P.C'.R., modul in care au tive pentru tineret, orga­ feri cîmp do acţiune mai va sufl:
comparaţie cu celelalte bază pentru reuşita noas­ acţionat lucrătorii ogoare­ nizate duminica, pregăti­ în anul viitor, culturile larg semănatului. în a- sectorul
inie
subunităţi: 4 B7B tone de tră — ne spunea, în fi­ lor în spiritul Tezelor clin rea formaţiilor .artistice păioase vor ocupa la cest scop, în tarlaua eli­ pînă 1
cărbune. Iar pe septem­ nal, directorul tehnic al aprilie, a îndemnurilor se­ calificat;» pentru etapa pe C.A.P. Prieaz 190 ha, iar berată do cartofi trebuie Tcmper»
brie minusul este de 1 729 I.M. Vulcan — îl consti­ cretarului general al parti­ consiliu agroindustrial a la Turdaş 215 ha. însă- introdus combinatoriii şi vor fi
lone. „Restanţa totală poa­ tuie extinderea în anul dului, preşedintele Repu­ -Festivalului naţional ,.Cân­ mînţarea orzului s-n în­ apoi plugurile şi discurile, Şi D «;
In prim
te fi recuperată în cursul viitor a nivelului de ex­ blicii, tovarăşul Nicolae tarea României". Este vor­ cheiat în ambele unităţi în cea eliberată de porumb cele in;
trimestrului IV din acest ploatare in blocurile 0, 2 şi Ceauşescu, pentru realiza­ ba în principal de briga­ şi se lucrează la încorpo­ — după ce se va paşte cu 22 de R
an — ne-a declarat ingi­ 7 care au condiţii geologi­ rea sarcinilor din acest an. da artistică şi teatrul din rarea în sol a seminţei de vacile — tot aşa. Vremea dc v»rv
nerul Alexandru Fodor. ce ce vor permite o me­ Au fost reliefate, deopo­ Şoimuş (înv. Marioara grâu. Am văzut cîteva tar­ este înaintată, timpul bun
şeful sectorului. Afirma­ canizare mai amplă a lu­ trivă, modalităţile în care Prehan), grupul vocal fol­ lale cu orz ale unităţii din de lucru şi trebuie între­
ţia se bazează pe dorinţa crărilor de abale.j. De la trebuie să se acţioneze cloric Fornădia (înv. Emi­ Prieaz. Cultura a răsărit prinse toate măsurile pen­
încadrarea
tru
semănatu­
unanimă do redresata» şi puşenrea clasică, de acum, pentru înfăptuirea progra­ lia Henţ), dansurile mixte foarte frumos, este deasă lui griului în epoca opti­ IU
efortul remarcabil al bri­ vom putea trece la tăierea melor de dezvoltare inten­ din Suliiihcip (înv Petru şi uniformă. La C.A.P.
găzilor ni'potvsli De ţ>il şi susţine; »:i mecanizată sivă n agriculturii. I.a rîn- Pârău). Turdaş orzul abia acum mă si în cele mai bune
cin, brigada etindip-ă le cu coinb.n;; ele abataj. dul ei, propaganda prin MINEI BODEA răsare. La capătul linei condiţii de cablata.