Page 17 - Drumul_socialismului_1988_10

J A L
l D
£
VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, fel-VĂ

A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,

ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU,

S O C I A L I S M U L C O ÎN UNIUNEA SOVIETICĂ

I R
V
I O
O
R
B
N
L
I A
E
F
I C
,.La Kremlin au avut loc,
Gorbaciov,
celorlalţi
to­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C oficiale dintre partid şi de stat a Uniunii poporului român şi popoa­
de
al
cauzei
sovietice,
conducerea
varăşi
din
relor
miercuri, 5 octombrie, con­
vorbirile
socialismului,
generale
a
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N t o v a r ă ş u l Nicolae Sovietice, exprimîndu-şi progresului şi păcii.
Ceauşescu, secretar gene­ încrederea că noul dialog Secretarul general al
ral al Partidului Comu­ la nivel înalt va conferi P.C.R., preşedintele Re­
nist Român, preşedintele dimensiuni tot mai largi publicii Socialiste Româ­
Anul XL, nr. 9 606 JOI, 6 OCTOMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani Republicii Socialiste Româ­ relaţiilor tradiţionale, prie­ nia şi secretarul general
nia, t o v a r ă ş a Elena teneşti româno—sovietice. al C.C. al P.C.U.S., pre­
Ceauşescu şi tovarăşul In timpul convorbirilor şedintele Prezidiului So­
Mihail Gorbaciov, secre­ s-a procedat la o infor­ vietului Suprem al Uniu­
Î N SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE SECRETARUL GENERAL
tar general al Comitetului mare reciprocă privind nii Sovietice au stabilit
AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, Central al Partidului Co­ preocupările şi activitatea ca membrii celor două
munist al Uniunii Sovie­ celor două partide, ţări şi delegaţii să examineze, în
LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C C. AL P.C.R. tice, preşedintele Pre­ popoare pentru înfăptui­ timpul vizitei, posibilită­
zidiului Sovietului Suprem rea planurilor şi progra­ ţile, căile şi modalităţile
DIN 3 OCTOMBRIE A.C. al Uniunii Republicilor So­ melor de dezvoltare eco­ concrete de intensificare a
vietice Socialiste. nomică şi socială, a obiec­ colaborării dintre Româ­
Tovarăşul Mihail Gor­ tivelor stabilite de Con­ nia şi Uniunea Sovietică,
XIII-lca
al
Puternică mobilizare, unanimă angajare, cială de prietenie pe care gresul şi, respectiv, al potrivit înţelegerilor con­
baciov a salutat vizita ofi­
venite.
P.C.R.
de
t o v a r ă ş u l Nicolae Congresul al XXVII-lea al Convorbirile s-au desfă­
P.C.U.S.,
construc­
mersul
temeinică organizare pentru îndeplinirea Ceauşescu, Elena Ceauşescu, ţiei socialiste în România şurat apoi între cei doi
cu
împreună
conducători de partid şi de
tovarăşa
şi U.R.S.S. stat. în acest cadru, a
o efectuează în Uniunea A avut loc, de aseme­
schimbul
de
sarcinilor de pian pe acest an Sovietică, manifestîndu-şi nea, un schimb de păreri continuat privind amplifica­
păreri
convingerea că aceasta se
va înscrie ca o nouă şi referitor la stadiul şi per­ rea colaborării şi cooperă­
cerut ca prevederile pe spectivele relaţiilor româ­ rii româno — sovietice,
anul viitor să fio dezbă­ importantă contribuţie la no— sovietice. Tovarăşul corespunzător cerinţelor e-
„Trebuie făcut totul pentru realizarea tu­ tute. în profunzime, cu întărirea prieteniei şi co­ Nicolae Ceauşescu şi to­ tapei actuale de. dezvoltă­
toată exigenţa şi respon­ laborării multilaterale din­ varăşul Mihail Gorbaciov ri , a potenţialului cros-,
1
turor prevederilor planului în perioada ultimu­ sabilitatea, în adunările tre partidele, ţările şi po­ au reafirmat hotărîrea co­ cînd al celor două ţări.
lui trimestru, pentru a încheia acest an cu re­ ■ generale ale oamenilor poarele 'noastre. mună, de a extinde în con­ Au fost' abordate, tot­
muncii din această lună, T o v a r ă ş u l Nicolae tinuare conlucrarea bila­ odată, problemele esenţiale
zultate cît mai bune în toate sectoarele de ac­ în cadrul cărora să se a- Ceauşescu a mulţumit pen­ terală pe plan politic, e- ale vieţii politice mondia­
tivitate dopte cele mai potrivite tru salut şi a adresat, la conomic. tehnico-ştiinţific. le, îndeosebi cele privind
măsuri care să asigure în­ rîndul său, cele mai bune cultural şi în alte domenii
NICOLAE CEAUŞESCU deplinirea ritmică a sarci­ urări tovarăşului Mihail în folosul şi spre binele (Continuare în pag o 4-a]
nilor în toate sectoarele
de activitate. „Organizarea
Opinai publică a luat nice .a sarcinilor pe 1989. dezbaterii în adunările ge­
cunoştinţă de şedinţa Co­ Relevînd că, în general nerale — sublinia condu­
mitetului Politic Executiv realizările înregistrate de cătorul partidului şi sta­
al C.C. al P.C.R. din 3 oc­ ia începutul anului cu­ lului — trebuie să por­
tombrie a.c., care a dez­ rent sînt superioare celor nească de la faptul că
bătut activitatea desfăşu­ din perioada corespunză­ prevederile de pl.m sînt
rată şi rezultatele obţinute toare a anului trecut, to­ minime — şi adiuiările
în primele nouă luni ale varăşul Nicolae Ceauşescu generale, consiliile oame­
anului în industrie şi a- a apreciat că ele nu se nilor muncii din centrale,
gricultură, a supus aten­ s i t u e a z ă la nivelul din celelalte sectoare să
ţiei proiectul Planului na­ planului', nu sînt pe identifice noi posibilităţi,
ţional unic' de dezvoltare măsura posibilităţilor şi să vină cu propuneri de
ec.onomico-socială a Româ­ condiţiilor e x i s t e n t e , îmbunătăţire a planului,
niei în anul 1989, precum situaţie determinată de atît în ce priveşte valoa­
şi Programul privind au- o serie de deficienţe rea producţiei. marfă, ex­
loconducerea şi autoapro- şi neajunsuri din munca portul, indicatorii de cali­
vizionarea populaţiei pe de organizare .şi- conduce­ tate şi de eficienţă eco­
trimestrul IV 1988 şi pe re a unităţilor, a ministe­ nomică, mai cu seamă nor­
anul 1989. In acest cadru, relor, a altor comparti­ mele de consuni materia­
secretarul general al parti­ mente productive. le şi energetice, precum
dului, tovarăşul Nicolae Secretarul genera] al şi reducerea într-o măsu­
Ceauşescu, a rostit o am­ partidului a subliniat cu ră mai mare a cheltuie­
plă .şi importantă cuvîn- tărie necesitatea perfec­ lilor materiale şi cheltuie­
tare, adoptată ca program ţionării întregii activităţi, lilor de producţie, creşte­
de acţiune al 1 întregului a jalonat căile concrete rea mai puternică a pro­
popor în perioada care a de urmat în ultimele trei ductivităţii muncii —, deci
rămas din an, în vederea luni ale anului, astfel în- realizarea tuturor indica­
îndeplinirii integrale a cît planul să fie îndepli­ torilor planului". Cu bucuria şi dragoste, flori, multe flori unei mari campioane.
prevederilor de plan pe nit, pe întregul an, la toţi (Relatări în pagina a 3-a), Foto MIHAI MOISIUC
1938 şi pregătirii temei­ indicatorii. Totodată, a (Continuare în pag. o 2-a)
Cînd organizarea suferă şi justificările abundă — hambarele rămîn goale!
Am fost. prezenţi luni, fost strîns de pe- 17 ha
3 octombrie a.c., la C.A.P. din cele 50 ha ocupate cu cîmp şi, în cele din urmă,’
Burjuc, pentru a vedea respectiva cultUră. argumentul ..forte", că aşa
care sînt stadiile la recol­ Am insistat, să aflăm cc a fost organizată munca
la recoltat, pe culturi. A-
tări şi însăniînţări, cum se întîmplă la recoltarea
este organizată munca zil­ cartofilor, unde unitatea dică, în timp ce într-o
nică şi cum se acţionează este mult rămasă în urmă brigadă se recoltau car­
pe ogoare. De la bun în­ şi, după cîte nc-am dat tofii, în celelalte se re­
ceput am remarcat că sta­ seama la faţa locului, rit­ colta sfecla de zahăr sau
diile la strîngerea recol­ murile de lucru continuă porumbul.
tei sînt întîrziate — în- să fie anemice. Şi am fost Nu ştim cît de bine con­
. deosebi' la cartofi — faţă năpădiţi cu un noian de... sideră conducerea C.A.P.
de prevederile la perioa­ justificări şi „argumente"' Burjuc că îşi organizează
dă. Nici la pregătirea te­ de natură organizatorică munca, dar noi credem
renului şi însămînţarea din partea tovarăşilor din că, de fapt, Ia acest capi­
griului lucrurile nu stau conducerea unităţii, mai tol se stă cel mai prost.
prea bine. Dar, să argu­ precis a inginerului şef şi Ni se spunea că nu exis­
mentăm. Din cele 40 ha a preşedintelui Ionel Vlad. tă decît o maşină de scos
ocupate, cartofii au fost Că nu s-a putut intra la cartofii în secţia de me­
recoltaţi de pe 15 ha. Sfe­ recoltatul cartofilor din canizare de aici. Noi am
cla de zahăr a fost scoa­ cauza ploii, care a căzui aflat că mai există şi a
să din pămînt de pe 18 din abundenţă peste co­ doua, un M.S.C. 1, care nu
ha din cele 35 ha culti­ muna Burjuc în ultima pe­ este folosită din cauza u-
vate, dar o mare parte rioadă (? I); că nu există nei defecţiuni ce putea fi
din ea se află în grămezi I,a c.A.F. Donsuş, liar nicii cooperatori au încho iat recoltatul porumbului. în decît o singură maşină do de mult remediată. Iar în
numai patru zile de pe cele 28 hectare, sub îndrumarea permanentă a preşedintelui
pe cîmp. Porumbul, pre­ cooperativei Eugen Vălean, re coita a {ost strînsă în totali taie. In imagine, se recoltează scos cartqfii, nu sînt sufi­ MIRCEA LEPĂDATU
ciza Cornel Stoica, ingi­ ultimele cantităţi de pe tarlaua „Lîngiî sat“. ciente mijloace pentru
nerul şef al unităţii, a Foto NICOLAE GHEORGHîU transportul recoltei din (Continuare in pag. a 2-o)