Page 18 - Drumul_socialismului_1988_10

DRUMUL SOCIALISMULUI N
a_____£__________ lx.-----------------------------------

Vie: „Ţinutul Zarandului
— impresii de călătorie:
- Silvestru Moldovan şi Nl-
cultural co — muzică: „Începutu­
colae Iorga"; Cornelia Cir-
rile.. Renaşterii”. La riadul
• Festivalul interjude- lor, FÎbricaj Tod, cu «Oas­
ţean al jociţlui fecioresc tea moţilor,.în'_. timpul Re- TilNi.
. dhi Ţni‘risilvania.1 La edi- 'voluţiei dSţ.lâ,'. 1048", Do- Un. cailri
jfţia a.14-a a,apreciatei ma- rşl Huli — „Din activita­ „Marmur.
; infestări artistice . găzduile tea cerCului numismatic Impune săi i
menii
de municipiul Cluj-Nâpo- Deva"’, GeBrgela. Bodiciu desfăşura
ţ ca au participat. 36 ".for-, — Reidslayitryifţelor'*'. şi Gheorghe A
tă(I.
Eforturi conjugate în producţie pentru rezultate superioare f 'maţii de dansuri ' din lî, coloana, cu', 'imagini ' 'au Lazăr, p
doar
cîţi
w ŢŢ ...........^ ................ . . ^ r ; t j udele ale - ţării: De ■ © deo- c’onŢrifiuit' la.' reuşita " re­ care reuş
if. te- -v*
ff‘ -rv ■ ‘.-Vi. ’ ,
t
din
partea
Ne-am început docu­ Secretarul comitetului de să terminăm RK-ul la puţ cretarului general al parti­ scbita primire îndeosebi a vistei, câfe se 'bucură de nlc, circi
publicului
şi
binemeritată
o
apreciere
marmură,
mentarea la Mina Corân- partid ne dă amănunte in­ cu 15 zile mai devreme, dului, tovarăşul Nicolae specialiştilor s-au bucurat din partea publicului. găseşte î
da-Certej înlr-un . punct teresante privind munca respectiv la jumătatea lu­ Ceauşescu, privind ampli­ • cele două generaţii de că- z.i“ de
de maximă importanţă şi realizările şi ale -celor­ nii decembrie a.e., să pu­ ficarea eforturilor tutu- - luşeri, precum şi dansurile • Dezbatere. La Cen­ placaje i
pentru derularea fluentă lalte sectoare de produc­ tem pregăti judicios pro­ ror minerilor pentru creş­ mixte din Boiu (Rapoltu trul de cultură şi creaţie
a producţiei unităţii şi. ţie, respectiv Bocşa .şi Bâ- ducţia anului viitor, incit terea bazei de materii Mare). Premiul 1 acordai „Cînţarea României" „Că­
deci, pentru realizarea iaga, deşi, în prezent,, co­ să obţinem rezultate din­ prime şi resurse energe- ■ cil acest prilej confirmă lan a avut loc dezbaterea
sarcinilor de plan — ,1a a- lectivele de aici sînt con­ tre cele mai bune în 1989“. ticc, au . exprimat-o şi fiică. ..o dată frumuseţea, cu tema «Filmul de ştiinţă
i
telierul de întreţinere şi centrate asupra lucrărilor, La finalizarea acestei maistrul minier Ioan Bota' specificul creaţiilor ’core- popularizată •— mijloc de
reparaţii funicular. To­ de deschideri şi pregătiri, importante lucrări, ca şi — unul dintre' veteranii . grafice, dăruirea artiştilor
varăşul Adrian Gli.gor, se- ale colectivului Coranda — la efectuarea în termen şi minei, şefii de brigadă ' amatori hunedoreni. educaţie materialistă a • 20, C
■•eretarul comitetului de . cu aport de peşte 95 la de calitate a reviziilor şi Emil Răuţiu, Gică Aştefa- oamenilor muncii". Pentru 20,20 La
■partid al minei, ne reop- sută la producţia do mi­ reparaţiilor la utilajele şi nei, Petru Puşcaş, consi- • „Agora" — 112. Re­ susţinerea temei s-a pro­ tură • 2
• mandă să discutăm cu u- nereu- a unităţii, privind instalaţiile din dotarea derînd necesară întărirea vista vorbită cu public iectat filmul documentar tru istori
nul dintre cei mai buni eforturile conjugate al-elu- sectorului sînt angajaţi cu conlucrării cu I.M.C. De­ «Agora" din. Brad, ajunsă „Formarea sistemului so­
meseriaşi de aici, şeful de luror color ce muncesc la toată dăruirea şi răspun­ va pentru asigurarea rit­ la ' a 142-a ediţie,' a fost. lar". tru tv. îr
echipă Constantin Ruţă. Mina Coranda-Cortej .şi derea muncitorească şi lu­ mică a’ volumului de'pre-' deschisă de editorialul societăţii
membru în consiliul oame­ care, prin dăruire şi an­ crătorii din comparlimen- fabricate necesar’ la repa­ semnat de prof, Dorin Cri- • Cinedialog. „Etica re­ Ibsen.
nilor muncii. „Am lucrat raţia capitală a puţului de şan, avînd ca temă „Avram laţiilor de, familie în so­ • 21,50
şi la montarea funicularu- Patriei — cit mai la sectorul î-mină. «Colec­ Iancu în conştiinţa naţiu­ cietatea contemporană" s-a
lui şi pot spune că din tivul nostru, în frunte cu intitulat de cinedialogul găz­ 22,00 I
cinematograful
duit
1984, ; cînd a fost pus în comuniştii, se va mobiliza nii". Rubricile revistei au gramului
funcţiune, pînă astăzi, multe minereuri! exemplar în muncă pen­ fost susţinute de Ionel «Flacăra" Hunedoara. Fil­
mersul lui şi activitatea tru îndeplinirea angaja­ Golcea — Cartea de pro­ mul „Dulce mamă" a ar­
noastră, a celor care-1 în­ mentului asumat de ter­ ză: „Tratat de inspiraţie" gumentat reuşit manifes­
treţinem .şi reparăm, s-au MINA CORANDA — CERTEJ minare cu 15 zile avans de Marin Sorescu; Rodica tarea, care s-a bucurat-de
îmbunătăţit continuu, re­ a RK-ului puţului de ex­ Tileanu — Poezie : „Poem"; apreciere din partea par­
levă interlocutorul. în tracţie şi întâmpinarea a- Mihai David — Isto- ticipanţilor.
I A:
fond ce facem noi, cei 10 "gajare revoluţionară în tul mecaho-energetL', du­ propiatei plenare a C.C. poliţie (
oameni din echipă, pentru producţie, se menţin între pă cum sublinia inginerul al P.C.R. cu rezultate po­ (Arta);
ca funicularul să funcţio­ fruntaşii în întrecerea so­ Sorin Şupuran, un accent zitive la toţi indicatorii Vă place
neze cit mai bine ? îi un­ cialistă pe ramură. deosebit fiind pus pe re­ de plan", ai'ăta maistrul dern —
seriile 1
gem „încheieturile", îi înă- Am zăbovit un timp, la cuperarea, recondiţionaren principal electromecanic «); Să-ji
dim sau schimbăm por­ orele' amiezii, la predarea şi refolosirea anumitor Gheorghe Năstase, secre­ mine (F)
ŞANI: Ş
ţiuni întregi de cablu, şi preluarea schimburilor, materiale, piese de schimb, tarul organizaţiei de partid Egreta d
îi întreţinem staţiile, şi la sectorul I-mi-nă, unde . subansamble. „Este în in« al sectorului l-mină. iembric);
astfel el îşi continuă puţul de extracţie se află leresul nostru să termi­ Să consemnăm în încheie­ sus mă
mersul frumos pe traseul în revizie capitală şi a- năm cil mai repede lucra­ re roadele muncii pe 9 luni rea); LI
(Cultural
dificil pe care-1 parcurge, dîncire, de la ICO la 200 rea şi să ne pregătim în din an: o producţie mar­ Cele ma
împreună cu colegii mei metri, înlocuindu-se sus­ mod corespunzător con­ fă suplimentară de 24 mi­ te cu St
Dumitru Bugnar, Sorin ţinerea în lemn cu prefa­ diţiile realizării planului lioane lei, depăşirea pre­ ceafurul)
Taşcu, Nicolae Baican, cu bricate din beton. „Cum pe anul viitor, pentru că vederilor sortimentale cu rea (Min
Căpitane
toţi ceilalţi, ne străduim se ştie, aplicăm în pre­ noi sîntem cei care vom 70 tone plumb, 16 tone in (Itel
zi de zi să ne facem da­ mieră pe ţară o asemenea acţiona în continuare aici, zinc, 17 tone cupru, peste Caracter
toria". tehnologie şi . realizările menţiona cunoscutul şef 1 000 tone sulf în concen­ roşie); -
în apropiere, uzină nouă sînt promiţătoare,, arăta de brigadă Ferencz Mar- trate, alte metale conexe, va, a coli
te
funcţionează la parametri ing. Toăn Filipaş, şeful sec­ ton, şi nu ne este indife­ reducerea cheltuielilor to­ căra); (Pair
optimi, determinînd hotă- torului.. Pe 9 luni din an rent cum vom lucra şi ce tale Ia 1 000 lei producţie Castane
rîtor rezultatele de an­ avoin un avans la această rezultate vom obţine". marfă cu 10 lei, înregistra­ cultură);
samblu pozitive ale uni­ lucrare de. 6 metri liniari. Aceeaşi hotărîre de a rea unor însemnate econo­ durea di
cla);
tăţii, după cum ne asigu­ De asemenea, înregistrăm acţiona cu abnegaţie şi mii de materiale, combus­ Uscătorul de materie pri mă al întreprinderii de bere şor cu m
ră ' tovarăşul Adrian .Gli­ un plus -faţă de plan şi . dăruire patriotică, revolu­ tibil şi energie. Haţeg. în sala de comandă a uscătorul ui operatorul Vio- ruA: Ba
ilor. Dar despre activita­ la lucrările de deschideri ţionară, în spiritul Teze­ rica Horvatday supraveghează para metrii de prelucrare. bou (Mi
tea brigăzii de preparare şi pregătiri. Angajamen­ lor din aprilie, al orien­ DUMITRU GHEONEA Cei sapi
riii-- '.Ii
— intr-un a ţâţei;!' viitori tul colectivului nostru este tărilor şi indicaţiilor se-
---------------
* u Cind organizarea suferă şi justificările abundă
Puternică unanima angajare
(Urmoie din pog. 1) mai .că toţi cocenii se a- tractoarelor sînt reparti­
i y>'\l ■ ■. v >
(Urmate .dlp pag 1) A-ţ- "inimi „'di* f a.. Cliîşcădaga, de cu toată . hotărîreă'pentru flau acolo (e drept, o par­ zate pe diverse lucrări, să Numer
;
r------- :-'.ţ;r.' 'Vri Mriăier.îăîe;'’ de;... Construcţii .'■ recuperarea lor, astfel in­ comună mai sînt cai şi te tăiaţi şi strînşi în gră­ se organizeze la . arat tragerea
Sînt comprimate, în. a- de la Bîrcea şi nu în ul­ cit, pe ansamblu, judeţul pluguri. De ce nu au fost mezi), dar, pe mai mult schimburi prelungite şi de 1!)S8 :
cest citat, toate laturile timă instanţă pe siderur- • Hunedoara să întîmpine mobilizaţi deţinătorii lor de 30 la sută din supra­ noapte, cu formaţii' mai Exlr. l
principale ale activităţii giştii de la Hunedoara şi ■ cu realizări de' seamă a- la scosul tuberculilor din faţă porumbul nu era re­ mari de mecanizatori. în au, 17 :
economice, pe care tre­ Călan, care au datoria de propiata Plenară a C.C. al pâmînt, aşa cum s-a pro­ coltat (! ?). Şi atunci ce această privinţă un cuvin t Extr. i
buie să- le aibă perma­ a» fabrica ■ şi expedia o P.C.R., să încheie acest cedat în alte unităţi din să mai credem despre sta­ de spus are şi conducerea 31, 38, 2!
nent în atenţie, în întrea­ gamă largă de profile din an cu planul îndeplinit de judeţ ? Se plîngeau tova­ diul recoltării porumbului C.U.A.S.C. şi S.M.A. Ilia.
Fond i
ga lor muncă, organele şi oţel şi tipodimensiuni de toate întreprinderile, la răşii din conducerea co~ în celelalte brigăzi, unde Departe de noi gîndul flit; 251 le
organizaţiile de partid, laminate, de alte produse toţi indicatorii. lectivă„ că I.T.S.A.I.A. nu ni s-a spus că lucrarea de a acuza pe tovarăşii
consiliile oamenilor mun­ strict necesare unor sec­ Sarcini importante se reuşeşte să asigure mijloa­ «a început in aceste zi­ din Biroul Comitetului co­
cii şî comitetele de sindi­ toare de bază ale econo- pun şi in privinţa reali­ cele de transport a re­ le" '? munal- de partid Burjue
cat,'să mobilizeze energic 'miei naţionale. zării programelor de au- coltei din cîmp şi, de aici, în ce priveşte însămîn- că nu se implică in acti­
colectivele la îndeplinirea Aceste mari şi impor­ toaprovizionare pe trimes­ întîrzierile. Dar în ziua ţările, lucrurile se prezin­ vitatea din agricultură.
lor ritmică, exemplară. Un tante unităţi industriale trul IV şi pe anul 1989, documentării noastre ca­ tă astfel: a fost încheiat Dimpotrivă, atît pe lînă-
accent cu toiul deosebit din judeţ, cele energetice domeniu în care factorii mionul unităţii, în stare semănatul orzului pe toa­ rul primar, Iile Dan, cît Pentru
se cere pus — s-a menţio­ de la Mintia, Paroşeni şi cu responsabilităţi concre­ de funcţionare, a stat pînă te cele 50 ha planificate, şi pe Ana Bretotean, se­ va încăl
veni în
nat în cuvîntarea secreta­ de pe Rîul Mare, din chi­ te trebuie să acţioneze cu seara „tras pe dreapta" în iar griul a fost încorporat cretar adjunct al comite­ Cerul va
rului general al partidului mie şi construcţia de ma­ perseverenţă şi hotărîre, faţa haltei C.F.R., fără ca în sol pînă în acea zi, pe tului comunal de partid, ceput,
— pe îmbunătăţirea apro­ şini de la Orăşţie, Deva, pentru a asigura o cit mai nimeni din conducerea, u- 35 ba din cele 190 ha pre­ i-am găsit în mijlocul oa­ noros.
vizionării tehnico-materia- Petroşani şi Brad, din in­ bună aprovizionare a nităţii să ştie de el. Tot văzute, mecanizatorul Vir- menilor, în cîmp, mobili- ploi can
ractcr d
le, realizarea neabătută a dustria uşoară şi alimen­ populaţiei cu cele .necesa­ aşa, cum a stat şi un trac­ gil Tudosin fiind cel an­ zîndu-i la muncă şi cău- va sufla
prevederilor în sectoarele tară au obligaţii majore şi re. în fiecare judeţ, deci tor cu două remorci, pe trenat la această lucrare. tînd să sprijine conduce­ derat i
producătoare de materii in domeniul exportului, şi în judeţul Hunedoara, care mecanizatorul de la Cum termenul stabilit pen­ rea colectivă a unităţii în sud, cu
cătoare
prime şi livrarea opera­ unde trebuie să-şi onoreze există • condiţii — aşa cum volan l-a lăsat în curtea tru încheierea însămînţâ­ organizarea muncii şi de­ Tempera
tivă a produselor spre be­ exemplar prevederile —, aprecia tovarăşul Nicolae sediului unităţii şi a ple­ rii griului este foarte a- păşirea greutăţilor. . Dar, vor fi
neficiari. Această cerinţă ca şi în privinţa reduceri­ Ceauşescu — pentru rea­ cat, fără ca nimeni să ştie propiat, iar din situaţia credem noi, ei trebuie să şi li gri
xime în
. expresă, determinantă pen­ lor costurilor de produc­ lizarea sarcinilor de plan unde. operativă rezultă că mai dovedească mai multă e- gratie,
tru desfăşurarea corespun­ ţie, recuperării şi refolo- pe acest an şi pregătirea Vorbind de recoltarea trebuiau efectuate arătu-. văi.
zătoare a activităţii de sirii resurselor materiale temeinică a planului pe porumbului, inginerul şef, rile pe 100 ha şi palul xigenţă, să acţioneze cu La nu
producţie în celelalte do­ şi energetice, şi ridicării anul viitor, pentru o bu­ Cornel Stoica, ne-a încre-' germinativ mai trebuie operativitate şi fermitate deveni i
menii economice şi socia­ continue, pe această bază. nă autoaprovizionare, pen­ dinţat că în brigada Glod- pregătit pe 150 ha, ne aş­ împotriva celor care nu-şi cerul va
le, trebuie să-i angajeze a eficienţei economice. tru continua dezvoltare e- ghileşti porumbul a fost. teptam să găsim forţe pu­ îndeplinesc atribuţiile, apoi ten
iaz se '
la maximum pe minerii şi Chiar din acebte prime conomico-socială a patriei, recoltat pe toate cele 7 ha ternice mobilizate la arat nu-şi fac datoria de cti’e voi
cooperatori,
in­
preparatorii Văii Jiului — zile alo ultimului trimes­ ridicarea bunăstării gene­ cultivate şi întreg lefenul şi discuit. Da, de unde! membri ce funcţie deţin de aver
diferent
fia în i
privind realizarea progra­ tru ai anului se impune rale a poporului. Aceste este eliberat de coceni, La plug era repartizat un în unitate. De asemenea, cu iute
melor de creştere a can­ ca în toate colectivele condiţii se cer însă mate­ cooperatorii de aici dove­ singur mecanizator — Ion de pîni
tităţilor de cărbune coe- muncitoreşti să se treacă rializate integral, superior, dind hărnicie şi răspun­ Sîrbu. Dar nici acela nu şi tovarăşii din permanen­ din ves
sificabil şi energetic, pe neîntîrziat la materializa­ prin mobilizarea energică dere în muncă. Nu ştim muncea, deoarece a fost ţa C.U.A.S.C. să urmăreas­ neaţa i
teorolog
cei din Ţara Zarandului rea indicaţiilor şi orien­ şi angajarea unanimă în dacă inginerul şef a fost trimis cu tractorul defect că mai îndeaproape cum dela T<
şi Poiana lîuscăi, de la tărilor secretarului gene­ producţie a celor ce mun­ să vadă cum stau lucru­ la Ş.M.A. Dobra. Şi ni­ se desfăşoară lucrările în
această unitate, cît şi îrt
Deva, Certej, Muncel şi i-a] al partidului, tovară­ cesc printr-o organizare rile în tarlaua respectivă meni din conducerea uni­ altele. De pe şosea, din
Boiţa-Haţeg — la asigura­ şul Nicolae. Ceauşescu. să superioară a întregii acti­ şi ce înţelege dînsul prin tăţii nu ştia ce defecţiune goana maşinii, neajunsu­
rea . unor volume sporite se amplifice continuu re­ vităţi, prin valorificarea „teren eliberat de coceni". are, cât durează reparaţia. rile nu se prea văd. Nici
de minereuri, respectiv de zultatele pozitive obţinu­ deplină a potenţialului Noi am fost, imediat du­ Cum, de altfel, nimeni nu chiar dezordinea care dom­
metale în concentrate, ca te. iar acolo unde sînt material şi uman de care pă ce ne-a furnizat a- s-a gîndit ca, în condiţiile
şi pe producătorii de ci- restanţe să se acţioneze dispune judeţul, nostru. ceaslă informaţie. Nu nu­ în care ziua majoritatea neşte în curtea C.A.P.