Page 2 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI l
Cît vara mă trece prin amiaza-i
Cî ii tec despre patrie fierbinte,
Cît iarna mă poartă'prin neuitatul T E L E
Despre patrie am scris şi voi scrie omăt.
Cu inima aşezată aici lingă sat,
Lingă lutul trezit de bucurie Despre patrie cînta-voi mereu vT3,00
De a li de el aproape, de a şti In sufletul meu nu e niciodată pustiu La sfîrşit i
ce a visat Poate fi de mai multe ori greu * Toamnă
Dar chiar şi atunci despre patrie scriu. - toamn
Despre patrie păstrez atîtca cuvinte Floarea ci
Cît pot fi în stare clipei să le arăt, MIRON TIC rea dorult
versul des
* Armonii
ţiei moder
Dealurile Newton că e un om liber, care nu die in pri
poate li inlrint.
Cintecui
Valen tel o educative ale muncii cu filmul Filmul pe care ni l-o o- nu numai că nu renunţă, mina pe ea in luptă, care Tineri lăut
aflu ce-o
să
hcercînd
terii televiziuneo dumini ci, - dimpotrivă, are ambi era mobilul acestei super valului na
rea Romă
Alături de celelalte mij în cadrul festivalului Pregătirea prin şi pen că a lost realizat cu un ţia de a alerga in ma be ambiţii solitare, al a- mezzo in
loace de informaţie şi e- culturii şi educaţiei so tru film a spectatorilor se profesionism discret dar rele maraton de ia Boston. cesiui efort, nebun, pe Sub cupo
ducaţie, cinematografiei îi cialiste hunedorone „Sar- realizează cu prilejul se ferm, cu inteligenţă, cu Tatăl cei morocănos o care nimeni nu i'-l cerea, Secvenţe
revin, aşa cum se subli mis , ce se va declanşa rilor cultural-cin cmatogra- umor, cu tandreţe şi mai consideră nebună, colegii mi-am amintit de un gînd R.P. Chine
niază în Tezele din apri în această lună, iubitorii fice. La Cinematograful ales cu idei. Abandonată văd in ea o excentrică, aforistic, al filozofului nos Iul i n t e
lie, sarcini deosebite pe celei de-a şaptea arte, pe „Parîngul" din Petroşani de soţ, — vă amintiţi ? - elevii se amuză pe sea tru de la Păltiniş : „Sen „George
linia activităţii politico- lingă vizionări în aer liber fiinţează,- în acest sens, un Betty -Quinn, care nu mai ma ei dar o' iubesc şi o sul vieţii este să-ţi pui Telesport
educative de ridicare a ni ale unor pelicule din ci- cerc al iubitorilor celei e tocmai tinără, a rămăs, admiră. Cu toţii insă o problema sensului* vieţii". muzical «
velului general de cultură ciul „E p o c a Nic'olae de-a şaptea arte, In cadrul ca orice femeie egaiă-n avertizează că nu va răz Este exact ceea ce a făcut tămîna pc
al oamenilor. întreprin Ceauşcscu", pronii de drepturi, cu grija gospodă bi, căci - ehei ! - pe la şi Betty Quinin : în felul închiderea
derea cinematografică ju- gală, acţiuni metodice sau căruia se dezbat modali riei, a utnui tată paralitic ei, ea şi-a pus problema * 19,00 )
deţea n ă Mu nod oa ra—Deva dezbateri, vor beneficia de tăţile de exprimare cine şi morocănos, care face sensului vieţii. Şi, tot in 19.20 In
are în acest sens meni manifestări devenite tra matografică a mesajului pictură naivă după imagini Le<yC<A/vc\ felul ei, a rezolvat-o. Din- meleaguril
rea de a contribui la for diţionale.: a XVlII-a edi educativ. tv., a două fete dintre tr-o 'virtuală predestinată Document
marea multilaterală a o- ţie a „Zileldr filmului Prin acţiuni şi iniţia care una la virsta ingrată mmm! a inlrîngerii, ea a deve Teleenciclt
mului nou prin interme documentar Valea Jiului" tive proprii sau în cadrul a primului iard şi a pri nit o luptătoare care, cu- Valsul r
din
preţul
noscînd
plin
diul creaţiei cinematogra unor manifestări cum sînt mei ţigări şi, bineînţeles, kilometrul 30, pe culmile concert «
fice, pentru a cărei popu si a Vil-a ediţie a .„Zile săp lăm în i 1 e cult u ra 1 -ed u- cu grija slujbei. Belty dealurilor Newton, va sim luptei şi gustul coclii al artistic.
Quinn
larizare. utilizează forme lor filmului de animaţie". eative, întâlnirile oameni geografie e şi profesoară de ţi „bariera" : momentul adversităţilor, a reuşit să triţe”. Pro
Irîngă
de
pe
„bariera"
le
vorbeşte
adecvate şi variate. Şi lot tradiţionale sînt lor muncii cu brigăzile elevilor despre fluvii exo cind .fiecare iibră o trupu dealurile Newtoin şi să diourilor i
Printre manifestările de prezentările de filme do tice cu certitudinea că nu lui va urla de suferinţa treacă — chiar dacă ul neză, Pre
amploare, alături de „Zi cumentare avînd ca te ştiinţifice ş.a., munca cu vn ajunge să le vadă nici- efortului, iar in suflet se tima, chiar dacă epuizată 22.20 Tele
lele filmului la sale" pro matică tehnica nouă şi filmul îşi dovedeşte forţa cind. Viaţa ei e un şir de va insinua perfidă ispita - linia de sosire. Există închiderea
gramate în cele 165 de u- reguli de tehnica securi de influenţare, capacitatea eforturi şi frustrări şi, pen abandonului. Dar Betty in viaţa fiecăruia cite un
nilăţi - cinematografice hu- tăţii muncii în diverse do de formare a profilului tru a nu' fi slârîmatâ prea Quinn nu renunţă, căci ea deal Newton şi vine întot
nedorene din mediul ru menii de activitate. Aceste moral şi spiritual ai oa mărunt intre voiturile co le- ştie toate astea, ştie deauna clipa cind nu te
ral, se numără şi o “serie acţiuni au ca loc de des menilor. Acordîn.d mai tidianului, îşi Îngăduie o ce o aşteaptă şi încă poate salva decit idealul om
do manifestări proprii. făşurare sălile de apel ale multă atenţie calităţii ac singură libertate : aceea ceva pe deasupra. Ea ştie trecerii unei Unii de so
DEVA :
Ediţia a Vil-a a „Lunii minelor din Valea Jiului, ţiunilor cu filmul se va de a alerga. ,,A face jog- că fără dealurile Newton sire. O vom trece însă cu mi-e dor
culturii cinematografice Deva, Brad, halele indus asigura o creştere a efi ging" nu e, cum se vede, tot efortul ei ar fi lipsii adevărat, frinţi dar nu în- tria); Vă ţ
hunedorone", din acest an. triale ale Combinatului si doar o modă ci şi un de valoare şi de sens. Că, Irînţi, doar cind — in ciu (Arta);
a reunit acţiuni \cu rezo derurgic Hunedoara, şan cienţei acestora, o îmbu mod : un mod de expre m maraton, important nu da tuturor aparenţelor şi Nişte băiet
dern — A;
nanţă în rîndul publicu tierele de construcţii, uni nătăţire a laturii educa sie a libertăţii interioare. e să ajungi, primul, ci să adversităţilor — vom reuşi vacanţa (
lui cinefil : 23 de în Ul tăţile agricole. Prin inter tive a unei astfel de Şi, cum timp nu-i râmi ne treci linia de sosire după să ne păstrăm intactă li Şarada (F
uiri cu realizatori do fil mediul autocaravanclor ci ni unei eu largă audienţă ciecit seara lirziu, aleargă ce ai Jnfrînt împotrivirea bertatea interioară şi cre TllOŞANl:
start
(Pai
me artistice şi documen nematografice, în 14 puncte în rîndul locuitorilor ju după căderea întunericu „barierei". Iar ea are con dinţa neclintită în puterea soecială i
tare româneşti, dialogu lui. O agresează derbedei, vingerea nestrămutată că de a învinge dealurile O- fată f
din judeţ, forestierii bene detului. beţivani, psihopaţi, don va trece această linie, do- Newton. rea); LUi
rile cinematografice „Din ficiază, la rîndul lor, de vedindu-şi astlel sie însăşi RADU CIOBANU portul — s'
marile ctitorii ale Epocii valenţele educative ale VIORICA ROMAN juani noctambuli dar ca tural); v 1
Nicolâe Ceauşcscu", „Pa muncii cu filmul. Ca de mini că ii
ceafărul);
gini de glorie şi eroism altfel toate categoriile so- gabondul
din istoria de ieri şi de (Minerul);
cio-piofesionale şi de Remarcabile prezenţe Salamandi
azi a patriei", dezbaterea vîrstă, deoarece prin i n ter- m m m resc); AN
..Momente semnificative din mm liberă (M
viaţa satului românesc", mediul peliculei şi acţ lu artistice lUCANJ :
vedem
„Zilele filmului pentru nilor cinematografice se Nişte (It
b
copii şi tineret", interviul urmăreşte educarea patrio viziune, a îndrăgiţilor so propiat de cintecui nostru (Steaua i
„Educarea tinerei genera tică, civică, -materialist- lişti liunedoreni Mariana popular. Pot să vă spun BARZA : I-)
seriile
ţii prin mutică şi pentru, ştiinţifieă, tehnică, sanita Anghel- şi Drăgan Mun doar aţii că atunci cind ORAŞT1E
muncă”, un caleidoscop ră, rutieră, de apărare tean. Este vorba de emi îmbrac costumul popular soare (i‘
lelmico-ştiinUfie ş.a. contra incendiilor ş.a. siunile ,,Cu cintecui pe simt cu adevărat că, to din Lara 'TIU
GEO
drumul afirmării"-, progra tuşi, cintecui de pe aceste de ă
mată duminică seara (25 meleaguri e izvorit din cult. . şl
septembrie a.c.) pe pro iini.mă şi e destinai inimi tarea Hon
CRONICA LITERARĂ gramul I la radio - în lor celor care ne ascultă. ŢFG Flă l
(Dacia);
care Mariana Anghel a Prin noi, publicul trebuie variantă ;
purtat un emoţionant dia să deosebească creaţiile fală ferici
şi
cultură
într-un dublu joc al oglinzilor log cu ascultătorii şi cu improvizate de adevăratul tarea Koir
redactorul Eugenia Florea folclor, autentic". Cu acest RIA : Lc
— şi ,,Tezaur folcloric", pro prilej, Mariana Anghel a lotnbo (M
„Poet al noii sensibili A doua ipostază — poe gramată in urmă un două adus citeva piese de mare Dâb ic a" ce aducea up mina). f
Primăvara
tăţi, tandru şi ironic..." tul în faţa realităţii, a săpiămîni la televiziune, in frumuseţe — „Găzduţă" moment de sărbătoare din
astfel este prezentat Ionuţ „oglinzilor" clare. „îmblîn- care l-am revăzut pe Dră (un cin tec de ş eză toare:), viaţa oamenilor din aceas
Cîrjan chiar pe coperta zirea realităţii" — asuma gan Muntean prezentat cu „Du-te dor pe valea sea tă zonă. Revenind la
cărţii de debut „Îmblîn- rea visului, continua tru otita căldură de Marioara că", „Dragu-mi mie să Drăgan Muntean, acesta
zitorul de oglinzi" (Editu care : „în gări/ locomotive Murărescu, lin cercetător sui", „Tare-aş vrea Floare a interpretat intr-o ver
ra „Litera", 1988) de că scot aburii / vremurilor al' folclorului muzical ro să liu", „Strălucesc braz- siune proprie cintece alia Numerele
tre poetul Traian T. Co- nedescoperite/ de nimeni/ mânesc. Realizatorii am dele-n soare". te in repertoriul marilor tragerea i
şovei. Sîntcm antrenaţi cineva a pierdut o lacri belor emisiuni urmăresc Drăgan Muntean este solişti M aria Tănase şi liric 198S :
Exfr. I:
în urmărirea a două as mă/ printre mormanele promovarea cu generozita recunoscut pentru pasiunea Alexandru Grozuţă : „Foaie 79, 27, 82,
pecte, esenţiale pentru de irirtii aruncate/ la te şi neasemuit respect a cu care culege şi valori verde iasomie", „Lele de Exir. â
poezia actuală : sensibili coş..." („Ora de plecare"). loiclorului autentic. fică cintecui pădurenesc, la Orăştie", „Dragu-mi le- 3G. 86, 85,
Eond lot;
tatea şi noul. Se remarcă arhitectura in cadrul interviului ra punindu-i in lumină me liţa-n joc", „Tătăişă şi-o 617 206 le
De la început apare o poemului, versurile sînt dio, Mariana Anghel a sajul generos, bogăţia de cumnată". Un act de mare 16 683 lei,
întrebare : despre ce fel rupte şi semănate pretu făcut o succintă prezenta idei, specilicitatea conser curaj care scoate cu atit legoria f.
de „oglinzi" e vorba i tindeni pe cuprinsul pa re a bogăţiei folclorului vată de comunitatea ru mai mult in evidenţă po
despre „oglinzi" ale reali ginii, ea şi cum autorul Iubitorii muzicii populare muzical hunedorean, a rală de-a lungul anilor, tenţialul interpretativ al
tăţii, sau despre „oglinzi" s-ar juca do-a v-aţi-ascun- îşi amintesc, desigur, pre mărturisit ce a îndemnat-o O surpriză plăcută a con solistului hunedorean.
de îndepărtării de reali • solea „in atîtoa .şi alrtpa zenţa, de curind, în două să se apropie de acesta : stituit-o-'in codrul emisiu
tate ? priviri". emisiuni de radio şi lele- „Nu ştiu exact ce m-a a- nii tv. Ulmul „Nuntă Io MINEL BODEA
O primă ipostază — poe Ionuţ Cirjan, aflat în- va Pentru ; i
răci
tul câutîndu-se 'pe sine. tr-uiî joc dublu, al „săl în general
Apare riscul tulburării baticelor oglinzi"............ Cu va - ironica filmului In fiecare zi mi-e dor de fine Bienala umorului rul va fi
„oglinzilor", pe care le fo Ier" al unui „ordin" de prezenta i
loseşte creatorul pentru poezie cultivai de gene- Cu o distribuţie il'- vid — superlativelor păstrate de cală, filmul contrapune luci La ediţia a X-a a Bie porare în
cind pe al
vizualizarea sinelui şi a • raţia anilor ’SO. eJ vine pe cupluri comice demonstrind spectatori pentru • un film dităţii sentimentale a celor nalei umorului „Constantin slab. Vînt
bun.
lumii, clin pricina fluxu urma mai multor poeţi, vum tot ce se poate demonstra Tr.ccind cu uşurinţă peste tineri nostalgia lacrlmo-senti- Tănase" de la Vaslui, în soni. ul s
mcntalu a celor in vîrstă ser-
materie
artă
inter
a
de
în
lui informaţional prea cu o notă proaspătă de pretării (Stela Popescu — aproape toate stîngăcilio şi vlndu-se de un scenariu cheiată -de curind, mani cu lntcnsi
la
pînă
(Octavian
„to
dă
Sava)
care
dens, mulţi cromatic ii ox- tinereţe. Luciditatea sa Alexandru Arşinel, Marin Mo timidităţile de piuă «cran ale nul" şi de o imagine (Nicolae festare care se bucură Temperaţii
muzicale
româneşti,
comediei
—
ac
ierioare, modalităţilor ine afectivă, disponibilitatea rarii de Jean Constantin), tem Ghoorgbe Vitanidis scoate în Glrardi, Sorin Chlvulescu) de prestigiu în ţară, crea vor fi cu
varietate
tori
.mare
şi
li
gale de limbaj. Autorul sa lirică în genere, ar per peramentală (Fiorin Piersic, lume un film proaspăt, fluent care „ciută" şi incintă. torii liunedoreni au avut maxime gra.
încearcă „îmblânzirea o- mite în viitor o tentativă Iurie Darie, David Olianesian, şi plin de surprize, ţintind In „In flecare zi nil-e dor de. o prezenţă deosebită. La grade.
Des
Teodora
gl razii or " prin permanen postmodernistă, detaşată Coca Afidronescu, l’ăunescu, popularitatea „liceenilor". Intrigi tine" este un „lave story“ Salonul-concurs de carica l.a muni
făşurare
Viore!
Mareş,
trepidantă
dc
un
insta
ta sensibilizare a lucru de experimentul anilor ’80 N'icoiu- cărunţii), o nouă stea şi rivalităţi, ritmuri muzicale gîndll pentru transformat spectator tură, Horia Gris an -din vine uşor.
complice
prin
şi
rilor afinase cu gradul : deja devenit mai puţin pe firmamentul muzicalului şi vizuale, obsesii de reuşită elipse sugestive ,şl montaj Deva a obţinut locul întîi, răci r
variabil,
glorie,
(Emilia
„PUasesoră câteva lacrimi/ spectaculos. Este un lucru românesc atuurile muzicii Popescu), şl goană după lirism şl gaguri abil (Adina Petroscu) intr-o iar la concursul de crea ziua, cind
travestiuri,
co
şi
avînd
tine
poetico
mod;
Vînt
Dinlr-un ochi albastru/ de aşteptat, în cazul unui reşti (Ionel Tudor), a umo medie, „In fiecare zi mi-e goană atingerea) -muzical -satirici ţie literară satirico-umo- rul sudic,
spre
scopului
pro
Biciuit de lumina,/ Atunci poet foarte tîriăr (.18 ani) rului surprins in toate re dor de tine" re-dcscoperă vlr- pus : nici un moment de ristică au primit menţiuni vest, cu i
sentimentelor
şi
servltuţiile
pe cor/ Pe primul rfrea gistrele „fără a ochelari", „In iuţiile şi istorioarelor dragostei, plictiseală. Mircea Andraş fPetrila) cale pînă
Juvenile
văzute
farmecul
cer-,/ Se ridicase şl prima DANIEL MARIAN, fiecare zi mi-o dor do tine" de amor. In lunecarea sa de şi Gh.eorghe Pitar.ca (O- Ceaţă loc;
stea căzătoare". ■student epuizează rapid majoritatea U obişnuit la feerie muzi GHEORGHE POGAN răşlie). Felicitări 1