Page 21 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 21
ÎNCHEIEREA VIZITEI OflCÎALE DE PRIETENIE
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
W a A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU,
’IAi
ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCU,
S O C I A L I S M U L S O ÎN UNIUNEA SOVIETICĂ
A
C
P
A
I T
I R
S
E
Î N
A
L
Ă
T o v a r ă ş u l . Nieolae membri ai C.C. al P.C.R., activitate consacrată pro
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C secretar gene ai Consiliului de Stat şi gresului şi propăşirii pa
Ceauşescu,
ral al Partidului Comunist ai guvernului, conducători triei, creşterii prestigiului
S I A L C U A f S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Român, preşedintele Repu de instituţii centrale, or României socialiste în lti-
blicii Socialiste România, ganizaţii de masă şi ob me, instaurării unui cli-
împreună cu tovarăşa şteşti. mat de destindere, sccuri-
Elena Ceauşescu, a reve Grupuri do pionieri, ta te, încredere şi coope-
Anul XL, nr. 9 607 VINERI, 7 OCTOMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani nit, joi, 6 octombrie, în români şi sovietici, tine rare pc planeta noastră,
Capitală din vizita ofi re şi tineri au oferit to In acelaşi timp, s-a dat
cială de prietenie efec varăşului Nieolae Ceauşescu expresie satisfacţiei faţă
tuată în Uniunea Sovieti şi t o v a r ă ş e i Elena de rezultatele noului dia
la
al
C.C.
că,
!n întreaga activitate economico-socialâ P.C.U.S. invitaţia Prezidiului Ceauşescu buchete de flori. log la nivel înalt româ
şi
a
no—sovietic,
deschide
care
Sovietului Suprem a! Pe aeroport au venit perspective tot mai largi
U.R.S.S. în întîmpinare un mare dezvoltării, pe multiple
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL-/ Conducătorul partidului număr de oameni ai. mun planuri, tradiţionalelor re
întreprinderi
şi
şi statului nostru a fost cii din bucureştene. Cei laţii de prietenie şi cola
instituţii
NICOLAE CEAUŞESCU — IZVOR ĂL ACŢIUNII însoţit • în această vizită prezenţi au scandat cu borare dintre P.C.R. şi
tovarăşii
de
Constantin
P.C.U.S.,
dintre
România
Dăscălescu, Ion Stoian, însufleţire numele patriei, şi Uniunea Sovietică, din
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE Ştefan Andrei, loan Toţii, al partidului, al secretaru tre poporul român şi po
de alte persoane oficiale. lui său general. In aceste poarele sovietice, în folo
La sosire, pe aeropor manifestări pline de căl sul reciproc, al cauzei ge
tul Otopeni, tovarăşul dură s-a dat glas senti nerale a socialismului şi
Nieolae Ceauşescu şi to mentelor de neţărmurită păcii în lxune.
Activitatea politicc-educativă - subordonată varăşa Elena Ceauşescu dragoste şi profundă pre T o v a r ă ş u l Nieolae
au fost salutaţi de mem ţuire pe care întregul Ceauşescu şi tovarăşa
bri şi membri supleanţi nostru popor le poartă Elena Ceauşescu au răs-
energic îndeplinirii sarcinilor de pian ăi Comitetului Politic Exe secretarului preşedintele Re ţărilor- entuziaste manifes-
general
al
puns cu căldură
cutiv al C. C. al P.C.R.,
partidului,
ale lo-
secretari ai Comitetului publicii, tovarăşul Nieolae cuitorilor Capitalei aflaţi
Tezele şi orientările de concret în problematica conştiinţei socialiste a ma_- Central al partidului, de Ceauşescu, pentru rodnica pe aeroport.
o valoare inestimabilă cu care se confruntă fie selor, înarmarea oameni
teoretică şi-, practică cu care unitate. lor muncii cu concepţia CEREMONIA PLECĂRII OFICIALE DE LA KREMLIN
prinse în Expunerea tova Examinînd activitatea revoluţionară despre lume Joi, G octombrie, s-a întîlnit cu tovarăşul sa Gorbaciova s-au salu
răşului Nieolae Ceauşescu noastră în lumina, teze şi societate. încheiat vizita oficială de Mihail Gorbaciov şi tova tai cu multă prietenie.
cu privire la unele pro lor tovarăşului Nieolae Va trebui să acţionăm prietenie pe care tovară răşa Raisa Gorbaciova,
bleme ale conducerii acti Ceauşescu, comitetul de în aşa fel — arăta tova şul Nieolae Ceauşescu, în marea sală „Gheor- De la Kremlin, tovară
vităţii economico-sociale, pârtiei a relevat rezulta răşul Nieolae Ceauşescu secretar general al Parti ghievski“ de la Kremlin, şul Nieolae Ceauşescu şi
ale muncii ideologice şi tele obţinute de unitatea la şedinţa Comitetului Po dului Comunist Român, unde a vut loc ceremonia tovarăşa Elena Ceauşescu
politico-educative dosclud noastră pe primii doi ani litic Executiv din 29 apri preşedintele Republicii So plecării oficiale. s-au îndreptat, într-o ma
escortată
şină
de
lie 1988, ca într-o perioa
moloci-
largi perspective îmbună ai cincinalului şi cele pe dă scurtă, să facem astfel cialiste România, împreună Exprimîndu-.şi încă o cli.şli, spre aeroportul
9 luni din acest an, efi
tăţirii şi perfecţionării cienţa muncii politico-edu incit activitatea politico- cu t o v a r ă ş a Elena dală satisfacţia pentru Vnukovo.
muncii de partid în toate ideologică de formare a Ceauşescu, a efectuat-o în convorbirile avute şi înţe
domeniile de activitate. cative în sprijinul înde conştiinţei revoluţionare, a Uniunea Sovietică, la in legerile la care s-a a- Pe aeroport, o gardă
plinirii sarcinilor şi an vitaţia C.C. al P.C.U.S. şi jun-s, cei doi conducători militară a prezentat ono
Ele formulează, în acelaşi gajamentelor asumate în omului nou, să devină o a Prezidiului Sovietului de partid şi de stat şi-au rul. Au fost inton-ate' im
timp, cu pregnanţă, nece întrecerea socialistă, creş forţă mai puternică, să Suprem al U.R.S.S. nurile de stat ale Repu
sirius
îndelung
sitatea ca activitatea po- terea productivităţii mun se transforme, dacă se T o v a r ă ş u 1 Nieolae s-au îmbrăţişat. De inimile,
ase
litico-ideologică de forma poale spune aşa, într-o a- blicii Socialiste România
cii, trecerea la o nouă ca Ceauşescu şi tovarăşa menea, tovarăşa Elena şi Uniunii Republicilor So
re a conştiinţei revoluţio blate în ţoale domeniile devărată forţă motrice a Elena Ceauşescu s-au re- Ceauşescu şi tovarăşa Rai vietice Socialiste.
nare să se transforme în- vieţii sociale. înaintării întregului nos
tr-o adevărată forţă mo tru popor pe calea socia
în ansamblul modalită
trice -a înaintării pe calea ţilor prin care se exprimă lismului şi comunismului.
socialismului şi comunis .şi se realizează rolul con Prin întregul sistem al
mului. ducător al organizaţiei de activităţii politico-educa-
Intre cerinţele funda partid un loc important îl iive în cadrul Sectorului
mentale subliniate de to ocupă activitatea ideologi mină Deva, organizaţia de
partid
urmărit
mobili
a
varăşul Nieolae Ceauşescu că şi polilieo-educativă zarea mai activă a comu
se înscrie şi ideea anco pentru modelarea spiritua niştilor şi a celorlalţi oa
rării mai active a muncii lă a omului no#, pentru meni 'ai muncii la înde
politico-educative în mod formarea şi dezvoltarea
plinirea programelor pri
vind perfecţionarea şi mo
dernizarea proceselor de
producţie şi a muncii, în
deplinirea exemplară â
GHEORGHE POPA
secretarul
comitetului de . partid
Trimestrul IV — perioada Sector mină Deva
c.A.r. Ostrov. Brigada 1 in tarlaua ,,Băl|i“ recoltează cartofii <lc pe ultimele su-
(Continuare în pag. a 2-a) prafeje. .Foto NICOLAE GHEORGHIU
redresării producţiei
■ U ' :
Numit de puţin timp minnnto ale bunului mqrs HAU
şef al sectorului III de la al activităţii: o linie de :
întreprinderea minieră Lu- front activă corespunză AGRICOLA DE -TOAMNA
pen.i, inginerul Cornel Ra toare; o utilaje necesare * *
du lesei i a reuşit, împreu şi în stare optimă de
nă cu oamenii care com funcţionare; • forţă de
pun unul dintre micro- muncă suficientă, în struc
colectivcle cele mai- mari tură; • căi de acces bine Amplă mobilizare de forţe umane şi mecanice
ale uni lăţii, să readucă puse la punct; • aprovi-
la strîngerea recoltei şi însămînţarea cerealelor păîoase
I.M. L U P E N I
Boşorodul — una dintre să realizăm o viteză de ti va tor şi după disc, ast din această toamnă. Maria
activitatea pe drumul bun, zionare tehnico-materială comunele mari ale jude lucru sporită şi, în acelaşi fel incit să sc valorifice Băluşe, secretarul comite
să crească zi de zi canti ritmică. Dispunem de toa ţului nostru — trăieşte în timp, să nu se piardă ni întreaga recoltă. Orzul — tului de partid din unita
tatea de cărbune extras. te acestea. această perioadă febra mic din recoltă, iar însă .însămînţal intr-un pat te, sublinia:
„Ştiu că au existat proble Datoria noastră este să ne marilor , eforturi ce se cer mînţarea cerealelor păioa germinativ de cea mai — în fruntea strădanii
me, neajunsuri care au in mobilizăm energic în mun depuse pe ogoare în vede se să se facă în strictă bună calitate si la o den- lor ce se depun pe ogoare
fluenţat' negativ derularea că, în lumina indicaţiilor rea strîngerii cît mai grab se situează, aşa cum este
producţiei, implicit reali şi recomandărilor secre nice şi fără pierderi a roa de altfel firesc, comuniş
zarea-sarcinilor de plan tarului general aî parti delor; toamnei şi însămîn COMUNA BOŞOROD tii. Atît la strîngerea car
— ne spune energicul şef dului, tovarăşul Nieolae ţarea cerealelor păioase. tofilor, cît şi la culesul
de seclor. Eu nu mai in Ceauşescu, să materiali Ieronim Grecu, secretarul porumbului, cei mai vred
tru acum în amănunte. zăm neabătut Tezele din comitetului comunal do conformitate cu cerinţele sitate optimă — a răsărit nici s-au dovedit şi se do
Important este că avem aprilie şi să întîmpinăm partid, primarul localită tehnologico. în multe tarlale şi evolu vedesc Maria Bălăşoi, Iu-
create toate condiţiile pcn_ cu rezultate deosebite a- ţii, ne spunea: Cooperativa agricolă de ează foarte bine. Cu cîte liana Peşterean, Romulus
tru ca în acest ultim tri propiata plenară a C.6. — în aceste zile, toate producţie din Boşorod a va zile în urmă a început Perţa, ■ Adam Băluşe şi
mestru din 1988 să ne în al P.C.R. De altfel, este forţele umane şi mecanice raportat, zilele trecute, în şi recoltarea porumbului, alţii. Exemplul lor este
deplinim ritmic prevede nu doar o datorie de o- sînt mobilizate la buna cheierea recoltării cartofi cultură ce ocupă o supra urmai şi dc ceilalţi coo
rile şi să recuperăm din noare, ci şi hotărîrea’ re- desfăşurare a lucrărilor a- lor şi însămînţării orzului faţă de 57 ha. Lucrarea peratori din satele Boşo-
restanţele acumulate de gricole. Acordăm o atenţie pe întreaga suprafaţă pla se desfăşoară în aceeaşi
la începutul anului. Să DUMITRU GHEONEA deosebită organizării . şi nificată — 100 ha. în a- TRAIAN BONDOR
concretizez cîteva din coordonarii activităţii de ceste zile are loc strînge bună organizare şi coor
principalele condiţii deler- (Continuare in pag. a 2-a) pe ogoare în aşa fel îneît rea tuberculilor după cul- donare specifică, la Boşo (Continuare in pag. a 2o)
rod, campaniei agricole
