Page 22 - Drumul_socialismului_1988_10

DRUMUL SOCIALISMULUI r

Activitatea politico-educativă - Săptămîna

subordonată energic îndeplinirii cultural- D e fa
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE OE TOVARĂŞUL educativă să nu I>AT k IRK ]
M I’RIN
NIGOLÂE CEAUŞESCU - IZVOR AL ÂGTfUNii sarcinilor de plan rămînă o lcctî-.'tal lib
din
Huncd
Ia zi, cu I
(Urmare din pag. 1) nului do producţie, a pro­ păşit sarci
f FAPTEI REVOLUŢIONARE gramelor adoptate pentru „floare rară"! norclo Vio
Olimpia
Pi
sarcinilor do plan, creş­ fiecare sector de activita­ remarcat p
terea productivităţii mun­ te. Rezultatul concret al Departe <le a cunoaşte in­ tudine con;
cumpărător
cii, perfecţionarea noului eficienţei întregii activi­ tensitatea şi eficienţa pe care atrăgătoare
politico-organizatorice
Trimestrul IV-perioada redresării producţiei mecanism ridicarea eficien­ tăţi lehnico-economice des­ o presupune cultură şi creaţie material ulu
economico-fi-
existenţa
unui
şi
nanciar,
de
centru*
ţei economice. făşurate sub conducerea „Cîntarea României", activita­ la
de
cuHurai-cducativă
tea
(Urmare din pag 1) Şi -merge bine" munca, meseriaşi „demarcă", pre­ Un important rol în a- organizaţiei de partid se nivelul comunei Veţel a cu­
aşa cum aprecia Mihai cum Constantin Berechet, ceastă direcţie îl au adu­ manifestă prin îndeplini­ noscut totuşi în săptămîna 'rELE
voluţionară a întregului Blaga, şi datorită modu­ Vasilo Krauss, Constantin nările generale ale orga­ rea şi depăşirea sarcinilor precedentă c:e un s-a oarecare revi­
riment.
întîmplat
pînă
colectiv al sectorului 111 lui serios şi responsabil Crişan, ca si electricienii nizaţiilor de partid, sin­ de plan şi a angajamen­ la această dată, mai precis
de a ne îndeplini exem­ în care-şi fac datoria for­ Crăciun Chindea, loan dicat şi U.T.C., care pe telor asumate in întrece­ în trimestrul al Hl-lea al a- • 20,00
nului în curs ? Sul> îndruma­
plar sarcinile de plan, de maţiile de electromecanici, Eftinoiu, Dumitru Drăghia lîngă analizele ce le fac rea socialistă. Pe 9 luni rea consiliului de educaţie 20,25 Prio
a asigura economiei naţio­ angajării în soluţionarea — din subordinea mais­ asupra problemelor econo­ colectivul nostru şi-a de­ politică şi cultură socialistă nomie • 1
nale cantităţi sporite de situaţiilor critice apărute trului energetic Petru Me- mice majore, cu folosul păşit sarcinile de plan la — după cum ne informa to­ ai Festiva
pre­
I'opn,
Marloara
varăşa
cărbune cocsificabil. a maiştrilor Mircca Şlefă- saroş. ce decurge de aici, se ma­ .minereuri cuprifere şi com­ şedintele consiliului şi direc­ „Cîntarea
Datorie şi hotărî re care niţă, Neagu Angheloşan, în paralel cu activitatea nifestă ca adevărată şcoa­ plexe extrase şi prelucra­ torul instituţiei culturale — 20,55 Ca.
au
se materializează consec­ loan Sălăjan, Tiberiu Pol- ele producţie, unde se ob­ lă de educaţie comunistă. te cu peste 40 000 tone. centru de comună, „Forme fost • 21,10 S
şi
dezbaterea
iniţiate
vent în activitatea din gar, Petru Mesa roş, ingi­ ţin zilnic rezultate frumoa­ înscriîndu-se ca o for­ Producţia marfă a' fost metode folosite pentru educa­ • 21,30 N
abataje. Ne conving de nerului Petru facob, a al­ se, colectivul sectorului mă principală în ansam­ depăşită cu 121,1 la sulă, ţia materiaUst-ştllnţifică", ex­ din R. D.
revin
acest lucru depăşirile în­ tor cadre cu responsabi­ III îşi pregăteşte temeinic blul activităţii ideologice productivitatea muncii, cu punerea „Sarcini ce înfăptuirea 21,50 Telej'
pentru
comunei
registrate in primele zile lităţi în organizarea şi con­ condiţiile de îndeplinire a şi politico-educativc do 10 la sulă iar producţia noii revoluţii agrare în lu­ Închiderea
alo lui octombrie, ca şi ducerea activităţii secto­ sarcinilor pe anul viitor. formare a omului nou, în- netă — cu 25,5 la sută. mina Tezelor din aprilie", o
formaţii­
în
a
cuvintele minereşti, anga- rului. „Formăm un tot u- Brigăzile lui Nicolae Kal- văţămîntul politico-ideolo- Un rol important în trecere artistice revistă amatori în
de
lor
jante ale unuia dintre cei nitar, avem aceleaşi obli- man şi Petru Belbe, cele­ gic de partid, sindicat şi popularizarea şi dezbate­ cadrul etapei de masă a Fes­
lalte formaţii do la pre­ U.T.C., O.D.U.S., a adus rea cu oamenii muncii a tivalului naţional „cîntarea „«INE
găti ri lucrează la deschi­ şi aduce o contribuţie de hotărîrildr de partid şi a României" (programată în
derea unui nou abataj, în seamă la mobilizarea în­ legilor ţării îl au agitato­ luna iulie), cam puţin într-un
întreg trimestru.
panoul 01, care va intra tregului colectiv la înde­ rii. Ei acţionează direct Despre ce reviriment a fost DEVA: i
„pe părbune" în primul plinirea, lună de lună, a în mijlocul oamenilor mun­ însă vorba în cursul săptă- poliţie (Pe l
(Arta);
mînit trecute ? A fost perioa­
trimestru a lui 1989. „Ac­ sarcinilor de plan la toţi cii, militează nemijlocit da în care s-a desfăşurat Vă '*c 1
tivitatea decurge normal, indicatorii. pentru transpunerea în Săptâmîna cultur:ţl-cdueativă der A
seriiK,* 1-11
a-
Sîrbu".
cadrul
mai buni şefi de brigadă gaţii — de a da ţării mai combina de înaintare se viaţă a obiectivelor şi sar. „Filimon manifestări In fost pro­ 15); Să-ţi \
a
cestei
de la mina Lupeni şi din mult cărbune —, aşa că comportă foarte bine, Practica şi experienţa a- cinâlor ce revin colectivu­ gramat simpozionul pe tema mine (Fini
Valea Jiului, Mihai Blaga: ne preocupăm şi npt de vreau să las o lucrare cumulală nc-au demonstrat lui nostru din aceste do­ „Mărturii ale dăinuirii mul­ ŞAN1: Şai
„împreună cu ortacii mei, buna întreţinere şi ex­ frumoasă, pentru că de la că rezultate bune obţinem cumente. timilenare a poporului român Egreta cic
lembric);
exploatăm un complex ploatare a utilajelor, de 1 ianuarie ies la pensie, atunci cînd se folosesc Organizaţia noastră de po cursul mijlociu al Mure­ sus mă i
lo­
cu
şului",
forţe
realizat
mecanizat de tăiere şi prevenirea defecţiunilor şi ne spune vestitul briga­ concomitent toate pîrghiile partid apreciază că o va­ cale, pornindu-se de la bo­ rea); LUP
(Cultural);
susţinere a cărbunelui în avariilor — prin depista­ dier în pregătiri Nicolae din domeniul organizato­ loare deosebită în mobili­ gatele documente arheologice Cele mai
şi
comunei.
panoul 6, blocul 3 A. Uti­ rea şi înlăturarea imedia­ Kalman. Rămîn însă în ric, tehnico-economic Ţinînd zarea întregului colectiv existente „ în vatra avut loc te cu Star
continuare,
In
au
politico-educativ.
lajul este bun, oamenii tă a evenimentelor poten­ urmă meseriaşi destoinici, seama de acest imperativ, la îndeplinirea sarcinilor evocarea cinematografica „Pa­ ceafărul);
al
harnici şi pricepuţi, îl ex­ ţiale, -releva Mircea Şte- pricepuţi". am luat măsuri privind de plan o reprezintă e- gini din trecutul de luptă pe zervă la s
PETRI LA:
oglindite
nostru
poporului
ploatăm în mod corespun­ făniţă. De asemenea, dăm Treptat, sigur, mina creşterea contribuţiei pro­ xemplul personal al co­ micul ecran" (Veţel), un re­ riantă (Mi
zător şi realizăm randa­ o atenţie cu toiul deosebită Lupeni parcurge drumul muniştilor, dăruirea şi ab­ cital de poezie patriotică NI NOASA:
(Muncolu
Mic).
mente de 18—20 tone de reciclării complexelor, în redresării producţiei de pagandei vizuale, a mun­ negaţia cu care acţionea­ care s-a bucurat O de acţiune copilărie
URI CÂNI:
interes
cărbune pe post faţă de sensul ca duratele do de­ cărbune cocsificabil. Unul cii do la om la om în ză, între alţii, minerii şefi a fost întilnirea localnicilor tecelor (Kt
norma de 11—12 tone. Si­ mon tare-reparare-remon ta­ dintre cele mai mari sec­ dezvoltarea conştiinţei oa­ de brigăzi Gheorghe A- cu membrii brigăzii ştiinţi­ G'rplan îşi
gur, mai apar probleme, re să fie cît mai scurte, toare ale sale, de fapt al menilor, la mobilizarea lor preotesei şi Arcadie Payel, fice organizate de Comitelui (V- f£&ua r
de
edu­
însă le rezolvăm operativ, deci să le prelungim tim­ doilea ca pondere — sec­ mai activă pentru creşte­ maiştrii electromecanici judeţean socialistă. cultură şi tineri HARZA:
Pentru
caţie
jandanner
am ajutoare do nădejde pii de funcţionare, spo­ torul III — face deja paşi rea neîncetată a contri­ Marehian Faur, Pavel Ste- a fost iniţiată, la Mintia, o rul); ORA
în şefii de schimb Nicolae rind asfel producţia de importanţi. Sînt aşteptate buţiei unităţii noastre la lea, Stan Dobrin. Avînd seară culturai-educativă. ul­ acolo sus
cultu­
sâptămlnii
a
(Patria);
Blahoianu, Virgil Stroie, cărbune. în acest scop a- pe acest drum frumos şi dezvoltarea bazei de ma­ la bază îndemnurile tova­ tima a zi programat in centrul ra); GKOJ
rale
Ion Petcu, Gheorghe Pri- vem constituite două bri­ necesar şi sectoarele IV, terii prime a patriei. răşului Nicolae Ceauşescu, de comună simpozionul pe curi în i
cup, aşa că producţia mer­ găzi specializate, conduse VII, VIII, celelalte, îneît Dezbaterile şi semina­ organizaţia noastră de tema „Comuna Veţel pe co­ de cultu
ge bine". de Grigoraş Bălţâu şi lo- trimestrul al IV-lea al a- rizările, forme principale partid, consiliul oamenilor ordonatele dezvoltării de econo- „C i ii t a r 1
un
mico-soeiale",
urmat
niei“);
De fapt, activitatea sec­ sif Puşi, care pregătesc nului 1988 să constituie de desfăşurare a învăţă- muncii, întregul colectiv spectacol prezentat de forma­ gabondul
torului a intrat pe făgaşul acum pentru reciclare pentru întregul colectiv mîntului politico-ideologic, este hotărît să acţioneze ţii artistice ale şl grădiniţei, (Dacia); B
şcolii
aşezămin-
generale
redresării în ultima deca­ două complexe, operaţie al acestei prestigioase u- au fost bine ancorate în si în continuare pentru tului de cultură. spre Liall
C7
dă a lui septembrie a.c., ce o vom efectua cu spri­ nităţi carbonifere a ţării problemele concrete ale desfăşurarea în bune con­ Chiar ducă agenda acestei re eŞain
cîncl a fost pus în func­ jinul brigadierului Costică o autentică perioadă a re­ colectivelor, cuprinzînd a- diţii a întrecerii socialis­ manifestări nu s-a dovedit şi creaţ
României* 1
de
ce
ţiune un nou complex de Ene, de la sectorul VII, venirii la linia sa norma­ nalize temeinice ale mo­ te, astfel îneît să încheiem extrem întreprins bogată, ceea faptul Umbrele s
s-a
atestă
tăiere, şi ,-susţinere' a căr­ după metoda sa de întoar­ lă de activitate — aceea dului în care se acţionea­ anul 1988 cu rezultate o- eâ atunci cînd se depun c- roşul); II
bunelui, exploatai do bri­ cere pe loc a marilor u~ de realizare a unor can­ ză, prin mobilizarea în­ norabile şi să pregătim, forturi stăruitoare cu gîndul samurai
gada lui Matyus ' Laszlo, tilaje. Sperăm să reuşim, tităţi continuu sporite de tregului potenţial uman, în acelaşi timp, buna des­ la cetăţenii comunei şl viaţa (Lumina).
face
se
în panoul 5, blocul, 3 A. mai ales că avem şi noi cărbune cocsificabil. pentru îndeplinirea pla- făşurare a activităţii pro­ lor spirituală, Alături poate local­
mai
mult.
de
ductive în anul 1989, aşa nici, adresăm şl noi îndem­
cum a subliniat secretarul nul factorilor educaţionali tle
• general al partidului şi la a du permanenţă acestui re­ o Vrei
şedinţa Comitetului Politic viriment. Să nu rămînă
„floare rară" !
Executiv al C.C. al P.C.R Pentru ;
din 3 octombrie a.c. MINEL BODEA
fi instabi
mai mult
vor cădea
avea şi ca
La strîngerea recoltei şi însămînţarea cerealelor păioase derat, <
să.
Vîntul
locale, cu
35—55 Iun
(Urmare din pag. 1) Vişoi şi alţii — se lucrea­ grijă să nu se facă gre­ drumarea şi supraveghe­ torul sudi
ză de dimineaţa devreme şuri, punîndu-se . astfel rea cadrelor didactice, iau rile minii
rod şi Chitid — Maria Vi- pînă aproape de miezul baze solide recoltei de parte la culesul porum­ prinse înt
şoi, Susana Peşteran, Ma- nopţii, în schimburi pre­ cereale păioase a anului bului, la sortarea cartofi­ de, iar ce!
J 4 şi 19
riţa Cacuci, Leoniţa Bîr- lungite. Cele două maşini viitor. lor de sămînţă şi la alte
cean, Maria Dăminoi, Vio­ de semănat cu care mun­ Concomitent cu recolta­ activităţi specifice acestei La mur
lei Dimulescu, Gheorghe cesc Alexandru Rozot.i şi rea porumbului şi însă­ perioade. chisă, c
Dumoi şi mulţi alţii. loan Corobea — se află mînţarea griului, se desfă­ în comuna Boşorod, deci, Vor căde;
avea şi c;
Paralel cu culesul po­ în activitate, de cum se şoară transportul ultime­ se depun eforturi susţinu­ să Vînti
rumbului se desfăşoară e- ivesc zorile şi pînă se la­ lor cantităţi de furaje din te pentru desfăşurarea derat,
liberarea terenului de co­ să întunericul. Această cîmp şi depozitarea aces­ campaniei agricole de temporari
ceni pentru crearea fron­ importantă lucrare a cam­ tora în baza ujfL nutreţuri toamnă în spiritul orien­ vestic, ci
la 45—55
tului de lucru în vederea paniei agricole de toamnă a fermei zootehnice. Fînul tărilor şi indicaţiilor cu­ alocuri
insămînţării griului. Gheor­ este coordonată îndeaproa­ se aduce din cîmp cu că­ prinse în cuvîntarea tova­ ceaţă.
ghe Marcu, vicepreşedin­ pe de Adam Mihăilă, in­ ruţele, la această activi­ răşului Nicolae Ceauşescu,
tele biroului executiv al ginerul şef al cooperati­ tate fiind mobilizate toate secretarul general al parti­ Pentru
consiliului popular comu­ vei, ce veghează la respec­ atelajele cooperativei şi dului, la plenara C.C. al zile : Vr<
chisă, cu
nal, reliefa hărnicia deo­ tarea strictă a densităţii ale oamenilor din Boşorod P.C.R. din 29 septembrie acoperit,
sebită la recoltarea po­ stabilite, a celorlalte ce­ şi Chitid. Pînă în prezent a.c. Conducerea coopera­ temporari
rumbului şi la tăierea co­ rinţe tehnologice. în pre­ au fost depozitate 820 to­ tivei, brigadierii, toţi fac­ tăţlle de
depăşi 15
cenilor dovedită de brigă- zent, suprafaţa însăminţa- ne fin, cu mult mai mult torii cu răspunderi în a- tu/ va
zile conduse de Susana tâ cu grîu a ajuns la mai decît necesarul stabilit gricultură trebuie să a- na^u mo<
Murgo! şi Nicolae Marcu, mult dc 50 ha, iar lucra­ pentru viitoarea stabula- corde mai multă atenţie vest. Te
care în circa două zile'vor rea avansează cu o viteză ţie a animalelor. Recent' evitării oricăror pierderi nime vor
încheia cele doliă lucrări. de 9—10 ha zilnic. Am ş-a încheiat recoltarea cul- clin recolta acestui an şi tre 8 şi
cele max
Strădaniile depuse pe fost la tarlaua unde se turilor furajere semănate din cea a anului viitor. 21 de gr
ogoare în aceste zile Vi­ semăna griul, aflată în a- după orz şi grîu, rezul- Atenţionăm asupra aces­ va semn;
zează şi însămînţarea în propierea satului Chitici. lînd o cantitate de peste tui fapt întrucît pe tarla­ teorolog
Dănuţ).
timpul optim, şi la cel mai Terenul era foarte bine 5G0 tone siloz. lele semănate cu orz şi
înalt nivel calitativ a griu­ pregătit, iar încorporarea La buna desfăşurare a grîu mai pot fi văzute
lui. La arat şi pregătirea seminţei în sol se făcea stringerii roadelor ogoa­ gî.şte şi alte animale do­
terenului — lucrări reali­ la adîncimea şi distanţa relor o contribuţie de sea­ mestice, iar in terenurile I.P.S.R.U.M. Deva. Mecanicii losiX Imre, Gabriel Bă-
zate de mecanizatori' Pe­ intre rînduri stabilite. Se mă o au elevii şcolii ge­ de pe care' încă nu s-a canu şi loan Mihaly efectuea zâ reparaţia capitală la un
tru Vişoi, Lazăr Tănăsoi. înscunînţeazâ pînă la mar­ nerale din comună. Zilnic, cules porumbul intră caii motor oi unei autobasculante de 55 tone.
Victor Muntcanu, Nicolae ginea tarlalei, avîndu-se circa 160 elevi, sub în­ oamenilor din sat.