Page 24 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 24
Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 607 © VINERI, 7 OCTOMBRIE 1988
DIN Ţ Ă R I L E S O C I A L I S T E
0 BEIJING. — Construc Primii paşi pe calea tra
torii chineii de autovehi ducerii în viaţă a progra
cule au livrat, în interva mului de dezvoltare a tre
AGENDĂ lul ianuarie-august 1988, nurilor de mare viteză au
I DIPLOMATICĂ eforturile pentru soluţio ţii statelor lor urmează să un număr de 415 000 au şi fost făcuţi prin darea
narea problemei datoriei o semneze, la 27 octom toturisme, autobuze, auto în folosinţă a trenului ex
( turisme de teren şi cami pres pe distanţa Zagrcb-
« Problemele conlucră externe a ţârilor în curs brie, la Punta del Este
rii pe plan economie, pre de dezvoltare, cerînd gu (Uruguay) — transmite a- oane. După cum precizea Belgrad, care poate dez
cum şi asigurarea păcii vernelor creditoare şi in genţia Prensa Latina. ză agenţia China Nouă, volta o viteză de pînă la
şi securităţii pe continen stituţiilor financiare să cifra de producţie este cu 200 de kilometri pe oră.
tul european figurează ca g NAŢIUNILE UNITE. - se manifeste ca interlo ■ BEIRUT. - In re 37,69 la sută mai mare în viitorul apropiat se
teme prioritare pe agenda La sediul Naţiunilor Unite cutori activi în acest sens. giunea de Ia est de Saida, decît cea din acelaşi in preconizează extinderea
diverselor contacte politi de la New York continuă în sudul Libanului, conti terval (ianuarie—august) considerabilă a reţelei de
ce, care au avut loc in dezbaterile de politică ge ■ ATENA. - Guvernul nuă să se înregistreze o al anului trecut. căi ferate care va per
ultimele zile. Astfel', pre nerală din cadrul celei grec îşi menţine hotărîrea situaţie de încordare. A- © BERLIN. - In 15 uni mite desfăşurarea trafi
şedintele Consiliului de de a 43-a sesiuni a Adu privind desfiinţarea bazei gen.ţia MENA informează tăţi sanitare din R.D. Ger cului de mare viteză, ca
Stat al R.D. Germane, nării Generale, Ca şi în militare americane de la că în ultimele 24 de ore mană se experimentează şi modernizarea u n o r
Erich I-Ionecker, şi-a în zilele precedente, vorbi Hellenikon de lingă Atena au fost înregistrate cioc o nouă terapie în cazuri tronsoane existente, astfel
cheiat vizita oficială în. torii au abordat diferite - a declarat un repre niri sporadice între luptă de tulburări cardiace, cir incit să fie posibilă ex
Spania. în ultima zi a probleme cu care se. con torii libanezi din rezisten culatorii şi metabolice. A- ploatarea lor în regim
vizitei, el a avut o nouă fruntă umanitatea în pe zentant oficial al guvernu ţă şi miliţiile aşa-zisei „Ar genţia ADN precizează că „expres".
rundă de convorbiri cu lui grec citat de agenţia mate a Libanului de Sud" metoda a fost elaborată O BEIJING. - Un uriaş
premierul spaniol FelLpe rioada actuală, au propus TASS. El a subliniat că — creată şi finanţată de de specialiştii de la Cen „mare zid. verde" a fost
Gonzalez • Dezvoltarea re- soluţii concrete pentru e- guvernul a cerut condu trul de cercetări din lo amenajat, de-a lungul
_ laţiilor bilaterale, precum liminarea situaţiilor con- cerii bazelor să înceteze Israel. calitatea llmenau. Ea con faimosului zid chinezesc
şi o serie de aspecte ale flictuale, pentru instaura orice activităţi de moder B HAVANA. - La Ha stă, în esenţă, în expune din vechime, cu scopul
vieţii internaţionale, în rea unui climat de pace nizare a lor. vana s-au încheiat lucră rea bolnavului la raze de a îmbunătăţi condiţiile
primul rînd europene, şi colaborare în întreaga rile pe comisii speciali ultraviolete, ceea ce per ecologice ale ţării. In lun
s-au aflat în centrul dis lume. ■ VIENA, — Luînd cuvin- zate ale celei de-a 111-a mite fluidizarea sîngelui şi gime de 7 000 km şi cu
cuţiilor de la Roma din tul la Viena, ministrul de reuniuni regionale a femei ameliorarea alimentării ţe 0 lărgime între 400 şi
tre premierul Turciei, B GENEVA. - Sesiunea externe al Austriei, Aloiî lor pentru pace şi dezvol suturilor cu oxigen, fără 1 700 km, acest gigantic
Turgut Ozal, şi omologul de toamnă a Consiliului Mock, a subliniat necesi tare. administrarea de medica brîu verde şerpuieşte prin
său italian, Ciriaco de pentru Comerţ şi Dezvol tatea continuării eforturi mente ajutătoare. Ea nu nor'd-vestul, nord-estul şi
Mita. * O serie de capitale tare al U.N.C.T.A.D., des lor în vederea promovării In dezbateri vorbitoarele produce efecte secundare nordul Chinei. Pentru în
europene au constituit lo făşurată la Geneva, s-a procesului de destindere s-au pronunţat pentru creş şi asigură o bună stare făptuirea acestui uriaş
cul unor convorbiri între încheiat cu adoptarea internaţională. El a eviden terea rolului femeii în fizică şi psihică a pacien proiect s-a muncit timp
lideri politici de pe con unui document prin care ţiat necesitatea adoptării activitatea social-politică tului, pentru o perioadă de 10 ani şi se speră că
tinent şi oficialităţi de pe unor măsuri eficiente în şi economică regională, în de cel puţin trei luni. el va contribui şi la pro
alte continente. Astfel, participanţii se pronunţă vederea reducerii arma afirmarea dreptului po O BELGRAD. - în ca tejarea solului împotriva
la Bonn, preşedintele R.F. pentru anularea a 30 la mentelor convenţionale' şi poarelor la pace şi dez drul programului de dez eroziunii. De asemenea,
Germania, Richard Wciz- sută din datoria externă a arătat că Austria este voltare. voltare a reţelei de căi fe perdeaua de păduri va
saecker, l-a primit pe a celor 15 ţări conside vital interesată în reali rate, în Iugoslavia se a- constitui o barieră în faţa
vicepremierul Consiliului rate a fi cele mai sărace zarea unui echilibru mi B GENEVA. - Numă cordă o atenţie deosebită furtunilor de nisip, a ge
de Stat al R.P. Chineze, din lume. litar la nivelul cel mai rul cazurilor de SIDA trenurilor rapide, menite rurilor puternice.
Ya Yilin, cadru în care s-a în cadrul reuniunii s-a scăzut. - (stndromul-imunodeficienţei să soluţioneze o serie de în prezent, se efectuea
exprimat dorinţa reciprocă evidenţiat că problemele dobîndite) înregistrate ofi probleme ale transportu ză lucrări la alte proiecte
de dezvoltare a cooperă datoriei externe sînt le g MONTEVIDEO. - Mi cial în întreaga lume era lui feroviar, în primul rînd de împăduriri în jurul Bei
rii ’ economice bilaterale, a gate strîns de protecţio- niştrii de externe din ţă ia 30 septembrie a.c. scurtarea considerabilă a jingului, de-a lungul Flu
promovării dialogului po nismul comercial, de situa rile membre ale Grupului de 119 818, se arată in timpului necesar parcurge viului Galben şi a căii
litic. © La Paris, preşedin de la Contadora şi ale tr-un comunicat al Orga rii unor distanţe mai mari. ferate Beijing — Lanzhou.
tele Franţei, Francois Mit- ţia existentă pe piaţa pro Grupului de Sprijin reuniţi nizaţiei Mondiale a Să
terrand, a avut la palatul duselor de bază, ca şi dc la New York, cu prilejul nătăţii (O.M.S.) dat publi
Elysee, convorbiri cu evoluţiile de pe pieţele prezenţei lor la lucrările cităţii la Geneva.
preşedintele Senegalului, financiare. actualei sesiuni a Adună
Abdou Jiouf, abordîndu-se La încheierea reuniunii, rii Generale a O.N.U., au
probleme ale conlucrării secretarul general al adoptat proiectul declara
dintre cele două ţări, pre U.N.C.T.A.D., Ranneth Dad- ţiei in favoarea păcii, se
cum şi’o serie de aspecte zie, a relevat că acest curităţii şi cooperării în
ale situaţiei din Africă. organism îşi va ' continua regiune, pe care preşedin IERI, ÎN CUPA U.E.F.A.
Joi, pe stadionul „Vic cătorii de la Victoria s-au
(Agerpres)
toria" din cadrul comple calificat pentru turul se
xului sportiv Dmarno din cund. polonez Kazi-
Arbitrul
Capitală s-a disputat man
tehni
! © cii Dezvoltarea constituie ŞTIR! DIN R. D. GERMANĂ docurilor destinate ' trafi şa a doua a primului tur miorz Orlowski a conduc
cului
de
containerizat
agricole
una din priorităţile in- R.D.G. liniile „S-Bahn" industriei bunurilor de mărfuri — informează din cadrul competiţiei in următoarele echipe: Vic
l jS duslriei construcţiilor de totalizează 459 kilometri. consum, precum şi pro agenţia, ADN. Rostock — ternaţionale de fotbal toria Bucureşti: Pavel —
CojocarUj Ursu, Mirea, To_
„Cupa U.E.F.A." dintre e-
S maşini din R.D. Germa- Cea mai mare reţea de ducţia de materiale spe cel mai mare port al chipele Victoria Bucu polinschi, C. Solomon, D.
r nă. -Printre recentele rea asemenea mijloace de ciale şi auxiliare pentru R.D. Germane — permi reşti şi Sliema Wanderers. Daniel, Ursea (din min.
li lizări în acest domeniu transport se află în ca microelectronică. te tranzitarea a 3 000 na
\ se. numără punerea la pitala ţării,'Berlin —— 173 ve comerciale anual. De Net superiori la toate ca 46 Zare), Coraş, Culcear,
pitolele,
fotbaliştii
români
(din min. 78 Laiş), Da-
punct a unui nou tip de Irilomelri cu 78 de sta © |ntr-o relatare pu la darba sa îh'folosinţă, au câştigat cu scorul de maschin I ; Sliema VVan-
combină secerătoare, cu ţii. Cele peste 2 200 de blicată de revista „DDR" în anul 1957,- această 6—1 (5—0), prin golurile derers : Sciberras — Theu-
performanţe superioare curse ale „S-Bahn“ trans se relevă progresele în mare poartă maritimă a marcate de Cojocarii ma,. .Farrugia, Navarro,
celor realizate anterior. portă zilnic îii Berlin cir registrate în utilizarea cunoscut un proces con (miri. 13 şi 42), Coraş Camilleri, Magri, Zammit
Noua combină a intrat ca 750 000 călători. tehnologiilor de vîrf de tinuu de lărgire şi mo (min. 18, 39 şi 44), Laiş (din min. 46 E. Gaucci),
în producţia de serie la către combinatul >-Robo- dernizare, în consens cu (min. 88). Golul oaspeţi Cârvana, Taliana, Walker,
| Uzina de maşini agricole © Ritmuri înalte de tron", care cu cei 68 000 activitatea de dezvoltare
1 Fortschritt. Dotată, cu un dezvoltare se înregistrea de oameni ai muncii ai generală a economiei na lor a fost înscris în mi Grech (din min. 60 M.
| motor şi un mecanism ză în industria chimică săi constituie una din ţionale. nutul 89, de M. Gaucci. Gaucci).
ţ de secerat de o fiabilita- din R.D.G., unde un ac tre cele mai importante învingători şi în meciul (Agerpres)
| te crescută, modernul u- cent deosebit'se pune pe întreprinderi din R. D. © Uzinele „Walter Ul- tur, cu scorul de 2—0, ju
| filaj dispune, spre deo- creşterea volumului pro Germană. De mai mulţi bricht” din Leuna, cu o
î sebii'e de alte tipuri, de duselor înalt prelucrate, ani, indicatorii producţie suprafaţă de aproape B DACIA MECANICA evidenţiază superioritatea
| un sistem perfecţionat de a căror pondere va spori netă, producţie-marfă şi • şapte kilometri pătraţi, OEAŞTIE — STRUNGUL netă din teren a echipei
s strîrigere a cerealelor la 40 la sută din total productivitate a muncii sînt cea mai mare în ARAD 0—0. devene.
v ceea ce determină un în 1990. Se are in vede treprindere industrială A arbitrat foarte slab o
ţ nivel minim de pierdere re,’ de asemenea, conti sporesc continuu. între din R.D. Germană. Din B MUREŞUL EXPLO brigadă din Bistriţa, a-
| ă boabelor. nuarea procesului de va 1983 şi 1987, la acest acest combinat fac parte RĂRI DEVA — CAR vînd la centru pe Ovidiu
lorificare superioară a combinat de tehnică' de şi întreprinderi din Leip- TAŢI AGNITA 7—0 Raţiu.
I @ O metodă modernă materiilor prime carbo- calcul producţia netă a zig, Kari-Marx-Stadt, Pir- (3-0). Mureşul Explorări Deva:
I de extragere a polasiului chiinice de provenienţă sporit, anual, în medie ' nă, Hirschfelde şi Nie- Meci bun, victorie cla Rus — Lavu, Anistoroaic,
t â fost pusă lâ punct de internă. Creşterea la pe cu 20 la sută. Activita dersachswerfen. în total, ră a echipei devene. Au Csiky, Dubinciuc, CIrstoiu,
în
organizată
Î experţii din R.D.G. Noua ste 1 milion de tone a tea este aplicării rezulta în cadrul său lucrează înscris în min. 24 oas Sîrghie, Tirchinici, Orrnc-
direcţia
producţiei
tehnologie constă în fo
circa 30 000 de oameni
gudroane
de
Stoi-
rjarea unor puţuri pîriă şi uleiuri pe bază de telor celor mai înalte ai muncii, fiecare al şap peţii în propria poartă: nişan (Ştef), Sabău, Lăză-
nescu
(Badea).
(V.
la adâncimea zăcămin cărbune brun va permi ale ştiinţei şi tehnicii şi telea avînd studii supe 1— 0. în min. 32, acelaşi ruţ, corespondent).
telor de potasiu, prin te obţinerea, prin proce în vederea obţinerii u- rioare sau _ de specialita jucător oaspete, Filip, în
care se injectează un dee moderne, a unor nor produse de înalt ni te. Pe baza tehnicii ' de scrie în propria poartă: B AURUL BRAD —
lichid fierbinte, cu pro produse cum sînt mate vel tehnic şi competitiv, vîrf de care dispune, 2— 0.. Scorul la repriză
prietatea de a absorbi rialele peptru electrozi, în anul 1987 a fost în combinatul produce circă este . stabilit de Sloinescu ŞOIMII LIPOVA 8—0
exclusiv acest metal al parafină, benzol, fenol, noită circa 41,6 la sută 12 la sută din producţia cu un şut puternic de la (3-0). s-au impus
Localnicii
calin, . fără elementele lubrifiănţi etc. Pentru a- din producţie, în condi chimică a ţării. în ca semidistanţă : 3—0. în
cu care este asociat de sigurarea bazei de mate ţiile creşterii valorii de talogul său de fabricaţia min. 67, centrarea lui din start în faţa unui ad
obicei. rii prime a . industriei întrebuinţare a produse sînt înscrise circa 500 de Sîrghie de pe dreapta este versar modest, obţinînd o
victoi'ie la un sqor flu
prelucrătoare se ya sti lor şl a scăderii costuri produse, indispensabile reluată cu capul ân.gol de
- © Peste un milion de mula producţia do mase lor lor de producţie. pentru agricultură, trans. Sabău: 4—0. în min. 75, viu. Golurile au fost în
călători utilizează zilnic plastice şi elastomeri, cu porturi şi multe ramuri Csiky centrează de pe scrise de Ungureanu în
în R.D. Germană căile proprietăţi speciale, des © în portul Rdstock industriale.’ în ulUmii stînga şi Badea înscrie min. 9, 15, Seliuc min. 36
ferate urbane, ăşa-numi- tinate .industriei con de la Marea Baltică se ani, volumul producţiei fără replică : 5—0. Scorul din 11 m, Iordache în
ta ,,S-Bahn". în total. în structoare. de maşini, in desfăşoară o activitate a sporit cu circa 60 la este majorat, în min. 83 min. 55, 75, 84, Văcăriţi
şapte mari oraşe din dustriei construcţiilor şi intensă de extindere a sută. prin Csiky şi în min. oS în min. 59. Giontoş bi
1 de Dubinciuc, caro stabi min. 61. (Al. Jurea, cores
leşte scorul final* scor ce pondent).
COLEGIUL DE REDACŢIE : Mine! Bodea, Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Dumitru Gheonea, Tiberiu Isîrate (redactor şef), Gheorghe Paveî (redactor şef adjunct), Nicoîae Tîrcob.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str.Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Ţelexi 72288, TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr.275.