Page 26 - Drumul_socialismului_1988_10

p '<o 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 (

„Sarmis ’88“ — amplă manifestare

ciiltiiral-eclueativă şi artistică hunedoreană

Mîiae se deschide în cultură, actuala ediţie a plastice, cărţii şi filmu­
judeţ ediţia a XlX-a a celei mai reprezentative lui, desfăşurate în pre­ âTF-EVi: --------
ra."
Festivalului culturii şi manifestări cultural-odu- zenţa unor personalităţi
educaţiei socialiste hune- cative hunedorene „Sar­ de primă mărime ale t> 13,00 Teh
dorene — „Sarmis ’88", mis ’88“ programează ac­ culturii şi artei -din în­ La sfîrşit de
organizat sub egida Co­ ţiuni politico-educative, treaga ţară, unor colecti­ nă: * Flori <
mitetului judeţean de vizînd e d u c a ţ i a pa­ ve profesioniste de spec­ rea din grad
cultură şi educaiţie socia­ triotică, revoluţionară tacol din Capitală şl din mai amintiţi...
listă. O manifestare care a oamenilor muncii în judeţ. intrare ale C
se bucură de o deosebi­ spiritul exigenţelor sta­ Toate acestea fac din Opereta şi st
Spectacole de calitate, la reluarea stagiunii tă apreciere în rîndul bilite de şi Congresul al festivalul care se deschi­ Frumosul în
de mîine o perioadă de
Xlll-lea
Conferinţa
locuitorilor judeţului., do-
bîndind, deopotrivă, pres­ Naţională ale partidului, vîrf în spiritualitatea faptă * Şlag
naţionale • I
Partea a doua a stagiu­ vizionate in perioada care Ion Băieşu, „Excursia" de tigiu şi specificitate între de Tezele din aprilie. hunedoreană puternic in­ da Festivalul
nii Teatrului do stat „Valea urmează ? Theodor Mănescu, „Sîmbăta manifestările similare din Numeroase acţiuni sînt tegrată Festivalului na­ nai „Cîntare
Jiului" Petroşani este abor­ - Vom prezenta specta­ amăgirilor" de I. D. Sîrbu, întreaga ţară. destinate iubitorilor mu­ ţional „Cintarea Româ­ niei" * Dese:
dată de către conducerea cole cu premierele acestui ultima o, virulentă comedie Important moment de zicii, teatrului, artelor niei". te • Telespori
instituţiei, de către întreg an: „loneştii" de Platon de moravuri ce satirizează rica de dragt
colectivul artistic sub auspi­ Pardău, abordînd o proble­ minciuna, înşelătoria. O pie­ tograf muzica
ciile exigenţei şi înaltei res­ matică de actualitate, piesă să care s-a bucurat de un Săptămîna |
ponsabilităţi educaţionale regizată de cunoscutul ac­ interes cu totul aparte atît depozit", „Sint ia birou", echipe de medici şi asis­ 15,00 Inchider
izvorite din documentele tor şi regizor Constantin Co- în judeţ cit şi în întreaga Timpul „Sînt la şedinţă" sau ,,Pri­ tente duc o bătălie crin- mului ® 19,(
Congresului al Xlll-lea şi ţară este „Un bărbat şi mim mariă" ! Dar nu voi cenă şi încăpăţînată pen­ nai • 19,25
Conferinţei Naţionale ale Teatrul de stat mai multe femei" de Leonid înşira toate aceste situa­ tru ziua, ceasul sau mi­ clopedia • 2
partidului, din cuvîntarea „Valea Jiului" Zorin, cu Claudiu Bleonţ şi In ultima dintre opere­ ţii, căci altul este scopul nutul de viaţă al semenu­ reţea la ramp
secretarului general al parti­ Magda Catonc. in vară, pe le lui- Ştefan Zweig, LU­ însemnărilor de faţă. lui Iar. Să simtă acolo Film artistic:
dului, tovarăşul Nicolae Petroşani litoral, sub egida teatrului MEA DE IERI, carte fer­ Vreau să spun că aceia cum — vorba Poetului - rea". Producţ
Ceauşescu, la şedinţa Co­ nostru, s-a jucat spectaco­ mecătoare, plină de tris­ ce, cu o senină incon­ „nemărginită, secunda (işi viziunii din
mitetului Politic Executiv al drescu, bine jucată de Ni­ lul cu nr. 400, cu această teţe şi înţelepciune, am ştienţă şi lipsă de răspun­ trece) prin suflet gigantică n ! mană. Premie
C.C. al P.C.R. din 29 apri­ colae Gherghe, Adrian Zav- piesă, bucurîndu-se de fie­ dat peste această mărtu­ dere, fură timpul semeni­ unda" ori, dimpotrivă, cum ră • 22,00
lie a.c. loschi, Gabriela Belu, Pau- care dată de săli pline. risire care m-a emoţionat lor lor, reprezintă, de fapt, ziua se comprimă fantas­ • 22,10 Un
— Perfect conştienţi de lina Codreanu; „Meşterul", - Cu ce actori ne vom şi m-a bucurat deopotrivă: un pericol social mai ma­ tic pină la dimensiunile crizanteme •
contribuţia majoră pe care dramatizare de Dumitru intilni sau reintîlni în spec­ „Cu cit iubesc un om mai re decît cei ce jeluiesc la clipei sau chiar pină la chiderca proţ
instituţia noastră trebuie să Dem lonqşcu, după roma­ tacolele colectivului artistic mult, cu atît mai mult îi nefiinţă. Să vadă acolo
o aducă la educaţia revo- nul „Nemuritorul albastru" petroşănean ? respect timpul", lată o a- L&&L<aaAs viaţa in ipostazele ei e
luţionar-patriotică a locuito­ de Radu Ciobanu, piesă la — Anticipăm aceleaşi evo­ titudine de mare frumu­ minomente dramatice ş I
seţe, mi-am zis, şi de înal­
rilor judeţului, la formarea care regia şi scenografia luţii deosebite ale actorilor tă civUitate. Căci în res­ m m Ml esenţiaiizate şi să petrea
omului nou, ne-a relatat sînt semnate de acelaşi menţionaţi deja, la care se că o vreme pe hotarul la
tovarăşa Cornelia Stănescu, Constantin Codrescu. Men­ adaugă Miha.i Clita, Florin pectul pentru timpul se­ bil dintre Timp şi Eterni DE\ . Insp
directorul teatrului, perso­ ţionez că acest spectacol Plaur, llie Ştefan, care ac­ menului răzbate intîi de drumul mare. Pentru că tate. Ieşind apoi de la poliţie (Patria
un portmoneu, o bijuterie,
(Arta);
HUÎ
nalul artistic şi tehnic pe- va fi prezentat şi in cadrul tivează neîntrerupt de la toate respectul faţă de o haină pot fi oriclnd re­ „T.I.", dacă au intr-adevăr Va place Ural'
troşănean depune reale e- Festivalului teatrului istoric înfiinţarea instituţiei noas­ tine însuţi şi dovada edu­ cuperate ori recîştigate. inimă şi minte, vor desco­ ilern — A);
forturi pentru realizarea u- de la Craiova. Pieselor a- tre pină în acest al 40-lea caţiei pe care o ai. Dar, Pină şi sănătatea mai poa­ peri că au dobindit o cu seriile I-H I
vorfc
nor spectacole de calitate mintite li se adaugă „Moda an al existenţei sale, Cor- vai, de cite ori ne izbim te ii ameliorată sau reda- totul altă percepţie a Tim­ B); Să-ţi (Flacăra
mine
care să răspundă, deopotri­ căsătoriilor" de Somerset vin Alexc, Ion Zamfirescu, de lipsa acestui elementar bîndită. Numai Timpul, pului. Vor învăţa să res­ ŞANI: Şarada
vă, preferinţelor spectatori­ Maugham Williams şi piesa Nicolae Virtan, Lerida Bu- respect ! De cite ori am pecte acest nepreţuit dar Kgreta cie filo
Gin
lembrle);
lor noştri. Ne bucură faptul pentru copii „Cocoşelul ne- choltzcr ş.a., regizorii Mar­ aşteptat fiecare in cite o Timpul singur, „aurul pe şi se vor apropia cu sfială sus mă iube:
care-l baţi cu efigia mun­
că publicul a înţeles acest ascultă tor". cel Şoma şi Radu Băieşu. gară, să zicem, sosirea cii talc", cum zicea lorga, de orice om care munceş­ rea); LUPENi
lucru, ne ajută să închegăm - Vă rugăm să amintiţi Aş vrea să amintesc şi o vreunui tren care intirzia numai Timpul singur tre­ te sau doar contemplă o (Cultural);
un dialog fertil de care să şi cîteva. dintre spectacolele noutate in trupa actoriceas­ nu ore, vezi bine, ci... mi­ ce din însăşi viaţa noas­ floare. Cele mai bur
te cu Stan şi
beneficieze ambele părţi. in reluare ? că — proaspătă , absol­ nute: optzeci, o sută două­ tră fără ca nici o putere „Cu cit iubesc mal mult teafărul); Li
— Ce piese vor putea fi - „Autorul e în sală" de ventă de I.A.T.C., Emi­ zeci, ha chiar şi trei sute I un om, cu atît mai mult zerve. 'o start
lia Popescu, care a jucat De cita ori am petrecut din lume să ni-l mai poată îi respect timpul". Gind PETÎv.iSA: A
deja în trei filme (ultimul întoarce vreodată. Celor memorabil, distilat din se- rianta (Munci
NI NOASA: I
CRONICA LITERARĂ - „!n fiecare zi mi-e dor cite trei, patru ceasuri în ce nu şi-au pus această cole de cultură şi civiliza­ copilărie (Mt
de tine" - n.n.), în piese şedinţe in care se discu­ problemă pentru că n-au ţie europeană, gind de a. UUICANI: iî
tau la neslirşit chestiuni
(Retez:
Alex. Ştefănescu : „PRIM-PLAN" montate pe scena Teatru­ ce puteau li rezolvate în vrut sau pentru că nu le-a leasă pofiteţe şi profund tecelor îşi as
Copiau
lui Bulandra din Capitală dat prin cap sau pentru respect pentru Om şi Timp (Steaua roşie
Piopunînd In recentul convingîndu-so, după un — dintre care amintim „Cli­ jumătate de oră ! De cile că le place să se consi­ deopotrivă. Ar trebui să-l BARZA: Jan
sau volum „35 de profi­ drum pe cont propriu nele grădinarului" de Lope ori am ieşit in oraş anu­ dere stăpini pe timpul al. rostim ca pc o invocaţie, jandarmeriţelt
luri de scriitori romani printre cărţi, că acolo me pentru a ne procura fora, tuturor acestora nu in fiecare dimineaţă, îna­ rui); ORAŞTJ
m
contemporani, dispuse în unde fusese consemnat pâ- de Vega, spectacol ce va un lucru, dar pe uşa cu le doresc decît să petrea­ inte de a începe o nouă acoio sus Inc
(Patria);
ordine cronologică" şi pre- inint era do fapt apă şi fi prezentat şi în actuala pricina am găsit textul că două săptămini intr-o zi de muncă. ra); GLOAGP
a
ediţie
„Sarmis“-ului
pe
cizînd de la început că invers. In fulul acesta, insolent, care sfida şi po­ secţie de terapie intensi­ euri în inlm
într-o carte viitoare vor Alex. Ştefănescu se îndo­ scenele judeţului. liteţea şi legea: „Sînt la vă. Să vadă acolo cum RADU CIOBANU t de î cultură
ret*
„C
apărea profiluri ale al­ ieşte de un Alexandru Iva. MINEL BODEA nici-. HAT
tor scriitori contemporani, siuc care, în general, „nu gabonu'ul — t
„de la Mihail Sadoveanu, se acreditează ca un pro­ CRONICA FILMULUI (Dacia); bra:
spre înalta
G. Călin eseu, Al. Phili- zator" ori de Ştefan Aug. CALAN: Zîml
pide şi pînă la reprezen­ Doinaş care şi-a clşligat „TEMERARII DE LA SCARA DOI' re (centrul
şl creaţie
tanţii tinerei generaţii de dreptul de a figura prin­ Octombrie nontănloi");
uzi", Alex. Ştefănescu tre poeţi doar prin faptul Ca matur, intri la un inima şi ghidul micilor şi Umbrele soar
mărturiseşte intr-un fel că -ştie lotul despre poe­ Octombrie. Curcubeie vegetale film de desen-e animate marilor spectatori. început reşui); ILIA
că strîhge cu hărnicie ma­ zie". în schimb, este „re­ îmbrobodesc pădurea purpurie tras de mînecă de către de regretatul Zaharia Bii- samurai —
(Lumina).
terial pentru un „edificiu cuperai" V. Era, Galan cei mici şi pleci convins zea, continuat de tînărul
pe care-1 bănuim impună­ (din care mulţi au buchi­ Urme de iezi lasă-n ţărîna moale că n-a fost tocmai rău şi Marian Mihail, purtînd
tor, pentru o sinteză ale sit prin cele .şcoli nu cu Piersici lîrzii, cum picură în vie... că merită să te opreşti, pe generic semnătura al­
cărei note originale pot fi cine ştie ce fiori). Focuri dcsculţc-s Irunzele-n liîrjoană măcar pentru o oră, într-o tor doi cunoscuţi regizori
de pe acum prevăzute. Cititor atent, găsind ima­ .şi ceru-i clar ea o moţească ie lume cărei începuseşi să-i de animaţie, Ana-Maria
Alex. Ştefănescu scrie ginea potrivită pentru’ a uiţi lumina şi culoarea. Buzea şi Artin Badea, a
0 critică în care expresi­ transcrie o atitudine, spec­ Cu-nflorituri de doină transilvană Întîlnirea cu fabulosul şi scriitorului scenarist Iu­ Numerele
vitatea susţine fericit ju­ taculos, mereu prezent în Tulnic de tei suind în veşnicie. fermecătoarele naivităţi lian Raţiu, filmul are haz tragerea din
l:)8S :
decata de valoare, opinia paginile sale prin oralita­ Octombrie Şi-s iar îndrăgostit ale copilăriei a stîrnit în şi poante, o povestire Extr. I : 7G
autorului fiind nu o dală tea demersului (care lasă I)e-un sat deschis cu porţile spre lume sufletul tău o neaşteptat curgînd vioi, bine ritma­ 7i, r*r>, 37, 61
diferită d.e a confraţilor. impresia unui interlocutor de puternică undă a nos­ tă de întîmplări antre­ Extr. a II-*
Criticul are plăcerea aso­ plăcut), savuros, captivant, Ca un copil din cîntece trezit talgiei pentru că fiecare nante, un motan poznaş, 1:1, 81, 68, 7‘
do
Fond
cierilor şocante, gustul pc parcursul unor pagini în dimineaţa patriei anume om îşi poartă mereu vîr- un papagal scandalagiu şi r»53 nsa loi.
pentru comparaţia plină în care se răstoarnă rapid Oclombrie-al luminii de nuntire stele cu sine, chiar dacă trufaş şi un senzaţional
de savoare se îniîlneşie situaţii ce păreau definiti­ Şi fiece cuvînt e un sărut ele sînt, de cele mai mul­ căţel-roboţcl, mai tare de­
cu siguranţa conturării ve, Alex. Ştefănescu poa­ te ori, doar amintiri fu­ cît Benji şi Zax la un loc,
portretului autorului abor­ te fi autorul unui nou ro­ Şi-s fericit că tu rămîi, iubire, gare. cel mai inspirat erou pro­ Vremi
dat, portret izvorît mai man al literaturii române F’ămîntule din care m-am născut. „Temerarii de la scara dus de fantezia realizato­
mult din plăcerea de ar­ din care, piuă în prezent doi" este un asemenea rilor. Imaginea frumoasă,
Pentru a/.
tist decît din nevoia cri­ ne-a oferit pagini convin­ EUGEN EVU film. Te cucereşte şi în­ desenele realizate cu pri­ va fi instabili
ticului de a contura prin gătoare. veseleşte, iar ecourile sa­ cepere şi har, muzica in­ mult acoperii
acesta profilul literar al MIRCEA MOT le rămîn multă vreme în spirată (Dumitru Capoia- variabil spre
autorului respectiv. O u- nu), versurile cîntecelor tcrvalului.
şoară adiere dinspre sti­ proaspete şi expresive ploi care vor
ractcr de a
lul călinescian se abate S-au împlinit 100 de ani CRONICA DISCULUI amintit şi cel desfăşurat (Constanţa Buzea) pun în ales în priit
peste filele criticului, răs- de cînd nemuritorul cîn- la Ploieşti în 1922, nu au lumină o povestire plină intervalului,
ploile vor
foindu-le şi uscînd cer­ lec revoluţionar „Interna­ UN S I M B O L avut puterea să stăvileas­ de miez, în care specta­ cursul după-:
neala din abundenţă lă­ ţionala" a devenit un că înfrăţirea celor opri­ torul lunecă pe nesimţite, lat cantităţii!
sată de un condei plin de stindard de luptă al parti­ revoluţionare", semnate de In România, versurile maţi, hotărîrea muncito­ care-1 acaparează servin- pot dr'păşi
mp. v ntul v
temperament. delor comuniste şi munci­ E. Pottier, descoperă ac­ „Internaţionalei" au fost rilor de a lupta pentru du-i cu delicateţe tîlcul derat din se
La Alăx. Ştefănescu se toreşti, imnul celor ce tualitatea mesajului ver­ traduse de G. Z. Buzdu­ dreptate şi pentru o via­ său moral .şi moralizator. şi sud-vestie,
simte dorinţa nemărturi­ muncesc de pretutindeni. surilor „Internaţionalei", gan, apărînd în gazeta ţă mai omenească. Oonfirmînd valori con­ zilei din nor
sită de a face ordine în Textul „Internaţionalei" pe care le consideră ex­ „Lumea nouă" din 16 a- Astăzi, la 100 de ani de sacrate, afirmînd talente intensificări I
la «—50 kn
1 i tera I u ra con tem porană : aparţine poetului comu­ traordinare şi pune textul prilie 1900. în 1905, M. Gh. la apariţie, „Internaţiona­ noi, lung metrajul româ­ peraturiie m
suspectând do fals mai nard francez Eugene Pol- la" îşi găseşte tovarăşi şi nesc de animaţie ajunge fl cuprinse
vechi certificate, criticul ■tier (1816—1888), unul din­ lor pe muzică. Imnul a Bujor şi Emanoil Socor prieteni pretutindeni. Ea prin „Temerarii de la sca­ grade, iar t
între 15 şl
acordă cu generozitate di­ tre luptătorii de pe bari­ fost cîntat pentru prima realizează o nouă tradu­ corespunde aspiraţiilor şi ra doi" să dea spectatori­ (Meteorolog
oară în anul 1888 la o săr­
plome acolo unde alţii nu cadele Comunei din Paris, cere a „Internaţionalei”, idealurilor muncitorilor u- lor de toate vîrstele nu Iuliu Vrnsgy
se încumetaseră s-o facă din anul 1871. Muncitorul bătoare muncitorească din versiune pe care o moş­ niţi în imensul cor al so­ numai bucuria întîlnirii
Hărţile navigatorilor mai socialist Pierre Degeytor oraşul francez Lille, răs- tenim şi o folosim astăzi. lidarităţii şi înfrăţirii in­ cu arta, ci şi satisfacţia
bălrîni sint privite eu deo­ (1848—1932), mare iubitor pîndindu-se a.poi în în­ Faimoasele procese insti­ ternaţionale. regăsirii de sine.
sebită- reţinere, sînt folo­ de muzică, răsfoind volu­ treaga ţară, şi în înlreaga tuite celor ce cîntau acest
site circumspect, autorul mul de versuri „Cîntece lume a proletariatului. i m n , ' c u m este demn de Prof. ELENA TĂMĂŞAN GHEORGHE POGAN