Page 31 - Drumul_socialismului_1988_10

DUMINICĂ, 9 OCTOMBRIE 1988 Pag. 3

geoagiu Argumentele înnoirilor
• De la începutul aces­ compartimentului creaţie util-, a fost organizat un
IE în noul chip al locali­ numără peste 30 000 volu­ valorificând ideile, propu­ tui an, cele mai bune re­ blănuri nobile, condus de club de jocuri mecanice.
tăţii Geoagiu, frumosul şi me, cinematograful, mo­ nerile lor. Dialogul, cola­ zultate în producţie la I.M. ing. Ingeborg Hoghsmann, Măcar de-ar fi un spaţiu
modernul se împletesc ar- demul centru de cultură borarea permanentă cu Lupeni Ie are colectivul unde sînt „visate" şi ma­ instructiv-educativ... » In
monios, aşezarea păstrîn- şi creaţie „Cîntarea Româ_ cetăţenii se întemeiază pe sectorului I, situat pe locul terializate cele mai fru­ munţii Retezat se află cel
y du-şi în acelaşi timp nota nlei" sînt tot atîtea mij­ ceea ce am înfăptuit pînă I în întrecerea socialistă moase modele de haine. mal adine lac alpin din
de originalitate. Anii so­ loace de educaţie a tine­ în prezent. pe întreprindere. Iar din­ • In municipiul Hunedoa­ ţară — Tâul Negru (25,5
opn- Vizităm o locuinţă nouă, tre brigăzi, fruntaşă se ra continuă acţiunea de metri) situat la înălţi­
i de cialismului şi, îndeosebi, retului, de formare a o- menţine de mulţi ani cea dotare a spaţiilor comer­ mea de 2 014 metri şi a-
fouă perioada celor 23 de ani mului nou. aceea a familiei Măglaş. condusă de Vasile iuşan. ciale de la parterul noilor vînd o suprafaţă de 7,5
..Am venit din Balşa şi am
Vînzările de mărfuri cu
care au trecut de la Con­
ucţie gresul al IX-lea al parti­ amănuntul au crescut în găsit aici, în noul apar­ De la începutul lui 1988, blocuri de locuinţe din hectare o Locuitorii Hu­
Jice. dului, au adăugat rînd pe acest an, faţă de 1965 de tament din blocul nr. 2, Iuşan şi ortacii săi au ex­ ansamblul „Republica". nedoarei apreciază cum
2,30 tras suplimentar aproape
13.00 rînd zestrei sale — dărui­ 3,5 ori. Baza turistică de condiţii minunate pentru 7 500 tone de cărbune coc- se cuvine iniţiativa gospo­
bum tă de natură cu frumuse­ la Geoagiu-Băi a sporit, familia mea, compusă din sificabil, depăşîndu-şi ran­ darilor municipiului de a
or- ţea cîmpiilor şi dealurilor, de asemenea,, volumul de patru persoane. Cele trei damentele cu peste 2 500 ECRAN amplasa In punctele de
dată cu binecunoscutele izvoa­ desfacere prin alimentaţia camere, balcoanele, bucă­ kilograme de cărbune pe mare trafic pietonal f r u ­
moase cişmele confecţio­
tăria, cele două băi, de­
publică.
re de sănătate de la Geoa_
fru- post. Nota Foarte bine !
sinonime
pendinţele
sînt
Locurile de muncă crea­
ani- giu-Băi — case noi, blo­ te ca urmare a unei pu- cu ale unui apartament o Prin strădania şi pasiu Aici s-a mutat de curînd nate din inox o „Plafar"
curi de locuinţe conforta­
Orăştie se menţine pe pri­
irani bile, obiective social-cul- de la oraş. Iar eleganţa nea unor oameni de su — din complexul „Stadion" mul loc al întrecerii so­
'e!e- t ura le. linie arhitectonică, aleile flet din Certej — între ca — unitatea de marochină- cialiste desfăşurate in a-
cital Opţiunea satului rie aparţinînd cooperativei
* — Opţiunea sătenilor pentru confort şi spaţiile verzi din jurul re şi minerul pensiona meşteşugăreşti „ D r u m cest an între toate unită­
:om- din Vaidei, I-Iomorod, Ren- si civilizaţie construcţiei nu se dife­ Miron Nelega —, într-o clă nou" «* U n u l dintre foştii ţile economice ale jude­
dire din apropierea mine
ghet, Bozeş, Balşa, Voia,
renţiază de cele ale unui
iita- modern ansamblu orăşe­ colegi de breaslă, de la ţului nostru o Cei mai
Ziua Mermezău pentru confor­ DEZVOLTARE ® nesc" — ne relatează Eli- a fost organizat un inte ziarul „Steagul roşu" Pe­ vrednici crescători de ani­
punct
muzeistic
resant
ghe- tul şi gradul de civiliza­ MODERNIZARE sabeta Măglaş. troşani, şi-a închis cartea male din comuna Bulzeş-
ai * ţie oferite în prezent şi Tot din Balşa a venit Vizitatorul poate lua cu de muncă la o puternică tii de Sus, care an de an
noştinţă despre istoria de
triei în viitorul apropiat de ternice dezvoltări a staţiu­ la Geoagiu şi Vaier Stan­ unitate economică din mu­ contractează cu statul, sînt
ui * centrul de comună este nii balneare, a diversifi­ ca, tehnician la ocolul secole a mineritului în a nicipiu — întreprinderea Gheorghe Pleşa, Nicolae
relatează
—
ne
firească
ato- silvic. Aici şi-a întemeiat cea stă parte a ţării. Tre de utilaj minier. „La mulţi Toma, Nicolae Petruş, Vic­
lide- primarul Ioan Necşa. Mo­ cării serviciilor în cadrul familia, eăsătorindu-se cu ceti cu încredere uşile a ani !", Constantin Matees- tor Meşter, Ioan Ionel, Ni­
dernizarea
C.P.A.D.M. — cu unităţile
şi
dezvoltarea
9.00 satelor — iniţiată de se­ de patiserie, răcoritoare, Domnica Stanca, asistentă cestui tezaur de istorie şi cu I o Alegere neinspira­ colae I. Giurgiu. Dacă
Cîn- cretarul general al parti­ foto, artă decorativă, re­ la Policlinica balneară din de tradiţie muncitoreas­ tă: în locul magazinului din satele comunei s-au
ma- dului, tovarăşul Nicolae paraţii radio-tv., sticlărie, Geoagiu-Băi. Modernul a- că !... • La întreprinderea de încălţăminte de pe stra­ predat a n u l acesta 105
ului Ceauşescu — aduce cu zugravi, cariera de traver- partament pe care l-au „Vidra" Orăştie există un da Dr. Petru Groza, din capete bovine, 75 ovine,
ar- sine înnoiri însemnate şi tin şi balastiera, puterni­ primit, în cel mai nou nucleu de oameni care Deva, in proximitatea tea­ 32 porcine, 30 hl lapte de
!li". Geoagiului, asigură cetă­ cele unităţi agricole au bloc construit în centrul ţin pasul cu... Viitorul ! trului de estradă — ma­ oaie, contribuţia lor a fost
o ţenilor condiţii de muncă polarizat .şi continuă să Geoagiului, mobilarea lui Este vorba de colectivul gazin foarte necesar şi importantă.
gra-
şi viaţă superioare. polarizeze opţiunile popu­ satisfac cele mai exigente
Cîteva argumente în laţiei satelor spre centrul pretenţii. în locuinţe noi
sprijinul afirmaţiei: in a- de comună. s-au mutat şi familiile
SF-
cest an încă 32 de apar­ — Familii cum sînt Au­ Ioan Rîn.gheteanu, Viorel
tamente confortabile au rel Zaharie, Avram Stoi­ Jude, Iosif Rusan, Ioan In atenţia F .
il e
sporit zestrea edilitară a ca, Ionel Mariş, Aviron Todor şi mulţi alţii.
centrului de comună, re­ Barb, Simion Borza, A- ...Oamenii rămîn ai sa­
e e vram Bucur au venit din tului. Dar ai unui sat cu călătorilor i"
miei ţeaua în lungime de 15 Văleni şi Mermezău şi confort îmbunătăţit, unde m M
unei
asigură
km
însem­
clo- nate părţi a locatarilor şi-au ridicat case noi in apa curentă şi asfaltul pe C.F.R. Jr ;
dent modul cel mai comod' de Geoagiu — relatează Ioan sînt elemente ale obişnui­
mal folosire a apei potabile; Vălean, vicepreşedintele tului, unde apartamentul
pro- Anunţăm călătorii pe
40 unităţi comerciale şi de Biroului executiv al Con­ sau locuinţa oferă condi­ W m B m 1111 H
prestări servicii funcţio­ siliului popular comunail. ţii apropiate de cele de C.F.R. că începînd cu
nează, în cea mai mare în continuare, există so­ ia oraş, modernizarea în­ data de 10 octombrie
parte, la parterul celor licitări pentru construirea lesnind accesul la civiliza­ postul telefonic al A-
-mitru blocuri de locuinţe sau modernizarea dc case ţie şi cultură al fiecărui genţiei de voiaj Deva
'..■nălţate în cartierul Pro­ de către sătenii cu gospo­ focuiitor al său. Aspiraţia va avea numărul 18887.
gresului. Baza materială a dării în sate mai îndepăr­ spre progres — mai cu Personalul agenţiei roa­
de învăţămîntului a sporit an tate. Geoagiul va deveni seamă a tinerilor — nu
le li gă publicul călător ca
RA : de an, cele 3 şcoli gene­ un centru agroindustrial poate fi oprită. Iar cetă­ începînd cu data de 10
Mo- rale şi liceul agroindus­ cu toate dotările preconi­ ţenii Geoagiului au ambi­
1 — trial cuprinzând 52 săli de zate în planurile întocmi­ ţia să-şi ridice aşezarea octombrie să folosească pupilii
1 — noul număr de telefon.
spre clasă, 14 laboratoare şco­ te. Tot ceea ce proiectăm, la un nivel înalt de civi­ S m I 1
•IlO- lare, două ateliere şcoală, tot ceea ce realizăm o fa­ lizaţie si bunăstare.
ng); un internat. Biblioteca ce cem împreună cu oamenii, ESTERA ŞINA
No-
colo
Uni-
e 11
AN :
n«i- Depozitele fosilifere - dovezi incontestabile ale evoluţiei lumii vii Imagine contemporană a Uricuniulul aliat in conţi-
(L.U- nuă modernizare. Foto ALEXANDRU TĂTAR
He­
rul) ; Judeţul Hunedoara a- In mările mezozoice, acteonele", în care s-au oasele nu sînt aglome­
va- cele mai caracteristice cimentat mii de cochilii, rate sub forriiă de cui­ i
; a- dăposteşte pe lîngă va­
eşti riatele şi importantele nevertebrate erau amo- dînd naştere unor stînci buri, ci apar pe suprafeţe
sc) ; resurse naturale şi nu­ niţii, aparţinînd clasei impunătoare, mărturii ale foarte mari pe versanţii P I E R D E R I
cîn- meroase depozite fosilife­ Chephalopoda. Dacă ur­ existenţei străvechilor diferitelor văi din zonă.
AD: © PIERDUT legitimaţie de
Iscul re. în rîpele tăiate de mărim răspîndirea în vieţuitoare. în aceleaşi Majoritatea fosilelor des­ serviciu, eliberată de Coope­
rRA- torenţi, in carierele pen­ timp a cefalopodelor, pu­ ape calcaroase, cu gust coperite în această zonă rativa „Mureşul 44 Deva, pe
şi tem considera, statistic, sălciu, acteonelele apar aparţin dinosauricnilor, numele Fale Valeria. O declar
ine- tru exploatarea diferi­ nulă. (5809)
neva telor materiale de con­ cu aproximativ 10 000 de însoţite de vieţuitoare cu care trăiau în mlaştini A N I V E R S A R • PIERDUT ordin de re-
ieste strucţii si în mine s-au specii aparţin timpurilor cochilii suple, conice şi calde, în perioada res­ partizare emis de D.P.M.O.S,
lacă- geologice .şi doar circa noduroase, numite neri- pectivă clima fiind tro­ Hunedoara, pe numele Dosu
Lo- descoperit, încă din cele • DRAGA Clnndia-Ştcfania Arpad, pentru întreprinderea
îtrul mai vechi timpuri, resturi 300 se mai regăsesc în nee, unele dintre acestea picală. Alături de aces­ Oncică, cînd prinzi In bu­ „Vîscoza M “ Lupeni. O declar
naţie de plante şi animale care mările actuale. Deci, pu­ alingînd 25 cm lungime. tea au fost descoperite chet al 13-lea trandafir, mă­ nulă. (5811)
imâ- tem considera cefalopo- La fel ca şi acteonelele, şi fosile de broaşte ţes­ mica, tăticul şi bunicii îţi do­ © PIERDUT legitimaţie de
Va- au trăit cu milioane de nerinethe preferau zona toase de apă, crocodili resc multă sănătate şi suc­ serviciu, eliberată de între­
I-1I ani în urmă. Acoperite dele actuale (sepia, ca­ ces in viaţă. (5808) prinderea „Vidra“ Orăştie, pe
mul de mîl şi nisip ele s-au racatiţa, nautilul etc.) ca de ţărm, agitată, a valu­ etc. numele Şu.şară Patru. O de­
a te ; o grupare regresivă. A- rilor, cu alge verzi, unde Importanţa punctului © ACUM, cînd în buchetul clar nulă. (1/311) legitimaţie dc
•
PIERDUT
son- păstrat pînă în zilele monitii trăiau în cochi- îşi găseau hrana. Fosile fosilifer Sin petru este vieţii tale adaugi al 21-lea serviciu, seria 76 461, elibera­
tură noastre .şi poartă numele trandafir, prietena Vali îţi
arca ştiinţific de fosile, ter­ conferită de unicitatea urează, dragă ovidiu Opreau, tă de combinatul siderurgic
(IA : lui în România, asociaţia din Săliştioara, un călduros Hunedoara, pe numele Popa
;m u - men care' provine de la de reptile cretacice de „La mulţi ani !“. (5796) Florin. O declar nulă. (4/343)
a pte cuvîntul latinesc ,,fossa“,
1-11 adică groapă, fiindcă în aici fiind totodată una © CU ocazia pensionării, D E C E S E
majoritatea cazurilor sînt clin cele mai bogate de economist principal Lupşa
acest fel din Europa.
sa găsite în săpături. liile lor calcaroase, ne­ aparţinînd acestor specii Ideea de evoluţie este Doru, de la întreprinderea mi­
nieră Barza, colegii de In ser­
Urmele vieţuitoarelor tede sau bogat ornamen­ se găsesc în zonele : demonstrată de succesiu­ viciul aprovizionare-desf acere o FAMILIA îndoliată
nevertebrate sau verte­ tate, atingînd dimensiuni Valea Nandrului, Fizeşti, nea fosilelor în stratu­ îi urează sănătate şl „La re, anunţă, cu at încă dure-
din viaţă
încetarea
brate din epocile îndepăr­ de la mărimea unei mo­ Ohaba Ponor, Federi. rile scoarţei terestre. mulţi ani !“. (5813) a b linului ş tieuitatu-
■mea tate ale Pămîntului sînt lui nostru
i se nede la cea a pietrelor Schelete întregi de ani­ Astfel, în depozitele de V IN ZĂ R ciuta V AŞ,
:em- mult mai numeroasa de moară. în stratcle geo­ male vertebrate fosile se vîrstă paleozoică se în- în vîrstă dt 67 ani.
icuri decît ni s-ar părea la logice de la Chergheş găsesc extrem de rar. în tîlnesc vieţuitoarele cele Corpul neîiu ufleţit se
■Air prima vedere, fosilele a- O VIND Dacia 1310 (fabrl- află depus Iu domiciliul
; a- (pe valea Roatei) au fost majoritatea cazurilor, mai simple, iar straturile ca ţie 1984. Komos, telefon din B-dul De cobai, bloc
ufla părînd adeseori chiar sub descoperite fosile (1 m după moartea animalului, depuse mai tîrziu adă­ 119. (5811) 110, ap. 5.
În­ formă de roci care alcă­ diametru) aparţinînd ge­ oasele acestuia sînt îm­ postesc resturi de vieţui­ In normîntarea va avea
de © Y r IND lemn construcţii, loc luni, 10 octombrie
icto- tuiesc straturi de zeci de nurilor : Pachydiscus şi prăştiate fie de animalele toare complexe, cu o în­ ţiglă, teracotă, uşi două ca- 1988, ora li. 0215)
•est. metri grosime. Căci, ce Desmoceras. carnivore care sfîşie ca­ făţişare apropiată de a nate, geamuri. Deva, Lenin,
m e altceva reprezintă diferi­ Alături de amoniţi, în davrul, fie de valurile celor actuale. Depozite­ bloc L 2, apartament 9, eta­
3 si V tele varietăţi de calcare apele mărilor crelaciCe mării sau nurilor. Regiu­ jul 3. (5810) neuitatului
axl- le fosilifere din judeţul Q PIOS orna
do (marmură, cretă), dacă trăiau şi moluştele cu nile de pe suprafaţa pă- Hunedoara constituie © VIND M 161 cu motor nostru cumnat
GUIŢA VAS.
Sîntămâriu-Or-
Diesel,
nou.
dl- nu scheletele numeroase­ cochilie. Dintre gaste­ mîntului, în care se gă­ mărturii preţioase — de lea, Viţionescu Tlberiu. (1/310) Fam. Cocan Dan.
lor animale şi plante ? ropode, Actaeonella gi- sesc în număr mai mare muzeu natural — ale (5211)
i va De asemenea, ce repre­ gantea era un melc de oase de reptile gigantice schimbărilor de faună şi © Y'ÎND colecţia revistei
ee- zintă diferitele varietăţi mari dimensiuni (15 cm), sînt puţine. Una din a- floră (implicit do climă) Rebus din 1957, pînă în pre­
Vor de cărbune, de la turbă împreună cu alte rude ceste regiuni este în sud- zent, parţial completă. Hu­ <9 CU profundă dure-
ca re succedate în timpurile nedoara, Pop Teofil, Bule­ i re. familiit îndoliată a-
■ de şi lignit pînă la antracit, apropiate, acteonelele estul Transilvaniei, anu­ geologice. vardul ISIS, nr. U, aparta­ 11 UI lâ pierderea bunului
tifla dacă nu substanţa orga­ trăiau în populaţii foar­ me bazinul Haţegului (îm­ ment 7. (3/312) lor soţ, tată si bunic
sifi- nică a unor plante care te dense şi, ca urmare, prejurimile satelor Sîn- Prof, MARCELA BALAZS 8 MD! Al MITICA
© VIND Dacia 1100 deterio­
/oră Muzeul judeţean rată faţă. Informaţii caran­ 1 RADUCANIT.
rest. creşteau în regiuni mlăş­ aglomerarea lor a dus la petru, Ciula Mare, Mes­ sebeş, strada Scînteii Nord, ! Ti \om purta o neştear-
•iciu tinoase ? formarea de „calcare cu teacăn, Vălioara). Aici Deva bloc 3, scara c, apartament B să amintire. (5216)
r t MZlSJ X X 4 1, seara, după ora 20. (1/311)