Page 38 - Drumul_socialismului_1988_10

re-tg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR- 9 <

Noul an de învăţămînt politico-
!
Expoziţia „Antichităţi egiptene în I ideologic - temeinic pregătit

colecţiile din România" — mărturie Pregătirea noului an răşul Nicolae C.eauşcscu, nie. Pe baza acestora şi • „CARTEA
de învăţămînt polilico- tezele din aprilie au con­ a sarcinilor primite au SA A ISTORII
tâniinjf
-trecu
obiectul
a
în
a unei înfloritoare civilizaţii ideologic vreme constituit dintre stituit dezbaterilor principal fost concepute schiţe şi roase aotaşai
planşe unitare, cu care au
Una
al
conduse
ultima
din
nieroştl
preocupările de prim or­ de tovarăşa Speranţa Bîr- fost dotate punctele de Deva au efec
lori, la Secţia de artă tesc, prin acea rigidi­ fragmente da sarcofage din ale comitetului de na, secretar al Comitetu­ documentare .politico-ideo- la Muzeu] jud
a Muzeului judeţean De- tate specifică, de canoa­ pictate. Această ultimă partid din întreprindere, lui municipal de partid, logică, axate pe principa­ tru a cunoaşt
do
tcrmcdlul
va s-a deschis expoziţia nele străvechii arte egip­ sală a expoziţiei este organelor şi organizaţii­ în cadrul acestora, cu lele idei şi concepte ' ge­ pe oare acest
„Antichităţi egiptene în tene. Abundă statuetele dominată de silueta im­ aportul propagandiştilor nial formulate de către se­ duieşte în ca
colecţiile din România", de bronz ale zeului mor­ punătoare, inspirat ilu­ lor din subunităţi. încă cretarul general al parti­ zitlel do bază
finalizării
perioada
din
interesanto
înscrisă printre mani­ ţilor, Osiris, ale divini­ minată, a mulajului după activităţii de învăţămînt Gavrll Bota, Ibolya Ta- dului în tezele din apri­ temporare de
festările de ţinută oca­ tăţii copil, Harpokrates, statuia lui Ramses al 1987—1988, am îndrumat kacs, Anton Sperdea, Mir- lie, în expunerea la Con­ pecte ale bog;
zionate do Festivalul cul­ cuplului mamă-copil, Isis Lf-lea. Mulţimea de sta­ şi sprijinit organele şi cea Tăşală şi Dumitru sfătuirea de lucru do la rtonsci Istorii i
Vizite!
turii şi educaţiei socia­ Lactans, precum şi ale tuete ale servitorilor sau organizaţiile de partid, Bologa, s-a aprofundat con­ C.C. al P.C.R. din iunie român. de la şt
lor
listo hunedorene „Sarmis unor animale considera­ cele funerare, întreaga sindicate şi de U.T.G. ţinutul de inestimabilă va. aic., cît si cu alte prile­ râie nr. 2, 5,
’08", expoziţia oferă pu­ te sacre. artă funerară, bine re­ pentru a organiza acţiuni loare teoretică şi practică juri. De asemenea, s-a- â- pedagogic s-a
cadrul
blicului posibilitatea de prezentată în expoziţie, educative în perioada pre­ al acestor documente pro­ sigurat materialul docu­ în
tic marcare a
a cunoaşte şi admira vorbesc despre credinţele ia e rgătoar e d eşch i der ii gramatice, concepţia se­ "0 do ani de
piese cu o deosebită va­ n vechilor egipteni. noului an de învăţămînt, cretarului general al par­ mentar necesar pentru o rea statului
loare istorică şi estetică, n SARMIS '88 Iniţiativa Muzeului ju­ dinii continuitate activităţii tidului cu privire la per­ bună pregătire a propa­ unitar român.
aparţinînd civilizaţiei deţean Deva de a găzdui de pregătire politică şi fecţionarea activităţii or­ gandiştilor şi cursanţilor
Egiptului antic, aflate în în secţia sa de artă. ex­ ideologică. Concomitent, ganizatorice, ideologice şi de la învăţământul politi­
diferite colecţii şi reuni­ Definitorie pentru civi­ ne-am preocupat de selec­ politico-edycative, în ve­ co-"! deologic din brigăzile Ţ ELEVI
te pentru prima dală în lizaţia egipteană' antică poziţia „Antichităţi egip­ ţionarea propagandiştilor derea creşterii rolului 6.1, 6.2, 6.3, S.P.I., Auto­
acest an în-tr-o expoziţie, rămîne, alături de pira­ tene în colecţiile din conducător al partidului bază, iar la punctul de
la iniţiativa Complexului mide, arta îmbălsămării România", la a cărei rea­ din mulurile comuniştilor, in întreaga viaţă econo- documentare de la nivelul
lizare
muzeal judeţean de is­ după moarte. Vizitatorii însemnat contribuie cu un ale cadrelor tehnico-ingi- mico-socktlă. în cadrul întreprinderii au fost ame­ • 20,00 Te
o-
de
număr
torie Cluj şi cu colabo­ au prilejul să vadă o nereşti şi economice cu o momentului economic, to­ najate rafturi tematice, 20,25 Prioritc
rarea altor nouă insti­ mumie umană, părţi ale bieete, este salutară, pen­ bună pregătire politică, varăşul Ladislau Felier, mape documentare şi au nomie • 2
tuţii, printre care şi Mu­ corpului omenesc, păsări tru că publicul din mu­ cu posibilităţi reale de a activist al Comitetului fost întocmite fişe biblio­ mea, mindri
zeul judeţean Deva. nicipiu şi din judeţ are conduce această activitate, municipal de partid, a grafice ca îndrumar pen­
Expoziţia înlesneşte vi­ şi animale mumificate. şansa do a vedea piese de a explica în mod con­ prezentat realizările şi tru consultarea materiale­ 20,55 In pregi
zitatorului o fascinantă Periplul prin fascinanta existente în ţara noas­ vingător conceptele şi no­ sarcinile de viitor la ni­ lor în funcţie de conţinu­ narei C. C.
incursiune inlr-una din­ civilizaţie, ce a înflorit tră, creaţii — mărturii ţiunile teoretice ce emană velul municipiului, iar di­ tul temelor dezbătute. Un amplu
tre cele mai originale cu mii de ani în urmă ale unei civilizaţii de din documentele de partid, rectorul întreprinderii, A- Conştienţi . că formarea tor program
civilizaţii ale antichităţii. pe malurile .Nilului, se m u l t dispărute. cu privire la actuala eta­ lexaudru Ciorogar; a ex­ unei gîndiri economice a- fecţionarea
Vitrinele cu exponate, încheie cu prezentarea pă de făurire a societăţii ■ pus sarcinile prioritare ale vansate îşi are originea
mulajele după statui ori­ artei funerare şi a unor VIORICA ROMAN socialiste multilateral dez_ întreprinderii pentru eta­ în conştiinţa politică îna- tivitâţi • 21
ginale, fotografiile celor voltate, in slrînsă corela­ pa următoare. Această ac­ . in tată, vom acţiona astfel şi creaţie •
mai reprezentative mo­ A g e n d ă ţie cu sarcinile concrete ţiune 's-a încheiat cu incit îiivăţămmtul poli- şi sâr '*ia
numente ale Egiptului ce revin colectivelor. Şi în instruirea : metodică, rea­ tico-ideologic să contri­ Telejui? . <
antic, panourile explica­ • „Toamna muzicală liunedorcană". Centrul acest an va funcţiona lizată de tovarăşa. Elenă buie mai eficace la forma­
tive te introduc în at­ de cultură şi creaţie „Cin tarea României" a găzduit cursul politic organizat Popa, de la cabinetul mu­ rea unităţii de gîndire a chiderea pro
mosfera unei. lumi' apuse concertul extraordinar al Artistului Emerit Ştefan pentru cadrele de condu- nicipal. de partid şi con­ comuniştilor, a tuturor oa­
care mai îneîntă şi azi Ruha din Cluj-Na.poca. Evoluţia apreciatului violo­ . cerb, pe. care’ îl conduce, cluziile prezentate de se­ menilor muncii în abor­
prin miturile şi farme­ nist s-a. bucurat.de un deosebit succes. Azi ...este., de. cîţiva ani cu bune re­ cretarul . comitetului. \ de darea problemelor de mo­ C J l N E M
cul ei exotic. zultate .însuşi directorul în- partid ' al întreprinderii, dernizare a producţiei,
Primul contact cu programat concertul cvartetului de coarde „Pro Trepiânderii. privind unele lacune în creşterea productivităţii
creaţia egipteană , pro- camera" al Filarmonicii de stat din Cluj-Napoca. Recent, a avut loc in-, activitatea de învăţămînt' muncii; şi eficienţei . cco­ DEVA :. Ti
priu-zisă este prilejuită • Spectacole de teatru. Două cunoscute teatre striiirba" anuală a prophr politicO-ideologic diri anul . mornice, ridicării nivelului la scara doi
de obiectele de uz coti­ bucureştenc 'au prezentat pe scenele centrelor de • gandiştilor pentru anul precedent şi direcţiile de calitativ al lucrărilor, să Joc pcriculo
dian, reliefurile care au cultură şi creaţie ,,Cîntarea României" din Petroşani ’ dş învălăniint -ce debu­ . acţiune în, noui aii.- ’ - creeze climatul necesar IIUNEDOAM
împodobit cândva mor­ şi Deva spectacole mult aplaudate.de..publicul spcc- tează îu .această lună, I în ■ pe' fapt, problematica . de • competitivitate, creati­ soa f * Vi (Mo.
minte şi d vitrină care talor. Este vorba de „Gîinele grădinarului" do Lope climatul de emulaţie pen­ abordată a fost ■ determi­ vitate şi răspundere, ca Mireasa din
sub titlul generic „Po­ de Voga oferit de Teatrul „L. S. Bulandra" şi „Cînd tru întâmpinarea cu re­ nată de concluziile rezul- imperative majore ale e- dern — 11);
I-J
—
seriile
doabe" reuneşte un im­ comedia era, rege" prezentat de Teatrul de come­ zultate deosebite a apro­ late din' analizele efectua­ tapei pe care o parcur­ PETROŞANI•
presionant număr de pie­ die. piatei plenare a C. C. al te în adunările generale gem. (l’arîngj ;
se mărunte: scarabei P.C.R. Emanaţie a înţe­ de partid şi şedinţa birou­ Simţului (7
şi amulete învestite cu • Simpozion. Azi. la Orăştie are loc simpozionul lepciunii, gîndirii novatoa­ lui comitetului de partid, MIHAI BURDUŞEL, Vreau să şti’
puteri supranaturale sau pe tema „Orăştie — vatră de cultură şi civilizaţie re, cutezătoare şi clarvă­ din vara acestui an, cit secretar adjunct aripi (Unirea
Tn ultimul ir,
purtate ca simple pan­ românească. 100' de ani.de la • înfiinţarea Tipogra­ zătoare a secretarului ge­ şi • din testarea, cunoştinţe­ al Comitetului de partid tural); VULC
dantive. Sculpturile. pre­ fiei „Mi'nerva", organizat de muzeele judeţean şi neral al partidului, tova­ lor efectuate in tuna iu­ l.A.C.R.S. Hunedoara toarcie uvent
zente în expoziţie amin­ Orăştie. - dictărilor (1
LONEA : In;
arma (Miner
la : Ewa (a
Amplă participare Ea strînsul recoltei, ritmuri intense şi calitate la semănatul griului! ANINOASA:
ne!
rese) i„C;
I
(Retezat);
(Urmare din pag. 1) nici un lucrător de la. slrîngei'ii culturii de sfle- — Nu găsesc tractorist C.A.P. Tîmpa: Şl DE ASTĂ DATĂ, minică în fa
-Marmura" nu va pleca ;clă do - zahăr?"; -Am 're­ pentru semănat — ne spu­
ua roşie); G1
cu cine discuta, nu - este din câmp pînă ce tot po­ coltai încă puţin din aceas­ ne Florian Grecu. Cel ce BRAVO ELEVILOR HUNEDORENI ! [•'raţii (Minei
nimeni clin conducerea u- rumbul de pe loturile re­ tă cultură, dar. vom inten­ a însămânţat pînă acum A devenit aproape o bravo şi mulţumiri elevi­ TlE : Ultim
nităţii aici, cu oamenii, partizate nu va fi strîns sifica lucrarea în zilele ur­ are o problemă în familie tradiţie ca, in fiecare lor hunedoreni, din partea (Patria); Fii
însă, cu ei sau fără ei, şi pus la adăpost. . mătoare. Ne-ai- trebui însă şi n-a venit astăzi la lu­ toamnă, elevii de la Li- cooperatorilor. (Flacăra) ;
nu vom rămîne de. căruţă. Am urmărit şi elini se tnai multe mijloace de cru. ALte două tractoare ' eeul sanitar din Hune­ Ce.se mai lucra .ieri,, la BAT : Mi rea
Pînă diseară vom încheia desfăşoară celelalte lucrări. transport pentru a duce transportă recolta din doara să vină în sprijinul Tîmpa ? Mecanizatorul tîrzii şi (Cent
ere:
tură
recoltatul porumbului. A- Cartofii au fost recoltaţi sfecla ia baza de preluare cîmp. Celelalte lucrează cooperatorilor din Tîmpa, Cornel Boticeanu elibera rea României
vem azi la lucru în lan de pe toate cele 55 ha. din Simeria". pe terenul A.E.I. Bobîlna. la strînsul recoltei. La terenul de coceni, Nicolae Oraşul văz
peste 250 de membri coo­ Ieri, elevii de la şcoala Trecem pe lingă o tarla — Şi atunci, astăzi, nu fel a-u făcut şi în această Ghiaţă şi Aurel Iîerţa pre_ (Dacia); be
peratori, cărora li s-au a- generală din sat partici­ însămânţată cu orz, unde se seamănă grîu ? campanie, cînd, muncind găteau patul germinativ badă iarna;
lăturat,' muncind cu răs­ pau la strînsul ultimilor cultura a început să ră­ — Ba da, dar, poate, zile în şir, cu hărnicie şi iar Ioan Aruncutcanu în­ Miezul fierbi
de
(Centrul
pundere, 150 de oameni ai tuberculi după combin a tor. sară. în holdă, multe gre­ mai tîrziu. răspundere — sublinia, cu corpora în sol sămînţa de creaţie „Cînt
muncii de la ■■Marmura" Se muncea susţinut şi şuri. între rîndurile lăsate Aceeaşi părere o aveau mulţumire iile PloroiU, grîu. Preşedintele coope­ niei“); SIMT
Simeria". la pregătirea terenului şi preşedintele unităţii — au rativei ne-a mai spus că cea seva a
Petru Pop, secretarul co- semănatul griului. Cu plu­ dat un ajutor de nădejde seara va fi organizat un roşul); ILIA
miteţului de partid de la gurile şi discurile în braz­ CAMPANIA agricolă de TOAMNA la recoltatul porumbului nou schimb de noapte la multă drago
întreprinderea „Marmura", dă i-am văzut pe meca­ şi al cartofilor. Aşa se fa­ arat, pentru a se asigura na).
care a ţinut să fie în frun­ nizatorii Nicolae Gligor. ce, că pînă ieri 'porumbul front de lucru semănători
tea acestei acţiuni de în­ Aclam Ion iţă Ioan Cor­ de semănătoare loc gol de şi ceilalţi tovarăşi pre­ şi cartofii au fost recol­ .şi finaliza cît mai grabnic
trajutorare muncitorească, dea şi Ioan Din gu rar, iar o palmâ-două. Ni se spune zenţi la faţa locului. Trea. taţi în totalitate aici. De insămîn ţa rea grîului.
arăta că au fost dirijate la semănătoare pe Ion Bă- că semănătoarea n-a avut, ba aceasta îi priveşte per­ fapt, şi ieri s-au aflat la Cum strînsul porumbu­ Vremi
atei din unitatea simeria- losu, ajutat de coopera- marcator, dai' că locurile sonal, numai că nu sîntem lucru, pe ogoare, 300 de lui şi cartofilor s-a înche­
nă, pentru transportul o- toarea Lia Voica. Remar­ goale au fost însămânţate de acord cu modul cum eleve şi elevi, în frunte iat este necesară, în con­
Pentru azi:
p'erativ ai recoltei, patru căm calitatea lucrărilor de manual E foarte bine că s-a acţionat şi se acţio­ cu dascălii lor, de la li­ tinuare, o mai puternică fi predomin;
mijloace auto de mare ca­ pregătire şi semănat în a- golurile s-au completat, nează la C.A.P. Bobîlna ceul amintit. Ei au muncit mobilizare ia recoltatul să şi va con
pacitate. Mai sublinia că ceastă unitate. clar era şi mai bine să se la însămînţarea cerealelor la strânsul cartofilor pe sfeclei de zahăr, lucrare încălzească,
fi semănat cu mai multă păioase. Orzul s-a însă­ tarlalele rectificate. Deci care este mai întîrziată variabil, mai
noaptea şl
C.A.P. Bobîlna: BINE LA STRÎNGEREA atenţie. La sediul coope­ mânţai, am văzut cum. La şi de astă dală, un sincer aici. Temperaturii’
rativei 'aflăm că Florian aşezarea sub brazdă a se­ vor fi cupri
RECOLTEI, SLAB LA ÎNSÂMÎNTAREA Grecu, inginerul şef al minţei de grîu se p’erde Pe parcursul raidului nostru s-a adeverit din noii, şi 11 grade, .
xime între l
GRIULUI unităţii s-a dus la secţia timp preţios. Acest fapt că acolo unde munca este bine organizată şi se ac­ de. Izolat cili
S.M A. să facă rost de un este cu atît mai grav cu ţionează cu răspundere şi hărnicie — aşa clini a ce­ ţă pe văi.
Tarlaua n u m i t ă ..Crem. prafeţele repartizate. Se tractor pentru însămînla- cit ieri a fost o zi foarte rut, tuturor lucrătorilor ogoarelor, tovarăşul Nicolae Lat ■‘lunte,
în cultura de porumb niuncea cu hărnicie iar rea griului. îl aflăm, în- frumoasă, din care s-a Ceauşescu, secretarul general al partidului în recen­ fi predomine
foarte frumoasă, un mare recolta era adusă la mar­ tr-adevăr, pe; la ora amie­ pierdui mai mult de ju­ tele vizite de lucru în judeţe din sudul ţării — re­ să şi va coi
număr de oameni clin sa­ ginea tarlalei cu atelajele zii, la S.M.A. Dar nu sin­ mătate. Aspectul consem­ colta a fost slrînsă la timp şi pusă la adăpost fără încălzească î
va fi variabi
tele Bobîlna şi Foit — pe­ unităţii şi ale membrilor gur. Alături de dumnealui nat ridică şi alte semne pierderi, iar sămînţa de grîu încorporată în sol. De sufla slab la
ste 150 — la strîngerea cooperatori, fiind mobili­ era şi Augustin Boticiu, de întrebare: tovarăşii ce aceea, în zilele următoare, în fiecare comună, uni­ intensificări
recoltei. Mulţi cooperatori zate la această activitate primarul comunei, Toan au- sarcina să coordoneze tate agricolă, toate forţele umane şi mecanice tre­ pînă la 15
sectorul sud
— cum ne spunea briga­ 27 căruţe. Irina Rad, pre­ Igna, inginerul şef.ăl con­ activitatea de pe ogoare buie să fie mobilizate din zori în noapte la strînsul ţa izolat cec
diera Stcliana Săvuţ — şedinta cooperativei, pre­ siliului unic agroindustrial, — cum sînt cei al căror roadelor toamnei, la executarea în cel mai scurt
'printre care Valeria A- zentă Ia faţa locului, nc-a Nicolae Leorjida; directo­ n u m e l-am consemnat — timp şi de calitate a însămînţării griului, a celor­
dam Cimpu, Androniţă La_ spus: -Mai avem cîteva rul S.M.A. Simeria şi al­ cum îşi onorează prezen­ lalte lucrări de sezon.
zăr, Ioan Săvuţ, Octavian hectare de . cules şi înche­ ţii. în total 7 tovarăşe Cu ţa într-o unitate? De ce Brigada de reporteri :
Mermezan, Olivia Ţî'rlea, iem recoltarea 'porumbu­ ce treabă veniseYă aici? nu intervin pentru ca ac­ M1RCEA LEPĂDATU,
bazar Chibu şi alţii — au lui. Imediat se taie şi co­ Identică, cu cea a ingine­ tivitatea să se desfăşoare TRAIAN BONDOR
terminat '.de' recoltat su­ cenii". „Care este stadiul rului M'fl in lumina cerinţelor ?