Page 42 - Drumul_socialismului_1988_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR
£«g 2

■ CEItC Arie
TAŞ, * ‘;:mbrl
apicol „,n II:
actit
.yoară o Obiec
Temeinică integrare a „Este necesar sâ facem în aşa fel îneît fie­ a patriei noastre pe noi şi noi culmi de tuoasă. tle
est
principal
cantităţii
care şcoala, fiecare institut superior sâ devină progres şi civilizaţie, să asigure întotdeauna dată la tondu
învăţăinîntului cu cercetarea un puternic centru, o citadelă a educaţiei şi naţiunii noastre, poporului român, un loc demn Pînă în peste
preze
predat
formării tinerei generaţii, a constructorilor de în rîndul naţiunilor libere ale lumii !". miere, cu celi
îi
realizări
şi producţia mîine a socialismului şi comunismului, a ace­ Aurei Adămoii
Ardeii
Dorică
lora care trebuie să asigure ridicarea continuă NICOLAE CEAUŞESCU l<K, Miliai To
U« ş.a.
Noul an universitar con­ şi studenţii, în colaborare
stituie pentru comitetul de cu specialiştii din produc­
partid, conducerile >nsti- te, sînt angrenaţi într-o „A rămîne în mintea şi sufletul elevului o viaţă întreagă"
tuţiei .şi facultăţilor, pen­ intensă activitate de cer­ T ELEVI
tru cadrele didactice şi cetare ştiinţifică, urmă­ conturarea profilului vii­ tul superior. în ambele ca­ Aici, fiecare tînăr primeş­
studenţii Institutului rle rind rezolvarea unor pro­ A absolvit Facultatea de torilor făuritori de valori zuri e necesar să le creăm te o culegere selectivă de
oiine Petroşani, o perioadă bleme concrete dm unită­ matematică-fizică din ca­ materiale şi spirituale. cadrul de a învăţa, dorin­ probleme, pregătită de mi­ • 20,00 T<
de intensă activitate vi- ţile miniere. Avem deja drul Universităţii Timi­ ţa de a aspira spre mai ne, pe care trebuie să lo 20,20 Român
Sfera noastră de influenţă
zînd creşterea calităţii 30 contracte de cercetare şoara acum 27 de ani. în se lărgeşte de la tineri la mult. rezolve. în pauza dintre '88" • 20,40
procesului in.sLn.uLv edu­ ştiinţifică, unele finalizate, iUGG, cînd lua fiinţă Li­ — Vă bucuraţi de apre­ orele de matematică, în­
cativ, integrarea mai pu­ altele pe cale de rezolva­ ceul industrial cu profil de adulţi — părinţi, oameni ciere pentru modul în care cerc ca distanţa dintre documentelor
ternică a acestuia cu cer­ re, în valoare de peste construcţii din Deva a fost ai muncii care vin să-şi asiguraţi pregătirea supli­ profesor şi elev să dispa­ Teatru Tv.
cetarea şi producţia în 6 milioane lei. Numai primul cadru didactic re­ completeze studiile. Rolul mentară a elevilor? ră, să rămînă doar res­ „Stîlpii socie
spiritul indicaţilor ş ; în­ pentru studenţi, sub în­ partizat aici, instituţie pe nostru devine astfel, nu — Pe lîngă orele de pectul reciproc. Dansăm, Henrik Ibsen
demnurilor seere'ar jlu' ge­ drumarea cadrelor didac­ care, de altfel, o conduce numai unul umanist, ci şi clasă, mulţi elevi simt organizăm întreceri spor­ Tv. Interpret
neral al oartidului, pre­ tice, munca de cercetare in momentul de faţă. Un politic, de materializare a tive... tor Rebengiuc
este organizată în cadrul om al catedrei, cu o ex­ imperativelor documentelor nevoia să participe la dez­
şedintele Republicii, tova­ — Şi, care este a doua trichi. Silvii
răşul Nicolao Ceauşescu, cercurilor ştiinţifice ce perienţă vastă, apropiat modalitate de pregătire lrina Petresci
cuprinse în cuvin ta rea funcţionează pe lîngă ca­ fiecărei generaţii de elevi Opinii ale oamenilor de ia catedră suplimentară ? Buruiană, T
rostită cu prilejul deschi­ tedre care cuprind peste — acesta este profesorul — Consultaţiile colective nescu, Gheoi
derii anului de învăţă- 1 000 de tineri. Robert Singer. Se numără pentru un proces instructiv-educativ la care participă, pe lîn­
mînt, al Tezelor clin apri­ — O expresie a activi­ printre puţinii conducă­ de calitate gă elevii noştri, alţi elevi rici, Virgil
lie, document de excep­ tăţii de cercetare desfă­ tori de instituţii care au din oraş. Sînt adeptul Marcel ture
ţională însemnătate teo- şurate Ia nivelul instilu- avut posibilitatea să gin-, instruirii deschise, al „uşi­ Demetriu, Mc
dească, să contribuie la baterea unor probleme sau ghiu şi copil
proiectarea impresionantei de partid şi de stat, a chestiuni teoretice mai lor deschise". Aşa cum în Brătilâ. Parte
REPERE UNIVERSITARE baze materiale a şcolii, în sarcinilor ce stau în faţa dificile. Am încercat mai învăţămîntul superior, stu­ e 21,50 Tele
învăţămînlului
românesc
măsură să asigure condiţii denţii au posibilitatea să
multe modalităţi de a crea
deosebite pentru instruirea în diferite etape. un astfel de cadru. în participe şi la alte cursuri 22,00 Inc
gramului.
retieă şi practică. Pentru tului o constituie partici­ tinerilor, pregătirea lor — Liceul industrial nr. final, m-am oprit la două. care îi interesează, tot aşa
a afla ce se întreprinde parea studenţilor, a cadre­ pentru muncă şi viaţă. 1 Deva pregăteşte elevi Prima — taberele de ma­ şi aici. Mă bucur sincer
concret în acest sens, ani lor didactice la sesiunile — De ce am devenit pro­ care la absolvire vor îm­ tematică organizate în va­ cînd elevii mei participă
solicitat un interviu prof. de comunicări ştiinţifice. fesor ? Pentru că simţeam brăţişa o meserie. Unii canţele şcolare în tabere la consultaţii în alte şcoli Î ^ I N E M
univ. dr. ing. DUMITRU — Intr-adevăr, studenţii nevoia să-i ajut pe alţii vor continua studiul în în. propriu-zise, găzduite de din oraş pentru a cunoaş­
PODOR, rectorul Institu­ şi cadrele se pregătesc in­ într-un domeniu care pen­ văţămîntul superior, bene­ alte localităţi, sau în ca­ te diverse modalităţi de
tului de mine Petroşani. tens în acest sens. Este tru mine era clar, mărtu­ ficiind de cunoştinţe su­ drul liceului. Aici, ponde­ predare. Mă bucur şi DEV. A : P;
— Noul an uni verşi tor vorba de participarea la riseşte Robert Singer. Mă plimentare tot pentru o rea activităţii o consti­ mai mult cînd zeci de elevi doar pentru
trebuie să constituie pen­ Conferinţa Naţională a călăuzeşte în activitatea viitoare meserie. tuie rezolvarea de proble­ din alte instituţii de în- tria); Răzbun
tru noi toţi o etapă de mea, ideea că această me­ — într-adevăr. Şi noi me, munca diferenţiată, văţămînt vin în şcoala tului (Arta)
DO AHA : Urni
muncă caiitaLv-superioară. cercurilor ştiinţifice stu­ serie îmi oferă posibili­ trebuie să acordăm o deo­ independentă, cu fiecare noastră la consultaţii. Op­ lui (Modern ■
în acest sens, am între­ denţeşti (secţia mine-pe- tatea continuării unor pu­ sebită atenţie acestui lu­ elev în parte care se îm­ tez pentru schimbul per­ rcav, ^in tre
prins măsuri care să con­ trol-geologie) din luna ternice tradiţii de muncă, cru. Obiectul matematică pleteşte cu petrecerea plă­ manent de experienţă. Sînt - u>; El Doi
riile
I-1I
ducă la o mai bună orga­ noiembrie, ce va avea loc statornicite de-a lungul nu-1 ajută pe elev numai cută a timpului liber. Iar­ conştient că avem mereu PETROŞANI
nizare a procesului de în- în institutul nostru. Unii timpului do profesorii mei, pentru cultura sa generală, na, mergem cu precădere ceva de învăţat, fiecare (Parîng) ; i
văţămînt şi implicit Ia re­ dintre ei vor participa şi de apreciate personalităţi ci şi cum să folosească a- la Geoagiu, vara, într-o dintre noi. Spre binele Sfîntului (7 ,t
1;
zultate superioare atit la la alte secţii organizate ale ştiinţei şi culturii din ceste cunoştinţe în viitoa­ staţiune de munte, alegînd elevului. Pentru a ne a- Extemporal LUI
(Unirea);
cursurile de zi, cit şi la în mai multe centre uni­ patria noastră, amplifică­ rea meserie. Apoi, unii locurile cele mai potrivite chita cum se cuvine de co şi fraţii s
cele serale. Mă gindesc la versitare din ţară, pentru rii acestora pe multiple elevi trebuie să-şi ridice care să-i stimuleze în misiunea pe care o avem. le I-II (Cui tu
revizuirea programelor a- diverse discipline de în- planuri ce converg spre pregătirea prin învăţămîn- actul de învăţare pe elevi. B. CĂTĂLIN CAN: Flăcări
(Luceafărul);
nalitice, reactualizarea pla­ văţămînt sau privind cer­ Inspector f;
nurilor calendaristice. în cetarea fundamentală, ori (Muncitoresc);
ce priveşte structura anu­ se pregătesc pentru con­ Horea (Reteze
Sfîrşitul
nopţ
lui universitar — începînd cursurile profesional-ştiin_ „Desăvîrşim formarea sentimentului patriotic" roşie); ORA;
cu 15 octombrie, studenţii ţifice (matematică, fizică, plan îşi ase
vor efectua practica pro­ rezistenţă. electrotehnică „Educaţie patriotică fa­ ale „E p o c i i Nicolae creaţie literară, expoziţiile niindu-se patriotismul (Patria); Cori
ductivă alături de minerii etc.). Bucurîndu-se de un cem la toate obiectele de Ceauşescu". de pictură avînd ca ge­ scriitorilor români Iulia căra); r
Mireasma
Văii Jiului. Participă 1 000 real prestigiu, cadrele învăţămînt, prin fiecare neric „Sub flamura parti­ Haşdeu, Elena Vâeărescu, (Centrul de <
tineri din anii II, UI, IV. noastre didactice vor fi, lecţie — ne spunea Viori­ Acţiunilor pioniefeşti de dului, creştem o dată cu Panait Istrati care .şi-au creaţie „Ciuta
nlei“);
V de la ambele facultăţi la rîndul lor, în luna ca Chirculescu, secretara amploare — „Patrie româ­ ţara" sînt momente cu realizat opera în limba văzut de HAŢEi
sus
(cursuri de zi). Urmărim, organizaţiei de partid de nă, ţară de eroi", ..Tot mare încărcătură emoţio­ franceză, evocarea unor BRAZI : o lei
de asemenea, ca o parte decembrie a.c., cînd I.M.P. la Şcoala generală nr. 1 înainte", „Ştafeta cravate­ nală, de adînc fior pa­ SIMERIA : D
dintre activităţile didactice împlineşte 40 de ani de Petroşani. Prin acţiunile lor roşii cu tricolor", „De triotic. O dovedesc şi poe­ figuri de luptători — a ierbii
să se desfăşoare pe plat­ activitate, gazda unei se­ politico-educative orga­ treci codrii de aramă", ziile patriotice inspirate de „Bărbaţi ai datoriei". ILIA ; Ochi
(Lumina).
ştiinţifice
naţionala
Sînt aspecte care atestă
siuni
formele industriale re­ nizate în şcoală desăvîr­ •Săptămîna pionieriei pe- aceste evenimente ale ele­ că la Şcoala generală nr.
prezentate în primul rînd la care vor mai participa şim formarea sentimentu­ troşănene" — la care şcoa­ vilor Carmen Zarculea,
de unităţile economice din specialişti din cercetare — lui patriotic la elevi". în­ la are o participare meri­ 1 Petroşani se acordă o
Valea Jiului şi din între­ proiectare — producţie din tre aceste acţiuni, Silvana torie, li se alătură acti­ Camelia Jula, Loredana mare atenţie formării |»RONOE
gul judeţ. Vizăm, de ase­ întreaga ţară. în cadrul Macavei, comandantul- vităţile proprii de trezire Fodor, Ci'istina Şerban şi „unui tineret revoluţionar
menea, un procent de pro- sesiunii vor fi abordate instructor al unităţii de în sufletul copiilor a mîn- Alin Pătraşcu. de învăţăminte cu o înalţă conştiinţă pa­
Tezaurul
triotică,
cu
fer­
hotărîrea
movabiiitâte superior anu­ probleme privind mineri­ pionieri a şcolii, menţiona driei pentru trecutul de Numerele r
lui trecut, creşterea nu­ tul, mecanizarea, prepa­ pe lîngă informările po­ luptă al poporului nostru, al cărţilor este valorificat mă de a servi patria, parti­ tragerea din
mărului studenţilor cu rarea. litice bilunare pentru cla­ pentru prezentul luminos prin acţiunile organizate dul, cauza socialismului, brie 1088 :
note bune şi foarte bune Sînt aspecte care aduc sele V—VIII, cercul de pe care îl trăiesc. Excur­ de biblioteca şcolii în co­ de a servi viitorul po­
laborare
cu
de
catedrele
— Ce se întreprinde pe in prim-plan preocupări dezbateri politice la ace­ siile şi drumeţiile, vizite­ limba română, limbi străi­ porului!"— cum indica to­ Extr. I: 2,
Ceauşescu,
varăşul
Nicolae
linia intensificării procesu­ stăruitoare pentru o nouă leaşi clase, cel de studiere le la monumentul eroilor ne şl istorie. Reuşite în secretar general al parti­ 41, 42.
lui de cercetare ştiinţifică, calitate în noul an uni­ a Statutului U.T.G. pentru de la Lupeni, la Muzeul acest sens au fost întîl- dului, la marea adunare Extr. a n-a
de integrare a învăţămîn- versitar la Institutul de viitorii utecişti, omagierea mineritului Petroşani, în nirea micilor cititori eu populară din Timişoara, 28, 27, 8.
tului cu producţia ? m i n e Petroşani. principalelor evenimente unităţile economice ale natura patriei intitulată cu prilejul deschiderii nou­ Fond de
— Beneficiind de o în­ politice şi istorice, propa­ municipiului, recitalurile •Primăvara în poezie şi în lui an de învăţămînt. 501 897 lei.
semnată bază materială, Interviu realizat de ganda vizuală structurată de poezie patriotică, con­ creaţii originale", călătoria
utît cadrele didactice cit MINEL BODEA sub genericul „Realizări cursurile de recitare şl în lumea cărţilor, subli- VIOLETA PĂDUREANU
Vreme
Pe ogoare, la efortul ge­ care s-au implicat în cam­
neral de a pune la adăpost Elevii — participanţi activi la strînsul recoltei
toamnă
lot ce pămîntul a rodit pania agricolă de orăştieni
viitorii
chimişti
Pentru uzi:
prin munca oamenilor, o mină de ajutor la C.A.P. matică-fizică „Decebal". La am desprins şi din măr­ fi frumoasă ş
frecvenţă
clasele
în
deosebită
cîte
contribuţie importantă au Şoimuş. Ei au adunat la ferma nr. 2, strădaniile a IX-a A, B, D, a X-a G, zilnice, la două schimburi turisirile elevelor Daniela cerul variabil,
recoltarea car­
şi elevii din şcolile ge­ mina a doua cartofii. Au lor s-au concretizat în a- D, a Xl-a A, B şi a XII-a tofilor în ferma nr. 4 şi Astratoaie, Marioara Bă- senin. Vîntul
nerale şi liceele judeţu­ încărcat şi pus la adăpost proximativ 4 tone de fasole sfeclei de zahăr şi fura­ trînca, Ileana- Trufaş, Ag- predominant n
sectorul sudic,
lui. „Ne bucurăm ' că porumbul de pe aproxi­ uscată, iar la ferma nr. A. Iaroslava Berey, secre­ jere la G.A.P. Orăştie, nes Csiszer şi Mirela Cos- turllo minime
tara organizaţiei U.T.G. din
prinse între 9
putem contribui şi noi la mativ 30 de ha, Prin ro­ 4 în 30 tone ceapă, recol­ liceu, ne mărturisea că a legumelor la C.A.P. (a. do, ia. „ele n
campania agricolă de taţie, fiecare clasă a tate pe parcursul a 14 zile toţi colegii săi sînt ani­ Pricaz şi Aurel Vlaieu şi Ogoarele, grădinile şi li­ tre 21 şi 28 gr
toamnă, pentru a nu ră­ muncit timp de două săp- do muncă în agricultură. a merelor la G.A.P. Romo- vezile judeţului au luat neaţa, izolat
mîne în cîmp nimic din lămîni în cîmp, remareîn- Zilnic au muncit în cîmp maţi de aceeaşi dorinţă ■şel. Aurelia Marcu, pro­ in aceste zile de toamnă văi.
recoltă" au fost cuvinte du-se prin hărnicie a X-a cîte 120 de elevi, pe două de a fi utili în responsa­ fesor de biologie, ne asi­ locul cabinetelor, labora­ La munte, i
B, a Xl-a C, a IX-a G, bila acţiune de adunare a moaşă, cu ce
care au revenit ca un lait­ schimburi, iar duminica pe recoltei. gura că ţoale clasele, con­ toarelor şi atelierelor şco­ Vînt moderat
motiv în discuţiile cu elevi anul I şcoală profesională, un singur schimb. 30 da duse de diriginţi, au lu­ lare, iar munca a devenit vest. Izolat st
coordonate de maiştrii- La Liceul industrial nr.
care în aceste zile înso­ instruetori din liceu. elevi au participat 4 zile 1 Orăştie, exceptindu-l pe crat cu răspundere, nu principalul educator în nala ceaţă.
rite şi-au dovedit hărni­ la sortarea cartofilor în au părăsit ogorul pînă nu formarea elevilor pentru
cia pe ogoare. în grădina de legume a cei 50 de elevi aflaţi în şi-au realizat norma de viaţă, în împlinirea per­
A.E.S.C.H. Deva şi-au C.A.P. Aurel Vlaieu. în­ această perioadă pe şantie­
Zilnic, în medie 400 de dovedit hărnicia în adu­ soţite în permanenţă de rul canalului Bucureşti — muncă şi s-a controlat ca­ sonalităţii lor ca viitori U A III
elevi de la Liceul indus­ narea roadelor toamnei maiştri-instructori, s-au litatea recoltării. Aceleaşi oameni de nădejde.
trial nr. 4 Deva au dat o elevii Liceului de mate­ detaşat prin hărnicie şi o Giurgiu, toţi ceilalţi au asigurări în ceea ce pri­ VIORICA ROMAN
participai două săptămîni,
veşte responsabilitatea cu