Page 43 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 43
Pagi. 3
,12 • JOI, 13 OCTOMBRIE 1988
Acţiuni ferme pentru înfăptuirea Programului privind asigurarea producţiei Gospodăriile populaţiei antrenate
de energie, folosirea raţională a energiei electrice, termice ?i a gazelor la colectarea fierului vechi
(Urmare din oag 1) ţiile de femei, pionieri şi
RUN-
TCUlu’ - naturale, deplină gratitudine faţă de măsurile privind majorarea consumurilor O D U S. — prin acţiunile
ilesfâ. gospodăreşti organizate în
fruc- tone alamă, 20 tone bronz, ultimele luni — au rapor
lor normate lunare şi reducerea tarifelor la energia electrică livrată populaţiei 10 tone aluminiu, 9J to
işterca tat colectarea următoare
3 pru- ne plumb, 30,8 tone cenuşi lor cantităţi : 1 379 tone
; stat. de plumb.
1 au Profundă recunoştinţă faţă de grija pentru (pionierii şi elevii), 194
mo de Răspundere sporită pentru creşterea Importante cantităţi. — tone (comisiile de femei),
I mari
mlu-sc producţiei de energie electrică ridicarea bunăstării noastre respectiv 98 tone fier, 2,5 3,7 tone — organizaţiile
I O D U B , tone cupru, 1,0 tone ala O.D.U.S.
— 2in (Urmare din pag. 1) treaga cantitate de cărbu (Urmore din pag. 1) nomii de energie electri
_ 110 mă, 1,4 tone bronz — Există la nivelul muni
ne, ritmic şi de bună ca că. Şi nu numai la locu au fost, de asemenea, co cipiului Hunedoara o bună
litate. rile de muncă, dar şi a- lectate prin contribuţia experienţă in domeniul
Comitetul de partid şi aceste consumuri. Pentru casă, unde închiderea ori cetăţenilor in muncă, o- gospodăririi, ai refolosirii
Mintia acţionează cu ho- consiliul oamenilor muncii mine şi familia mea — cărui „comutator al risi unor materii prime şi ma
tărîrc pentru creşterea au luat măsuri care să a- compusă din patru per pei" depinde exclusiv de bligaţie derivată din Le
teriale.
cetă
producţiei de energie elec sigure repararea şi între soane şi ocupînd un apar noi, trebuie- să ne preo gea nr. 1/1985. ţeni, cu Numeroşi exprese
sarcini
trică. ţinerea în bune condiţiuni tament cu trei camere — cupăm mai mult pentru a Inţelegînd înalta îndato
nai • In aceste zile, colectivul a grupurilor energetice noile măsuri vor duce la economisi energia electri rire patriotică, aceea de a în această direcţie, sînt
i T.I.B. nostru lucrează cu forţe economii însemnate, care că ce se produce cu efor colecta şi trimite spre împărţiţi pe zone şi ţin o
din
smoria sporite pentru reducerea pentru întreaga perioadă ne vor permite împlinirea turi considerabile noastre beneficiari însemnate can legătură pcrmanen'â cu
materiale
şi
altor
nevoi
partea
economiei
20,55 cu 17 zile a termenului de de toamnă şi iarnă. spirituale. naţionale. tităţi de metale, organiza- consiliul populai
serial. Stă în posibilitatea noas
reparaţii capitale a blocu Asemenea tovarăşelor în acest mod înţelegem
1 de lui nr. 1, ceea ce repre tră ca, printr-o mobilizare mele de muncă de Ia noi, ţesătoarele devene, să Contribuţie sporită a tinerilor
smieră zintă o creştere a produc exemplară a întregului co Ţesătoria de mătase De ne exprimăm recunoştinţa
i: Vic ţiei cu circa 3 milioane lectiv de energeticieni, în va, pe lîngă satisfacţia faţă de măsurile cuprinse (Urmare din pag 1) această acţiune. Cele mai
ia Pa- kilowaţi-oră. în acelaşi întîmpinarea Plenarei Co pentru aceste măsuri simt în Decretul Consiliului de reuşite şi eficiente ac
povici, mitetului Central al Parti şi o profundă, recunoş Stat privind majorarea nicipnlă a U.T.C. i-a im ţ i u n i lc-au iniţiat, în a-
timp, colectivul de oameni
ariana dului Comunist Român, tinţă faţă de conducătorul normelor de consum şi re primat un pronunţat ca cest an, organizaţiile U.T.C.
i Stă- ai muncii asigură creşte să ne aducem o contribu partidului, t o v a r ă ş u l ducerea unor tarife pen racter politîco-edueativ, ac- do la mină, întreprinde
Cozo- rea fiabilităţii tuturor a- ţie sporită la creşterea Nicoloe Ceauşescu, pentru tru aceste consumuri, să ţionind perseverent pentru rea de lianţi, I J.T.D.,
gregatelor pe un termen grija statornică ce o poar ne aliniem efortului ge
ăşanu, producţiei de energie elec antrenarea unui număr I.J.R.V.M.R., liceele indus
Alfred prelungit. Pe de altă par trică, să contribuim astfel tă ridicării permanente a neral de economisire a cît mai mare de tineri în triale nr. 1 şi 4, precum şi
3heor- te, ne preocupăm de asi bunăstării noastre. Ca să acestei valoroase bogăţii, tot ceea ce se iniţiază „Decebal" Deva.
Mihai gurarea stocului de cărbu la buna desfăşurare a ac răspundem acestei griji care este energia electri în această perioadă. Prin acţiunile iniţiale
colectare
tivităţii
economico-sociale
i treia ne necesar pentru buna din patria noastră. este necesar ca la locu că. Şi o vom face cu a Activitatea de deosebire de la începutul anului,
metalului,
cu
rile noastre de muncă să
U.T.C.
organizaţiile
din
şi
con
responsabilitate
al • funcţionare a tuturor gru veghem pentru a ne în vingere că este spre bi a fierului vechi, s-a am municipiul Deva şi-au de
rO- purilor energetice. în acest OVIDIU FLORESCU, cadra în normele de nele şi înflorirea conti plificai şi a căpătat efi păşit sarcinile de plan a-
sens, apelăm la întreprin secretarul consum aprobate, să ne nuă a vieţii noastre, a cienţă sporită prin orga ferenle perioadei cu 53 la
derile miniere furnizoare comitetului de partid organizăm astfel activita tuturor şi a fiecăruia în nizarea decadelor, săptămâ sulă ia strîngerea fie
pentru a ne asigura în C.T.E. Mintia tea înclt să realizăm eco parte. nilor şi zilelor record în rului vechi.
îzâ-niâ
(Pa-
Sfîn-
IUNK-
soarc-
); Mi-
loclern"
— se-
icăra); (Urmare din pog, 1) griului pe ultimei supra
Ic JJ Mobilizare exemplară pentru încheierea recoltării feţe. Ioan Manolescu, in**-
marea
nbrie); leşul porumbului şi la fiinerul şef al cooperaţii
igenţic strîngerea celorlalte cul porumbului, cartofilor şi însămînţarea griului vei, evidenţia hărnicia me
: Roo canizatorilor ce realizau
sorii- turi din partea întreprin patul germinativ, precum'
VUL- derilor mecanică şi chi recepţie încă patru m j-
;
comori mică, a cooperativei de cu maximă grijă faţă de din formaţiile conduse de nedoara-Devn, două mij şi a lui Ioan Lâscoi, cel
)NEA : calitatea lucrării şi la pre brigadierele Maria Filimo- loace a u t o de mare capa loace auto, dar ieri i s-a ce asigura încorporarea
armă producţie, achiziţii şi des gătirea terenului şi îosă- nescu şi Eugenia Ştefănie. citate. trimis numai unul.
rcANi: facerea mărfurilor. Sute boabelor în sol. Am fos£';
BRAD* de lucrători de la aceste mînţarea griului pe ulti Lor li s-au alăturat 100 Şi aici cartofii au fost Cu aceeaşi preocupare la tarlaua ce se însămîn-t
Steaua mele suprafeţe planifica de elevi de la Şcoala pro recoltaţi în totalitate iar pentru folosirea din plin ţa. Terenul era foarte bi
: Co unităţi au muncit alături fesională forestieră din sfecla de zahăr se strîn- a timpului bun de lucru
ri scul de noi, cu hărnicie şi cu te. Sub îndrumarea aten Sibişel, despre care pre ne mărunţit, se semăna
fFla- grijă să nu se piardă ni tă a lui Dorin Bibolaru, gea de pe ultimele două şi cu maximă atenţie faţă pînă la marginea tarlalei
T I : inginerul şef al unităţii, şedintele unităţii, Ioan hectare. O d.ată cu elibe de calitatea lucrării se şi se urmărea evitarea
.zii mic din producţia aces Cosor, avea numai cuvinte rarea terenurilor, efortu
ra şi tui an. se realizează un pat ger de laudă: „Muncesc repe acţiona şi la însămînţarea oricăror greşuri.
Komâ- minativ pregătit grădină- rile conducerii unităţii şi
Oraşul Ieri, in tarlaua respecti reşte, iar încorporarea se de şi bine. Nici un ştiu ale mecanizatorilor s-au C.A.P. Orăştioara de Sus: SE PUN
Dacia); vă, am găsit la finalizarea lete nu rămîne în urma concentrat la însămînţa
iarna; recoltării porumbului un minţei în sol de mecani BAZE SOLIDE PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR
i sevă mare număr de lucrători zatorul Ioan Petreuş se lor. Ne-au ajutat mult, ca rea griului, feri, de pildă,
roşul) ; face r-espectîndu-se întoc şi elevii şcolii generale sămînţa se incorpora ân
• ' urs ai C.P.A.D.M. Orăştie. Erau din satul nostru, care au sol cu două semănători — Şi la unitatea de aici s-a depinde şi de dumnea
gestionari şi vînzători ai mai toate cerinţele tehno strîns cartofii, umăr la Ion Murgoi şi Petru Pa- încheiat recoltarea porum voastră, de calitatea semă
marelui complex comer logice specifice culturii de umăr cu părinţii lor, coo rasehiv —, la pregătirea bului şi a cartofilor. în natului.
cial „Palia" din Orăştie — grîu. De remarcat şi fap peratorii". patului germinativ mun prezent, se lucrează la e- — Aşa este. Semănătoa
in număr de 58 oameni — tul că semănătoarea stă ceau Iosif Dab, Samoilă liberarea terenului de co rea a fost reglată în aşa
în frunte cu Gheorghe tea foarte puţin la alimen Porumbul era transpor Samoilescu şi Tosif Popa. ceni si ia strîngerea pro fel îneît să asigurăm o
Stîrcu, şeful, de unitate. tarea cu boabe, coopera tat din cîmp cu atelajele. iar cu tăvălugul, în urma ducţiei de sfeclă furajeră. densitate optimă la uni
Din spusele lui Ignat torii Ioan Rotaru şi Eme- Gelu Samoilă, vicepre semănătorii, mecanizato “Toate forţele mecanice ce tatea de suprafaţă. în cc
se la ric Sebeş, efectuând aceas şedintele biroului executiv deservesc cooperativa sînt mă priveşte, seamăn orz
oct om- Avram, preşedintele coo al consiliului popular, pre rul Ioan Simileana. Cu aşa mobilizate — sub îndru şi grîu de peste 23 ani,
perativei, reţinem că se tă operaţie cu maximum ciza că primăria a mob’li- concentrare de forţe, este
munceşte în ritm înalt şi de operativitate. zat la transport toate ate justificată afirmaţia ingi marea Elenei Vişescu, in aşa că pot zice că mă pri
11, 25, lajele din comună. Ieri nerului şef, că însămînţa ginerul şef a! unităţii — cep la această lucrare.
C.A.P. Beriu: EFORTURI SUSŢINUTE la pregătirea terenului şi Maşina de semănat na
veniseră pentru transpor rea griului se va finaliza însămînţarea griului. Pa stătea decit atîta vreme
3b', 37, PENTRU FINALIZAREA tul ştiuleţilor la baza de în cel mai scurt timp. tul germinativ îl realizau cît era alimentată. La a-
ÎNSĂMÎNTĂRII GRIULUI Aurel Lolean şi Ioan Su eeastă operaţie punea nu
tlKurl : C.A.P. Costau: FIECARE ORĂ BUNĂ san, iar administrarea în na şi experimentatul me
— Ne-a mai rămas de vom reuşi. Argumentele ? DE LUCRU FOLOSITĂ DIN PLIN grăşămintelor o asigura canizator, astfel că dura
reholtat porumbul de pe Veniţi în cîmp să vedeţi Ştefan Cibu. într-o tarla puţin. Inginerul şef aj.
nici cinci hectare — ară cîtă lume se află în la Ieri, pe ogoarele unită clei de zahăr şi a celei din -apropierea satului Bu cooperativei ne spunea s
ta Nicolae Crăciun, ingi nuri, la recoltat. ţii agricole de aici am gă furajere. cium discutăm cu Iosif — Atit la pregătirea te
nerul şef al C.A.P. Beriu. Ne-am dus, fireşte. Gă sit un mare număr de oa — Spuneaţi că mobili Rîpaci, cel ce asigura în renului, cît. şi la semăpat
Pînă diseară ne-a-m pro sim în tarlaua „Zăvoaie", meni, aproape toţi locui zarea oamenilor a fost şi corporarea seminţei în sol. respectăm întocmai cerin
pus să încheiem această din satul Sereca, aproxi torii satului, apţi de mun este exemplară. Ce coope — Cum este patul ger ţele tehnologice. După se
nea va lucrare. Şi, cu certitudine. mativ 150 de cooperatori, că. minativ ? mănat tăvălugim terenul,
Idâ, cu — Ultimele zile au fost ratori s-au situat In frun — Foarte bun. Asta în în acest fel asigurăm con
i mult te, la recoltăi-i ?
sufla foarte frumoase, de aceea — Ştefan Oltean, ilie seamnă că tovarăşii mei diţii pentru obţinerea în
•at din Cooperativele agricole din C.U.A.S.C. am mobilizat toate forţele care ară şi discuiesc au 1989 a unor producţii su
aipera- umane la strîngerea roa Lazăr, Adrian Turdă.şan, muncit cu nădejde. perioare de cereale pă-
fi cu- Oprean Talpeş, Ana Mă- — Soarta recoltei 1989 ioaso.
I gra- Hunedoara au încheiat recoltatul delor ogoarelor, folosind niuţ, Lucreţia Suciu, Vio
ne în din plin fiecare oră bună
Dinil- porumbului de lucru — sublinia Aurel rica Bărbăcaru etc. Aşadar, în unităţile agricole din C.U.A.S.C. Beriu,
1 pe Demian, preşedintele uni Sfecla furajeră se adu ca de altfel din întregul judeţ, cooperatorii, mecani
Organizîndu-şi temeinic munca şi mobilizînd toa tăţii. cea operativ la baza de zatorii, ceilalţi cetăţeni ai satelor, cărora li s-au ală
e fru- te forţele satelor la strîngerea recoltei, unităţile agri. — în ce stadiu se află nutreţuri a unităţii, cu că turat mii de oameni ai muncii, elevi şi studenţi din
iriabil. cole cooperatiste din G.U.A.S.G. Hunedoara au reu ruţele. în tarlaua cu sfe municipiile şi oraşele hunedorene, acţionează cu răs
sud- recoltarea cartofilor, po pundere şi hărnicie.
sem- şit să încheie, ieri, recoltatul porumbului de pe în rumbului şi sfeclei de za clă de zahăr am văzut însă
treaga suprafaţă cultivată. hăr 7 multe grămezi, deoarece în zilele următoare, trebuie să se acţioneze în
Un sprijin important la recoltări l-au dat şcolile — Strîngerea primelor mijloacele de transport — aşa fel, incit întreaga recoltă să fie pusă ia adăpost
din municipiu, lucrătorii din întreprinderi şi institu două culturi s-a încheiat, de fapt, o singură maşină grabnic şi fără pierderi, iar Sămînţa de grîu pusa
ţii. Acum, forţele sînt concentrate la transportul suprafaţa ocupată cu po — nu făcea faţă solici toată in brazdă.
producţiei destinate fondului de stat, la eliberarea rumb a fost în întregime tărilor. Conducerea coope Brigada de reporteri :
tuturor suprafeţelor şl la efectuarea arăturilor. eliberată de coceni. Astăzi rativei a cerul Autobazei TRAIAN BONDOR.
finalizăm recoltarea sfe din Orăştie a I.T.A. Hu- MIRCEA LEPĂDATU