Page 46 - Drumul_socialismului_1988_10

DRUMUL,SOCIALISMULUI NR

CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
Actualitatea şi filmul românesc

\
■ LUCRAU
în cadrul manifestări­ Abordîndu-se veridici­ s-au emis aprecieri şi ţ GOSPODARE
lor Festivalului culturii tatea reflectării actuali­ propuneri. i La recoltat şi semănat - pe ultimele suprafeţe şui Orăştie a
şi educaţiei socialiste hu- tăţii pe ecran, problema Dezbaterea a eviden­ parR»/- deco
neclorene „Sarmis ’88“, receptării mesajului crea­ ţiat interesul de care se O bună organizare a cartofii au fost recoltaţi tone de varză. De aseme­ nalufuj' rîulu
odată, s-au
Intreprindorea cinemato- ţiilor cinematografice de bucură filmul românesc ^ activităţii şi o largă parti­ de pe întreaga suprafaţă nea, legumele-verdeţuri au lurile, fiind
grafieă judeţeană a orga. de actualitate, gradul de l cipare la muncă din par­ cultivată, acum elevii fost însămînţate pe în­ dale din bot'
Klme de 620
nizait, la sala mică a u înţelegere a lui, opţiu- ) tea cooperatorilor şi me­ strîng tuberculii după treaga suprafaţă planifi­ rea a cărei
Centrului de cultură şi SARMIS '88 n.ile publicului. A rele- 1 canizatorilor, a' majorităţii combinator şi discuri. La cată. ridică la 600
creaţie „Cintarea Româ­ n vat, de asemenea, dorin- ţ cetăţenilor apţi de muncă porumb, unde recoltăm în prag de finalizare se efectuată d
niei" Deva, dezbaterea am întîlnit în aceaste zile ştiuleţii de pe ultimele află şi semănatul griu­ din cadrul
O.G.A., cu r
„Actualitatea şi filmul ţa cinefililor de a vedea i la C.A.P. Dobra. Mobili­ hectare, avem astăzi (ieri lui. Supravegheat îndea­ muncă a ce
românesc". Dialogul între către public, precum şi pe ecrane creaţii, care să / zaţi permanent de comite­ — n.n.) ia munca peste proape de Mircea Jivan, deosebi a
Nicolae Ulieriu, critic de necesitatea realizării unor contribuie la împlinirea 1 tul comunal de partid, ai 150 de oameni". într-ade- inginerul şef al coopera­ draţi la î
„Vidra". Efi
film la „Săptămîna", re­ pelicule în care să se spirituală a omului zi- ţ cărui membri s-aii aflat văr, în tarlaua „După sat", tivei, mecanizatorul loviţă in prezent,
prezentanţii revistei „Ci­ regăsească mai bine omul lelor noastre. ^ permanent acolo unde se brigada Stretca, se muncea Muntean încorpora în sol mc de 7
nema" Trina Coroiu, re­ cu" multitudinea trăiri­ dădea bătălia recoltei, lo­ din plin la recoltatul po­ sămînţa de grîu. Obser­ continuă.
dactor, Virgil Stroe, foto­ lor'şi preocupărilor sale, VIORICA ROMAN i cuitorii satului centru de rumbului şi la eliberatul văm că semănatul se ■ HUNA Ş
reporter, şeful Oficiului comună, tineri şi vîrstnici, terenului do coceni. A- execula „în cruce" pentru ste ino de
de difuzare a filmelor bărbaţi şi femei, au ac­ a se asigura o densitate la secţiile
linia fină,
Timişoara, Vasile Tudose, A g e n d ă ţionat în campania de re­ sporită la hectar. Aflăm că mm. servesc
şi un public numeros şi coltări cu răspundere şi C.A.P. Dobra acea solă, de 13 ha, a fost caldă la ml
avizat a fost o adevărată • Simpozion. Da cinematograful din Certej a hărnicie sporite, încheind declarată „lotul ingineru­ funcţionează
rea acestor
confruntare de opinii. avut loc simpozionul „Modernizarea aşezărilor rura­ sau apropiind de finaliza­ lui şef", de fapt un lot tr-o bună
După definirea şi în­ le — premisă fundamentală pentru reducerea şi li­ re principalele lucrări experimental, pe care in­ şl servire,
depăşit plat
cadrarea în timp a fil­ chidarea deosebirilor dintre sat şi oraş". La susţi­ de sezon. ' Miercuri şi ceasta din urmă lucrare ginerul Jivan şi-a propus cere, pa no
mului românesc de actua- nerea temei a contribuit inspirat filmul „Destinul ur­ joi, de pildă, numeroşi se executa mecanizat — să-l lucreze după cele mai mai bine d
t litate, sublinierea prin- ban al unei localităţi rurale" . membri cooperatori, căro­ Nicolae Gîta, cu combina, noi cuceriri ale ştiinţei
t pipalelor tendinţe în ra li s-au alăturat, aşa Gheorghe Munteanu, Ioan agrotehnice. Dacă pro­
; cinematografia noastră de • „Toamna muzicală hunedoreană". In cadrul cum au făcut-o mereu în Moraru şi Emi-1 Nicula ducţia se va ridica la
1 azi, comentarea unor „Toamnei muzicale hunedorene", la Centrul de această toamnă, peste 100 fiind cei care asigurau tă­ nivelurile preconizate, a-
1
\ pelicule şi proiectarea Cultură şi creaţie „Cintarea României" Hunedoara tic lucrători de la ocolul ierea cocenilor şi trans- tunci, fireşte, la anul,
l unor secvenţe, definitorii cvartetul de coarde „Pro camera" al Filarmonicii de silvic, atelierul de tîmplă- portul lor în depozitul fu­ sistemul se Va generaliza
J pentru creaţiile respecti- stat din Cluj-Napoca a susţinut un apreciat concert. rie, coloana U.M.T.C.F., rajer. pe întreaga suprafaţă cul­ • 20,00
t ve, din „Cale liberă" re- C.P.A.D.M., oficiul poştal, O activitate rodnică se tivată cu cereale păioase. 20,25 La i
| gizat de Nicu Stan, „Fi- £ Atelier de creaţie „Ritmuri", f m i , la sala mare precum şi 230 elevi de la desfăşura şi in grădina Tot la semănat era an­ tură • 20,4
t guranţii” Malvinei Urşia- a Palatului culturii din Deva, s-a desfăşurat Atelie­ •şcolile generale din Do­ de legume a unităţii. Sub trenat şi Marius Datca, dar rea Plena
/ nu. şi „Moromeţii" lui bra şi Roşcani, au muncii îndrumarea ing. Leontina într-o altă solă. Cu plu­ P.C.R. Un
t Stere Giflea a urmat ro- rul de creaţie „Ritmuri", ediţia a Vl-a, organizat de la strînsul porumbului, Rada, şefa fermei, şi bri­ gurile şi discurile în braz­ sufleţitor p
l plică cinefililor. Biblioteca judeţeană Deva, cartofilor şi legumelor de gadierului Ioan Şindea, om dă munceau Iacob Popa, tru perfecţi
pe ultimele suprafeţe. Ele­ cu vechi state de servi­ Traian Marcu, Adrian Flo- gii activi+ă
na Bucoviceanu, primarul ciu în legumicultura do- can şi Mihai Nogrilă. Cum Mtndrir
comunei, care s-a aflat breană, pe cît de price­ norma do lucru ora ziua ţean al .<
mereu în mijlocul oame­ put pe atît de inimos şi lumină, deseori chiar şi cialiste •
NOI PRODUCEM, NOI ECONOMISIM nilor, ajutînd conducerea harnic, cooperatoarele din noaptea, la lumina faru­ ştiinţific. „
terie, viaţă
I.a A.E.I. Vaidel — un unităţii la organizarea echipele conduse de Si- rilor, ei au asigurat fron­ Laureaţi a
număr de 12 tractoare ale muncii, sporirea operati­ donia Presecan, Eva Si­ tul necesar semănătorilor,
(Urmare din paj 1) de anul trecut şi, în ace­ 5.M.A. Luncoiu de.Jos e- ma şi Ediţia Oprcan, naţional ,
laşi timp, că pentru' even- fectucază arături adinei. vităţii la transportul pro­ astfel că şi însămînţairea României"
------------------------------- tualcle depăşiri' ale' con­ Activitatei mecanizatorilor ducţiei, era mulţumită de precum şi elevii din Roş­ griului este, aşa cum spu­ jurnal • 2
varza,
recoltau
în
cani
sumurilor normate lunare este coordonată da Teodor modul in care. cetăţenii principal, dar şi alte le­ neam, pe punctul de a fi rea progra
Pană, şef de sec(ie.
producţie, pentru îndepli­ tarifele sînt mai reduse. comunei au înţeles să-şi încheiată.
nirea exemplară a sarci­ Sigur, aceasta nu ne dă loto: MUIA1 MOISIUC facă datoria. „Do altfel, gume. Aflăm că au- fost
nilor de plan. Pentru că dreptul să cheltuim ener­ preciza interlocutoarea. livrate de aici peste 300 MIRCEA LEPĂDATU
obligaţiile noastre sînt gia electrică iraţional, pe­ . ^ IN El
pe de o parte, de a pro­ ste trebuinţele normale,
duce cantităţi mereu spo­ ci, dimpotrivă, ne obligă
DEVA :
rite de energie electrică — s-o economisim pe toate doar penii
în scopul asigurării des­ căile. Iria); Răzl
făşurării normale a activi­ tulul (Ai
Noi, energeticienii do la DOARA : I
tăţii productive în celt-v Paroşoni, sîntem profund Iul (Moder
ialte unităţi economice, iar roasa din
recunoscători conducerii — B); El
pe de alta — de a econo­ riile 1-11
misi cit putem mai mult partidului, iubitului con­ PETROŞA>
ducător, t o v a r ă ş u l (Farîng) ;
această preţioasă resursă. Sfîntului
Jar economisirea, la nu­ Nicolae Ceauşescu, pen­ Extemporn
tru majorarea cotelor lu-' (Unirea): 1
dul ei, ne priveşte atît în co şi -'
uzină — prin diminuarea nare de consum al ener­ le I-1I
consumului propriu teh­ gici electrice şi reduce­ CAN: h mC
(Eueeafăru
nologic de energie elec­ rea u n o r tarife de plata Apartamen
trică, cît şi în propriile a acestuia şi ne angajăm PETRILA :
nc momen
gospodării — prin preve­ să muncim cu toată capa­ Bran (Mu
nirea şi înlăturarea ori­ citatea de care dispunem, NINOASA
Colombo
căror forme de risipă a să producem cantităţi spo­ URICANI:
soare (Roi
kilowaţilor. rite de energie şi, în a- In fiecare
Am reţinut cu saticfac- cela-.şi timp, prin eforturi de tine
GURABAR
ţie şi mulţumire clin cu­ susţinute, conjugale, s-o aur — sei
prinsul Decretului că fie­ economisim sever în acti­ nerulj; C
plan îşi
(Patria);
care familie are o cotă vitatea productivă şi in Mobilizare amplă pentru căra); C
majorată de consum faţă gospodăriile proprii. Organizare temeinică, angajare Anotimpul
încheierea însăminţării griului! ţie „Cîntar
trul de ci
PENTRU CREŞTEREA CALITATIVĂ unanimă pentru onorarea (Urmore din pag. 1) remorca unităţii. Lucrarea HAŢEG :
deş (Dfl<
A ACTIVITĂŢII NOASTRE era coordonată de Doina Kurtună î
LAN ; Ni<
contractelor Tăma.ş, secretar adjunct al /.avi (Cei
(Urmare din pag. 1) at.it la consumul eh ener- comitetului comunal de tură şi
rea Romii
gie electrică, cît şi la cel (Urmare din pag. 1) în mod obişnuit s-a solici­ Komencş, executa arătu­ partid şi Terezia Gabor, RIA : Vaj
—---------------------------- de gaze naturale. tat livrarea unei comenzi rile. De regulă, pentru a preşedintele unităţii. riile 1-1
Mă bucur că am prilejul suplimentare consistente. asigura front larg de lu­ Aceeaşi atenţie se acor­ IEI A : Oc
mina).
nimum consumul de ener­ să-mi exprim recunoştinţa Imediat au fost găsite dis­ cru discurilor şi semănă­ da pregătirii, terenului şi
gie electrică. în scopul faţă de conducerea parti­ hala gaterelor — ne spu­ ponibilităţi pentru organi­ torii, cei cinci mecaniza­ efectuării îmămmţării griu­
folosirii cît mai eficien­ dului şi statului nostru, neau că perfecţionarea pre­ zarea lucrului în două tori muncesc în schim­ lui. „Pentru încheierea la
te a luminii naturale, în- faţă de secretarul general, gătirii profesionale este schimburi, chiar în pro­ buri prelungite. La rîndul timp a semănatului griu­ Vrei
eepînd cu ziua de luni, t o v a r ă ş u l Nicolae esenţială pentru înfăpluL gram prelungit. Rezulta­ lor, Mihuţ Petru şi Tibe- lui — preciza Petre llul,
care
pregătesc
Bal,
dezideratului
rea
creşterii
riu
17 octombrie, unităţile co­ Ceauşescu, pentru măsurile continue a calităţii produ­ tele „la zi" dau certitu­ patul germinativ, precum primarul comunei — au Pentru
merciale cu un singur propuse privind majorarea selor. Aşa cum organiza­ dinea înscrierii în dreptul şi Anton Cioană, cel care fost organizate în ultima fl caldă
schimb vor funcţiona în­ perioadă schimburi de frumoasă,
consumurilor normate de rea temeinică a lucrului comenzilor onorate la încorporează sămînţa de riabil. Vî
tre orele 10—18, iar acolo energie, precum şi redu­ şi a locurilor de muncă export a unei noi sar­ grîu la sol, muncesc de la noapte la arat, iar la pre­ moderat
unde se lucrează în două rămîne „cheia" succeselor cini prin care colectivul primele ore ale dimineţii gătirea patului germinativ intensifică
cerea unor tarife la ener­ la 00 km
schimburi programul de obţinute lună de lună de Sectorului de industriali­ pînă se lasă întunericul. s-a lucrat zi-lumină. Luni, r o» maxi
difpă-nmiază s-a redus cu gia electrică livrată popu­ cei ce muncesc la pregă­ zare a lemnului Orăştie Astfel, am reuşit ca şi de piildă, au muncit cu pr/Vise înt
izolai
o oră. în acelaşi scop — laţiei. Acestei noi dovezi tirea materialului pentru dovedeşte hotărîrea una­ semănatul griului să fie e- plugurile în brazdă, noap­ de, cele
iar
al economisirii — am pa­ cte grijă faţă de condiţiile expediţie — maistrul Pe­ nimă de a transforma în. fectuat.în bune condiţii. tea, la lumina farurilor, 9 şi 14 £
tru Stunuş, sortatorii Cos-
mut
voazat astfel vitrinele incit noastre de muncă şi via­ tache Timofte şi Francisc fapte sarcinile subliniate Şi cooperatorii din Sălaşu mecanizatorii Vaier Daj, fi La frinnot
lumina zilei să pătrundă ţă îi vom răspunde im- Kiss, muncitorii din for­ din nou de secretarul ge­ de Sus au încheiat re­ Emil Szambatvalfi, Petru derat. var
mult
Mihuţ,
Emil
Bîiteanu
şi
din
cit mai liber. Am luat plieîndu-no cu tot poten­ maţiile lui Gheorghe Ani- neral al partidului, tova_ coltatul cartofilor. La re­ Petru Popescu, iar pregă­ ţa, izolat
porumbului
coltatul
se
totodată măsuri in scopul ţialul de care dispunem, sie şi Olivor Pojoni. Un răşul Nicolae Ceauşescu, aplică aceeaşi metodă, ca tirea patului germinativ
organizării temeinice a cu înaltă dăruire pentru o exemplu in acest sens îl ia şedinţa Comitetului la unitatea învecinată, co­ au executat-o cu deose­
de
perioada
chiar
oferă
activităţii, pentru întărirea servire corectă şi pomptă, început n acestei prime Politic Executiv al G. G conii fiind transportaţi bită răspundere Emil Ra-
ordinii şi disciplinei, pen­ la cele mai înalte cote ale l u n i d i n trimestrul IV ac. al P.C.R. din 3 octo in­ la locul de depozitare cu coviţan, Tonei Vlad şi
tru a raporta economii .'Xiuentoi. Peste volumul planificat brio a.c. atelajele cooperatorilor şi Gheorghe Coman.