Page 50 - Drumul_socialismului_1988_10

«-’ag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR <

Rîu Mare Pînzc albe de ceaţă şi brumă
întind pe gura plaiului de piatră
Cîntecul meu, apele adună
Intre pietrele albe — un cîntcc aud Din gura lacomă a fulgerului.
Susurul apei îmi răcoreşte obrajii
împrejur doar brazii şi fagii Rîu Marc — Rîu Mare
Melodie înaltă pîn’ la cer.
In unda ta simt o chemare
Rîu Mare — Rîu Mare Pecete aspră de izvor
Intre munţii din Dor Iluminată de-al meu dor...
Drumul tău e o chemare m 13,00 T
De sub Densuş la Ponor. VALERIU BÂRGÂU La sfirşit de
* Floarea c
rea dorului
creaţie * C
Atelier de creaţie „Ritmuri" - argument Neînduplecatul ca şi peisajul Norvegiei lui animat
pentru copi
natale, el a imaginat con­
strucţii dramatice ample, un zbor de
pentru trăinicia unei culturale Neînduplecatul Ibsen. La mulţumire de sine ; ade­ solide, pe întemeiate dialectic iastră * Cîi
fără
telor * înr
conflictul
greş
el mă gindesc, incitat de vărurile foarte incomode al ideilor, in care dialogul festivaluri
S'ala de festivităţi a Pa­ de profesorii Mya Goschler va pertinente aprecieri a- reîntîlnirea cu Stilpii socie­ rostite pe scenă, intre de­ e îmbogăţit şi împovărat le * Sub c
tăţii,
piesele
mucava,
una
dintre
latului culturii din Deva, şi Gabriela Marcu de la supra creaţiei literare ro­ sale fundamentale, pe ca­ ' coruri de unul dintre au de- de gînd iar personajele lui * Cu
factorii
venit
devenită rotondă printr-o Biblioteca judeţeană, a a- mâneşti contemporane. Ga­ duc o luptă neînduplecată dăruire *
inspirată amenajare din tras un însemnat num ai­ briela Marcu a prezentat re Televiziunea ne-o oferă ei de progres. Şi cum nu împotriva ipocriziei. Cu o dii, o interi
partea gazdelor — Comi­ ci o locuitori deveni şi din volumul „Nobel contra No- acum in chip de serial, cu numai societatea engleză pasiune poate unică, Ibsen sport * Aii
tetul judeţean de cultură alte localităţi. Editorialul bel" de Laurenţiu Ulici. Victor Rebeng/uc, Silvia sau norvegiană se recu­ sfişie fără indurare vălu­ cal • 14,4
şi educaţie socialistă şi acţiunii a fost semnal de In continuare, au citit Popovici, l>rina Petrescu, noştea in aceste piese, ele rile „minciunii vitale" şi politică •
Biblioteca judeţeană — a Traiari Dinorel Stănciulcs- din creaţia lor membrii Ogăşanu şi alţii capabili au devenit elemente pro­ mitul celei mai bune din­ derea pr
găzduit „Atelierul de crea­ eu, care a abordat tema cenaclului literar • „Rit­ să iacă memorabilă o pie­ pulsoare ale ‘întregii spiri- tre lumile posibile. N-a 19,00 T (
ţie „Ritmuri" organizat cu muri" : Dorina Brînduşa, să de trei parale darmite iertat nimic : societate, 19,20 Telt
participarea membrilor ce­ // Andrei Ca-ucar, Letiţia o capodoperă ca aceas­ L e-c% A \v\Â s vv] stilpi ai societăţii, familie, • 19,50 I
devine m m
naclului literar cu acelaşi SARMIS '88 Gavrilă, Luiza Landt, Da- ta ! Revenind insă la Ibsen: onorabilitate, principii so­ grădină. 1
nume din oraşul reşedinţă n vid Rusu, Daniela Drăghia, de ce ,,neînduplecatul" ? m cotite infailibile, totul a iost curs de n
de judeţ şi a unor oaspeţi Dumitru Tuhuţ, Nuţa Cră­ Pentru că ceea ce filtrat prin detectoarele sa­ Iară o 20
din Capitală şi Cluj-Napo- „Devenirea creatoare între ciun, Constantin Dehelea- in primul rfod evident ce­ tualiiăţi europene. Şi mai le inexorabile şi confrun­ tistic: „Me
ca. De-a lungul ediţiilor formă şi cuvînt". Invitaţii nu, Mariana Pândaru, E- lor ce urmăresc în linişte apoi nu numai ■ europene. tat cu Adevărul crud, in­ ruptă" a \
sale, manifestarea şi-a cîş- rubricii de antologie a poe­ rnanoil Constantin. această piesă - chiar da­ Ceea ce-/ deosebeşte to­ comod, dureros, dar salu­ nai • 22,1
tigat personalitate, interes ziei şi prozei româneşti au Cu mult interes au fost că nu cunosc încă nimic tuşi pe cei doi e, printre tar, inflexibil şi salubru. El programulu
si prestanţă, înscriindu-se fost Adrian Popescu de la urmărite momentele de din dramaturgia norvegia­ altele, amă\nuntul că Sha­ a reuşit perlormainţa, care
ca o reală modalitate edu­ revista- „Steaua" şi Cris­ muzică cultă oferite de nului — este lipsa de me­ kespeare are simţul umo­ nu e ta indemina oricui,
caţională cu care activita­ tian Teodorescu de la re­ profesorii Vera Negreanu najamente cu care-şi tra­ rului. Ibsen nu-l are, el nu de a face din nişie con­ C
tea culturală hunedoreană vista „România literară". (pian) şi Mircea Cearnă tează contemporanii. G. cunoaşte zimbetul şi n-a strucţii speculative, piese i n e
se integrează amplei ma­ Despre creaţia acestora (vioară), doi îndrăgiţi in­ Călinescu aşeza geniul lui scris nici o comedie. El de mare spectacol. Ne­
nifestări — Festivalul na­ cuprinsă în volumele „Vo­ terpreţi hunedoreni, lau­ Ibsen alături de cel al Iul nu se simte in elementul greşit, cei ce şi-au format
DE'’ ' t
ţional „Cin tarea Români­ cea interioară" şi „Tainele reaţi ai Festivalului na­ Shakespeare şi nu exage­ său decît în atmosfera ten­ gustul scenic la şcoala fa­ doar Vi
ei",' importantă ctitorie in iutei" au vorbit poetul ţional „Cîntarea Români­ ra deloc dacă ne gîndim sionată a dramei, dar nu cilă a vodevilului nu vor tria). ;fc
spirituală a „Epocii Nicolae Valeriu. Bârgău şi criticul ei", dar şi ciclul de lucrări că numai Shakespeare şi-a a oricărei drame ci in a agrea acest gen de spec­ tulul (Arta)
-Ceauş eseu". Liviu Maliţa. Ea rîndul de artă, creaţia sculptoru­ mai zgilţiit societatea cu aceleia o! cărei conflict tacol, Jl vor urmări in BA: umbri
(Modern —
Manifestarea, prezentată lor, oaspeţii au făcut cîte- lui Ioan Şeu. Lucrările otita înverşunare incit a- rezidă în ciocnirea de idei. schimb cu maximă parti­ din tren (ÎN
„Forţa vieţii", „Poarta jungeau să se bată cap Se poate spune şi despre cipare toţi cei ce aprecia­ El Dorado
destinului “, „Germinaţie, în cap lorzii cu vagabon­ el ceea ce spunea Cărnii ză lupta de idei şi cred în (Flacăra);
CRONICĂ DE LIBRĂRIE închisă", „Povară", „Mer­ zii, măscăricii cu regii, Ca- Petrescu despre sine : că posibilitatea asanării mo­ .Orele 11 Sf (
bunarca
neîndu­
sul cu ochii acoperiţi", libanii cu Arielii. Zgilţiitu- a văzut idei. Cu un veac rale prin in rostirea împreju­ lenibrie); 1
plecată,
orice
„Ecologică",
dirigenţie
Invitaţie la lectură „Pr'ometeu", XX", „Victo­ rile respectiva împiedicau in­ cul ielelor — jocul ideilor. De rare, a adevărului- PENI: Roc
înainte, şi Ibsen văzuse jo­
acestea
„Microgrup
societate
să
să
săi — serii
rie" au pus în valoare ta­ ajungă fa o prea mare atunci, auster,, sever, grav, RADU CIOBANU ral); vuli
Zilele acestea, librăriile jului artelor plastice din lentul şi forţa de creaţie pq comori
Lo (EA:
din judeţ pun la dispoziţia antichitate şi pină la înce­ a artistului, membru al CRONICA FILMULUI (Minerul);
pasionaţilor de literatură so- putul secolului al XX-lea. Uniunii Artiştilor Plastici Cele mai
cial-poli’tică, tehnico-ştiinţi- Beletristica existentă în din R.S.R. Centrul de cultură şl te cu Stî
(Muncjtorcs
fică şi beletristică, o serie librării în această perioadă Manifestarea, în ansam­ crea|le „Cîntarea Iîomâ- „Păstrează-mă doar pentru tine“ SA: Locotc
de titluri noi dintre care se impune prin romanul lui blul său, s-a constituit în- nlci“ din Baniţa. Aspect Cunoscuta romanţă compu­ tru tine este un film din care (Mim citores
Ir-un argument în favoa­
de
Zîmbet
remarcăm citeva ce se im­ Ion Brad Proces in recurs, din evoluţia formaţiei să de Ion Vasilescu şi cînta- se degajă o tonică stare de zat); BRAi
umorul,
pun lecturii prin probitatea apărut la Editura Eminescu, rea trăiniciei unei modali­ de montaj literar-muzi- tă de Dina cocea în 1939, tot tinereţe, iar Inundaţie do decorul zi mi-e c
tăţi
artisti­
exprimare
de
(adevărată
spa­
ştiinţifică cu care au fost un veritabil roman în ro­ cnl. intr-un film, devine laitmotiv ţii verzi şi pitoresc) şi ca­ (Steaua ro
come­
pentru
şl
această
titlu
alcătuite, prin bogatul lor man (formulă epică moder­ că, a unui durabil şi util die lirică însăilată pe o po­ lităţile imaginii atenuează în- BARZA: ‘
— seriile )
conţinut formaţi v-informa tiv, nă atit în proza autohtonă contact cu publicul. K veste de dragoste care ar tre­ tr-o oarecare măsură impre­ ORĂŞTIE:
prinde,
să
uneori
sia de intrigă săracă.
prindă,
bui
iar in cazul celor beletristice cit şi în cea universală), a MINEL BODEA la toate vîrstele şi ne suge­ Eroii f.'.Jmului semnat de asumă ris
Corsarul
printr-o realizare artistică cărui acţiune se petrece in rează că asistăm la o „ro­ Mircea Mireşas (scenariu) şi GEOAGIU-:
sînt
gîndltă
contemporană"
de autentică valoare. Transilvania, avind ca pro­ manţă transpusă cinematografic Virgil vîrstn Caiotescu (regie) proble­ pul Iubirii
orgoliilor
la
şi
şi
• România şi Societatea tagonişti pe profesorul de iiil în termenii unui agrement melor sentimentalo, pregătiţi cultură şi
tar' Uon
Naţiunilor 1919-1929, apărută istorie Ştefan Straja şi pe idkx... .1.,... etic. Tonul de comedie şl lia- să vadă viitorul din profesia ţi: ,îg
la Editura Academiei Repu­ unul dintre preferaţii săi e- zul acestei istorioare sînt da­ lor, el sînt, în faţa unor mi­ (Dac.a); 1
nore
iar
miopi,
neînţelegeri,
te de Miopul — Sile, personaj
blicii Socialiste România sub levi, cu care se întîlneşte cu binoclu şi ochelari, replici „divorţul" lor temporar esto nă în Pai
bi
Nişte
principii
unul
mai
candidă,
ho-
mutră
semnătura lui Miliai laco- după 20 de ani, consilierul bombă să şi apere iubita priete­ decît mult afecte. In do ciutele a- (Centrul <
tărît
de
bescu — o lucrare ce se a- juridic Spiridon Moroianu. nului său de tentaţiile amo­ cestor personaje, interpreţii creajie „C
aici");
si:
dresează deopotrivă istorici­ Editura „Scrisul Românesc" roase ivite înlr-o practică-va- Marian Râlea (cucereşte prin bondul —
canţă
si­
în
a-
lor şi marelui public, autorul de la Craiova pune la dis­ dlcă fata, caro „subiectul", pină forţa cu care cele transformă artifi­ (Mureşul):
mai
tuaţii
dintre
este
despărţit
J
realizînd, pe baza unei do poziţia formaţiilor artistice spre sfirşitul filmului de in­ ciale în momente emoţionan­ de urs (I
cumentaţii ample din isto­ de amatori participante la teligentul şi gelosul Tudor, te), TudOr Petruţ, Catrincl
Vasile
declanşatorul
djn
riografia românească şi Festivalul naţional „Cîntarea film, dar şi conflictelor său Dumltrescu şi jocului Muraru,
e-
lor,
calitatea
finalului
al
prin
străină, preluată critic o României" un volum intitu­ idilic şi apoteotic, nunta să­ vocă adîncimile unei mări,
„radiografie" a Societăţii lat TEATRU în care opt au­ vârşită la iarbă verde, prin­ tinereţea, po care filmul, de
său
Naţiunilor, relevînd totodată tori, printre care Valeriu A- tre prietent şi familiile afla­ Ia înălţimea zborului doar de
pescăruş,
în
te tocmai atunci pe acolo.
simte
le
activitatea desfăşurată de nania, Dumitru Radu Popes- Deşi povestea de dragoste spuma valurilor care-i udă Numereli
România acelor ani în res­ cu, I.D. Sîrbu şi Marin So- surprinsă în imagini este co­ aripile. tragerea dl
pectivul forum de la Gene­ rescu, oferă scenei pagini mună şi veche de cînd lu­ GHEORGHE POGAN 1988 :
va • Adevăr şi conştiinţă integrale sau fragmente in­ mea, răstrează-mă doar pen­ Extr. 1:
istorică, de Alexandru Bo­ teresante din dramaturgia 36, 8, 83,
Extr. a
boc, Editura Politică - co­ proprie. în domeniul biblio­ Interesul deosebit de ca­ Simpozion. ORĂŞTIE, VATRĂ DE CULTURĂ mitetului orăşenesc de 12, 80, 82,
lecţia „Dezbateri ideologi­ grafiei şcolare semnalăm re se bucură manifestările partid Orăştie. Fotul tot
ce", se adresează atît spe­ prezenţa in librării a cărţii din cadrul festivalului ROMÂNEASCĂ. 100 DE ANI DE LA Simpozionul a pus cu 609 279 lei
cialiştilor cit şi marelui pu­ Din lumea celor cari nu „Sarmis", prin tematica şi ÎNFIINŢAREA;TIPOGRAFIEI „MINERVA" pregnanţă în evidenţă tra­
blic, fiind menită să-l fami­ cuvîntă de Emil Girleanu, organizarea lor minuţioa­ diţiile spiritualităţii loca­
liarizeze cu metodologia lucrare apărută la Editura să, a ieşit în evidenţă şi dactic, proza unor apre­ lecţiile Muzeului judeţean le (aici a fost tipărită în Vrei
ştiinţelor sociale ® Codul Minerva. Prestigioasa colec­ cu prilejul simpozionului ciaţi scriitori români — Deva" — prof. Rodica An­ 1582 monumentul de lim­
penal pe înţelesul tuturor de ţie „Biblioteca pentru toţi" organizat la Orăştie de Şt. O. Iosif, George Coş- din.? (Muzeul judeţean), bă românească care este
George Anton iu, Marin Po­ a Editurii Minerva este şi către Comitetul judeţean buc, Iosif Vulcan ş.a. Vo­ „Revista Orăştiei — tipă­ „Palia", au fost găzduite Pentru i
pa şi Ştefan Daneş, Editura ea prezentă in librării cu de cultură şi educaţie so­ lume de poezie, încurajîn- ritură a „Minervei" — prof. multe dintre manifestări­ II Irumoa
pentru
ac
Politică, este o lucrare con­ cel de al 1305-lea număr, cialistă, Muzeul judeţean, du-se scrisul românesc în Aurelia Baciu (Liceul „Au­ le importante ale As- a anului,
cepută de autori în ideea avind ca 'titlu nemuritoa-rea cu sprijinul factorilor e- general, întreţinîndu-se. rel Vlaicu"), „Aspecte ale trei, în ziarele şi re­ mal mult
sufla
de a facilita maselor largi comedie aparţinînd lui Va- ducaţionali locali. Mani­ ideea de unitate naţională învăţămîntului românesc vistele locale au publicat va din s
rat
de o'ameni ai muncii cu­ sile Alecsandri — laşii în festarea, găzduită de Li­ oare a-vea să se desăvîr- clin a doua jumătate a se­ ori chiar au debutat cunos­ tensificări
noaşterea unei legi impor­ carnaval. Volumul mai oferă ceul „Aurel Vlâicu", a şească la 1 Decembrie 1918, colului al XlX-lea din zo­ cute personalităţi — Nico­ dul Banal
tante a statului nostru — din comediile aceluiaşi au­ marcat împlinirea a 100 împlinind un vis' şi lupta na Orăştiei" — prof. Ma­ lae Iorga, Ion Agîrbicea- la 55 km
rile
mini
Codul penal, adoptat la 21 tor : Chiriţa în laşi sau de ani de la înfiinţarea de veacuri a românilor de rfa Vîrtope&nu (Muzeul nu, Mihail Sadoveanu, Ve- prinse înt
iunie 1968 de către Marea două fete ş-o neneacă, Chi­ Tipografiei „Minerva". Prin pe ambele versante ale judeţean), „Orăştie —• im­ ronica Micle, Dknitrie An­ de, mai i
pină
Adunare Naţională. Lucra­ ri ţa în provincie şi feeria intermediul unei expoziţii, Carpaţilor, portant centru cultural ro­ gliei, Şt. O. Iosif, Emil na f cele
ii.
rea explică intr-un limbaj Sînziana şi Pepelea. gazdele, prin grija profe­ In cadrul simpozionului mânesc" — prof. Nicolae Girleanu, Maria Cunţan, 21 şi 26 ,
accesibil conţinutul acestei ★ sorului Petru Baciu, aii au fost prezentate urmă­ Adam (Muzeul de artă Liviu Rebreanu, Victor La mur
legi, scopul şi efectele ei, Luni, orele 17,00 la Libră- înfăţişat celor prezenţi — toarele comunicări-: „100 populară Orăştie), „Curio­ Eftimiu, Lucian Blaga ş.a. fi predon
cu
c
să,
contribuind astfel la contra­ riţa in provincie şi feeria oameni ai muncii din uni­ de ani de la înfiinţarea zităţi din lumea cărţii" — — n-.n.). Au fost eviden­ mal mult
cararea unor fapte antiso­ Deva are loc deschiderea tăţile economice* cadre- di­ Tipografiei „Minerva" prof. Elisabeta Ciorobea ţiate deopotrivă bogata va sufla
moderat <
ciale de natură penală o „Salonului hunedorean al dactice, elevi — unele din­ prof. Petru Baciu (Liceul (Comitetul judeţean de activitate cullural-educa- ceaţă din
Istoria artelor, voi. I, II, III, cărţii". Ampla manifestare tre publicaţiile tipărite „Aurel Vlaicu"), „Primele cxîltură şi educaţie socia­ tivă pe care o cunoaşte o-
IV, V, de Elie Faure, Editu­ programează Ziua Editurii aici — „Revista Orăştiei", tipărituri pe pămîntul ro­ listă), „Prezenţe culturale raşul în anii socialismului,
ra Meridiane, lucrare de Politice. Marţi şi miercuri, „Foaie interesantă", „Ac­ mânesc" — prof. Maria orăştiene' în Festivalul meritoria prezenţă în Fes­
specialitate in domeniul ar­ salonul programează acţiuni tivitatea", „Libertatea" ş.a. Basarab (Muzeul judeţean), muncii şi creaţiei „Cîn­ tivalul naţional „Cîntarea
telor plastice ce pune în e- la Hunedoara şi Petroşani. Aici au apărut, de aseme­ „Tipografii orăştiene. Pu­ tarea României" — Petru României",
videntă semnificaţia limba­ PETRISOR CIOROBEA nea, carte cu caracter di- blicaţii locale aflate în co­ Hancheş, secretar al Co­ B. CĂTĂLIN