Page 52 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 52
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 614 • SÎMBĂTÂ-, 15 OCTOMBRIE 1988
Pag 4
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului Realizarea planului
la toţi indicatorii
Nicolae C e a u ş e s c u , împreună cu tovarăşa
(Urmare din pag. 1) ’ mitului * din' minereul ex
tras — şi din cadrul că
Elena Ceauşescu, în R.P. Chineză colectivul nostru — con-, ruia se evidenţiază con-
stant
coordonate
echipele
sidera ing. Gheorghe' Roş
ea, directorul I.M; Barza. ~ de Ţrăian Stan, Constah-
:
CEREMONIA PRIMIRII OFICIALE DINEU OFICIAL Aceste atribute condiic la ' tin Sas, Gheorghe Leon-
f
• te şi Vasito Cosrna', ■' ac-
exploatarea
funcţiona
şi'
(Urmare din pag. 1) La sosire, pe aeroport, în onoarea tovarăşului publicii Populare Chineze, rea la parametri optimi a •* centul se■ • piuîe: în pre
zent pe lucrările de des
do
producţie
capacităţilor'■
înaintea ceremoniei • pri Nicolae Ceauşescu, secre- alte persoane oficiale chi chideri şi pregătiri de
mirii oficiale, secretarul 1 tar general al Partidului neze. din subteran şi de la su noi panouri, unde metoda
Nicolae Ceauşescu şi a tp- general al Partidului Co Comunist Român, pre Au luat parte Angelo prafaţă, organizarea şi des de exploatare eu înrnaga-
făşurarea
buhe
condi
în
varăşei Elena Ceauşescu. munist Român, preşedinte şedintele Republicii Socia Miculescu, ambasadorul ţii ale activităţilor de zinare va asigura înfăp
Prin însufleţite aplauze şi le Republicii Socialiste liste România, şi a tova României la Beijing, şi aprovizionare şi transport., tuirea prevederilor din la
aclamaţii, prin cîntec şi România, tovarăşul Nicolae Wang Jingying ambasado intensificarea lucrărilor de nul viitor, ca şi pe îmbu
Elena
răşei
Ceauşescu
dans, a fost exprimată Ceauşescu, şi tovarăşa fost oferit, vineri, un di a rul R.P. Chineze la Bucu cercetare geologică şi • de nătăţirea transportului —*
bucuria locuitorilor capi Elena Ceauşescu au fost reşti. punere în valoare a noi prin introducerea primei
Au fost intonate imnu
talei, a poporului chinez salutaţi de Zou Jiahua, neu oficial de către tova rile de stat ale celor două panouri - de zăcăminte cu locomotive cu troleu, t p
;
de a primi vizita solilor consilier de stat, ministrul răşul Yang Shangkun, pre ţări. conţinuturi ridicate în me Barza — certitudine a
poporului român prieten. industriei construcţiilor de şedintele Republicii Popu tale. creşterii productivităţii
maşini şi electronicii, Qian lare Chineze. In timpul dineului, des
în încheierea ceremo Zheng Ying, vicepreşedin făşurat intr-o atmosferă împreună cu şefii unora muncii.
niei din Piaţa Tianan- te al Comitetului Naţio La Palatul Adunării Na de caldă prietenie, tova din acesţe sectoare am La rîndul lor. minerii
men, . tovarăşul Nicolae nal al Conferinţei Consul ţionale Populare, unde s-a răşul Nicolae Ceauşescu şi consemnat cîteva dintre de la Musariu TI, care se
Ceauşescu, tovarăşa Elena tative Politice Populare a desfăşurat dineul, înalţii tovarăşul Yang Shangkun rezultatele obţinute, per confruntă cu probleme- de
Ceauşescu, împreună cu R.P. Chineze, alte persoa oaspeţi români au fost în- au'rostit toasturi, care au spectivele ultimului tri organizare şi disciplină a
mestru din 1988 şi ale a-
muncii şi de transport pe
tovarăşul Yang Shangkun. ne oficiale, care i-au în tîmpinaţi, cu deosebită fost urmărite, cu viu inte nului. viitor. „Noi ne-am orizontală, în subteran,
au primit defilarea gărzii soţit în drum spre Bei căldură, de tovarăşul Yang res şi subliniate în repe îndeplinit . şi depăşit pre . depun eforturi pentru re
de. onoare. jing. Shangkun, preşedintele Re tate rînduri cu aplauze. vederile atît la minereul zolvarea acestor stări de
extras, cît .şi la producţia lucruri, pentru descoperi
de' metal — spunea ing." rea de noi zone cu con
Mircea Popa, şeful sec ţinuturi ridicate în me
torului Ruda. Şi în' con tale şi punerea în func
tinuare avem condiţii de ţiune a liiior panouri chiar
realizare a planului. în în acest an, pentru asi
vederea optimizării trans gurarea liniei de front Ia
S-au încheiat dezbaterile în plen ale portului pe ‘ orizontală în nivelul planului pe 1989.
Adunării Generale a O.N.U. Britanie va sprijini efor subteran, în acest trimes „Avem convingerea că
turile în vederea realizării tru vom introduce o loco vom rotişi să ne îmbuna-,
NAŢIUNILE UNITE 14 lor de conflict, înlătura BiEUsăB destinderii între Est şi motivă cu ' troleu, tip lăţim activitatea, să creş
(Agerpres). — S-au înche rea poverii cursei înarmă Vest — a declarat minis „Barza", de joasă ten tem . continuu • producţiile
iat dezbaterile în plen din rilor, soluţionarea globală trul de externe Geoffrey siune, iar . pentru creşte de metal, releva Mircea
cadrul Adunării Generale a problemelor social-eco- ■ BERLIN. - La Berlin Howe, în cuvîntul rostit la rea producţiei de minereu Glava. între altele, ne
a O.N.U. Timp de trei nomice, în primul rînd a s-au încheiat convorbirile conferinţa anuală a Parti intensificăm activitatea de garantează acest lucru hăr
săptămâni, ^ şefii a peste datoriei externe. dintre Erich Honecker, se dului Conservator. Salu- cercetare geologică, de nicia şi angajarea echi
150 de deîegaţii au pre Făcînd bilanţul dezbate cretar general al C.C. al tînd procesul de eliminare pregătiri şi deschideri, ur pelor conduse de Pavel
zentat poziţia ţărilor lor rilor, preşedintele actua P.S.U.G., preşedintele Con a rachetelor cu rază me mând ca pînă la sfîrşitul Jicărean, Gheorghe Da-
în problemele principale lei sesiuni, Dante Caputo. siliului de Stat al R. D. die şi mai scurtă de ac. anului şi în prihiele luni vid, Nicolae Miclea şi
ce confruntă omenirea. De a relevat necesitatea in Germane, şi Jambîn Bat- ţiune, ei s-a pronunţat ale lui 1989 să dăm în Iulian Petruţ,' a oameni
la tribuna Adunării Gene tensificării eforturilor în munh, secretar general al pentru reducerea cu 50 la exploatare noi panouri, cru lor din revirul maiştrilor
rale a O.N.U. au fost "ex vederea edificării unei C.C. al Partidului Popular sută a armelor strategice conţinuturi ridicate în Lucian Petruţ şi Voicu
puse poziţiile ţărilor mem lumi a păcii şi înţelege Revoluţionar Mongol, pre ofensive ale U.R.S.S. şi metale. Aş evidenţia şi Faur, al subinginerului
bre' referitoare la proîn- rii, precum şi a sporirii şedintele Marelui Hural S.U.A. şi pentru interzice cîţiva dintre oamenii noş Petru Toda".
tîmpinarea unui război eficienţei organizaţiei mon Popular al R.P. Mongole. rea tuturor armelor chi tri cei mai buni : şefii de — Desigur, mai sînt a-
nuclear, lichidarea focare diale. S-au reafirmat, cu acest mice. Totodată, G. Howe echipe Nicolae Glava, Ioan numite greutăţi şi defi
prilej, satisfacţia pentru a reafirmat poziţia cunos Cotuţ şi Teodor Drăghici, cienţe în activitatea unor
AGENDĂ DIPLOMATICĂ cursul ascendent al rela cută a guvernului său pri maiştrii de revir Viorel sectoare, ' a unor micro-
ţiilor de prietenie şi coo vind întărirea N.A.T.O., re Joldiş şi Teodor Morcan". colective — aprecia tova
.Yao Yiiin, vicepremier Preşedintele R.P. Ango perare dintre cele două latează agenţia ADN. Unele greutăţi surveni răşul Viorel Popa, secre
al Consiliului de Stat al la, Jose Eduardo dos San- ţări şi popoare, dorinţa de te în transportul pe ori tarul comitetului de partid
R:P. Chineze, a început-, tos, va face o vizită ofi a contribui, în continuare, ■ NICOSIA. - In loca zontală — ca urmare a ' al I. M. Barza. Organul
vineri, o vizită oficială în cială de prietenie în Chi la cauza păcii şi securită litatea cipriotă Limassol lipsei acumulatorilor pen nostru de partid, consiliul
R.S. Cehoslovacă. El va na, în perioada 20—24 oc ţii - relatează agenţia s-au desfăşurat lucrările tru locomotivele de mi oamenilor muncii le cu
avea convorbiri cu condu tombrie, la invitaţia pre TASS. primei conferinţe interna nă —, ca şi numărul mare nosc bine .şi îşi orientează
cătorii cehoslovaci în pro şedintelui R. P. Chineze, ţionale privind cooperarea al absenţilor cu foi de toate eforturile în aceste
bleme ale relaţiilor bila Yang Shangkun, a anun ■ TUNIS. - La Tunis în domeniul turismului în boală au făcut ca secto direcţii, ajutînd concret,
terale şi ale actualităţii, ţat un purtător de ciivînt s-au desfăşurat lucrările tre ţările în curs de dez rul Valea Arsului să a- efectiv, la soluţionarea lor
internaţionale, transmite ai M.A.E. chinez. celui de-al IV-lea Congres voltare, informează agen cumuleze, pe opt luni-, — prin formele specifice
agenţia China Nouă. al Mişcării de Eliberare ţia CNA. Potrivit unui do unele restanţe la producţia muncii politico-cducative,
★ Naţională Palestiniană Al- cument, prezentat partici t de minereu extras. „Din de organizare şi conduce
La Kremlin au început Fatah. După cum infor panţilor la reuniune, ţările septembrie am redresat re. în această perioadă a
convorbirile dintre Mihail Preşedintele Portugaliei, mează agenţia palestinia în curs de dezvoltare con ) însă situaţia, am recupe sfîrşitului de an, colecti
Gorbaciov, secretar gene Mano Soares, întreprinde nă WAFA, citată de agen trolează doar 18 la sută \ rat 77 tone, luna aceasta vul .I.M. Barza, în frunte
ral al C. C. al P.C.U.S., o vizită oficială de trei ţia APS, principalul su mai diminuăm nerealiză- cu comuniştii, stimulat zi
din turismul internaţional 1
l
preşedintele Prezidiului zile la Bonn, pentru con biect aflat în dezbateri a şi obţin numai 24 la sută \ rile cu cel puţin 200 to de zi în activitate de
Sovietului Suprem al vorbiri cu preşedintele fost revolta populaţiei din din veniturile din această ‘ \ ne do minereu, iar pînă Tezele din aprilie, însu
U.R.S.S., şi primul-minis- teritoriile palestiniene ocu la finele anului ne reali fleţit do orientările şi in
tru al Italiei, Ciriaco de R.F.G., Richard von Wei- pate de Israel. ramură. Intr-o rezoluţie a- \ zăm integral plahul, poate dicaţiile secretarului ge
Mită, care întreprinde o zsaecker, consacrate exa doptată în încheierea lu s dăm şi ceva în plus — neral al partidului, tova
vizită oficială îir Uniunea minării' problemelor bila ■ MOSCOVA. - După crărilor, ţările în curs de sublinia ing. Petru Armie, răşul Nicolae Ceauşescu,
dezvoltare sînt chemate \
Sovietică, relatează agen terale şi ale unor aspecte cum transmite agenţia şă-şi intensifice eforturile şeful sectorului. încă în din cuvîntarea la şedinţa
ţia TASS. ale situaţiei internaţionale. \ acest trimestru punem în Comitetului Politic Exe
TASS, Guvernul Statelor la nivel’ naţional, regional funcţiune două noi pa cutiv al. C. C. al P.C.R.
Unite ale Americii a adre şi internaţional în vederea \ nouri, unde vom folosi din 3 octombrie a.c., îşi
:
DIN Ţ Ă R I L E S O C I A L I S T E sat Uniunii Sovietice ce creşterii potenţialului lor \ metoda de' mare pro subordonează ' prioritar
\
rerea de a se. permite in
turistic şi amplificării coo
pregă
cu
îndeplinirii ritmice a pre
© BEIJING. - O sta deosebit de puternic şi spectarea teritoriului din perării reciproce în acest ductivitate de exploatare preocupările şi strădaniile
înmagazinate,
ţie de pompare a apeior curat, trebuia să fie au zona Mării Baltice, după domeniu. s tim altele pentru începu vederilor de plan la toţi
manevrelor
desfăşurarea
Fluviului Galben, realizată zit la o distanţă de muiţi trupelor sovietice din luna \ tul anului viitor. Prin indicatorii, încheierii a-
în R.P. Chineză, va con kilometri, dar,, din păcate, H ROMA. - Guvernul întărirea ordinii şi disci nului cu sarcinile reali
august, manevre anunţate regional al Sardiniei, a
tribui la irigarea unei su el nu a mai fost montat. tuturor statelor participan plinei, prin angajarea e- zate integral şi pregătirii
prafeţe adiacente de te Un incendiu, izbucnit cînd aprobat organizarea unor nergieă a echipelor noas temeinice a producţiei a-
ren arabil însumînd circa clopotul se afla încă la te la Conferinţa pentru se referendumuri prin care tre conduse de Ioan Han, nului viitor. De altfel, ci
50 000 ha. Proiectul, care sol, a determinat „ciobi- curitate şi cooperare în locuitorii insulei să-şi spu Gheorghe Lupea şi Costa- frele de plan pe 1989. deo
a fost realizat pe malul rea" preţiosului obiect, 'a Europa. In conformitate nă cuvîntul în privinţa in che Siminiceanu, a oame sebit de mobilizatoare, vor
vestic al fluviului, în pro cu prevederile documentu stalării, în arhipelagul nilor din subordinea mais fi dezbătute la apropiata
vincia Heyang, este con stropirea cu apă, cu o lui Conferinţei de ia Stoc- Magdalena, a unei baze trului ’ Ioan . Borşa, ne adunare generală a oame
„bucată" de 11,5 tone!
kholm, cererea a fost e- americane pentru submari
stituit dintr-un canal de Concomitent, au apărut şi xaminată cu operativitate ne cu propulsie şi arma vom îmbunătăţi continuu nilor muncii’ pe între
35,5 km, care va alimenta activitatea, vom creşte rea prindere, la care se vor
şase reţele de irigaţii. o serie de crăpături. Pen şi s-a dat părţii america ment nucleare. lizările în producţie". adopta măsurile corespun
tru a preveni degradarea ne un răspuns pozitiv. La Pentru aceste consultări In acelaşi ton optimist, zătoare de înfăptuire a lor.
O MOSCOVA. - Spe în continuare a relicvei, 14 octombrie, precizează populare s-au pronunţat angajant, ne-au vorbit şr răspunzînd astfel prin
cialiştii sovietici au înche crăpăturile au fost ,,lipite" TASS, grupul de inspecţie organizaţii alo tineretului şefii sectoarelor Maria fapte chemării partidului,
iat lucrările de restaurare cu o pastă specială. Au a! S.U.A., compus din pa şi mişcări pacifiste. (Ioan Tiu), şi Musariu II personal a tovarăşului
a „clopotuiui-ţar" aflat fost montaţi, ■ totodată, o tru persoane, a sosit în (Mircea Glava). La secto Nicolae Ceauşescu, de a
în incinta Kremlinului. Clo serie de senzori capabili- U.R.S.S. şi a început in rul Maria, al cărui co ne spori contribuţia la
potul, ale cărui dimensiuni să semnaleze orice schim specţia 'în zona menţio lectiv se prezintă de la creşterea producţiei de
sînt de-a dreptul impre bări în starea metalului nată. începutul. anului ' cu pla metal, extrem de necesar
sionante, a fost turnat în sau în repartiţia forţelor nul îndeplinit la' produc în această etapă hotărî-
anul 1773. Sunetul lui, sale interioare. londra. Marea ţia de metal — în special toa.re de edificare a pa
pe seama realizării conţi- triei noastre socialiste.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Ciociei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. | 410G5 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str.Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telexi 72283. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr.275.