Page 53 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 53
Vizita oficială de prietenie a
tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu
Elena Ceauşescu, in R.P. Chineză
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU SI TOVARĂŞA
SI < AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ELENA CEAUSESCU S-AU ÎNTÎLNIT Şl AU AVUT CONVORBIRI
CU TOVARĂŞUL ZHAO ZIYANG, SECRETAR GENERAL
AL C.C. AL P.C. CHINEZ
Anul XL, nr. 9 615 DUMINICA, 16 OCTOMBRIE 1988 4 pagini - 50 ban]
Secretarul general al construcţiei socialiste în tehnicii, dezvoltarea şi
Partidului Comunist Ro cele' două ţări şi a avut modernizarea producţiei,
mân, preşedintele Republi loc un schimb de păreri perfecţionarea în continua
cii Socialiste România, to în probleme bilaterale şi re a activităţii organelor
Plenara Comitetului judeţean varăşul Nicolae Ceauşescu, de interes comun. tovară revoluţionare, muncitoreşti
democraţiei
cadru,
în
realizarea
cu
împreună
tovarăşa
acest
Elena Ceauşescu s-ău în- şul Nicolae Ceauşescu a unei noi calităţi a muncii
de tîlnit şi au avut convor prezentat activitatea poporul şi vieţii întregului popor.
pe
partidul
biri,
şi
sîmbătă
care
dimineaţa,
La rîndul său, tovarăşul
cu secretarul general ăl român o desfăşoară pentru Zhao Ziyang a prezentat
Ieri a avut loc, Ia Deva, propagandă — învăţămîn- U.T.C., sindicat, consiliile Comitetului Central al realizarea prevederilor ac activitatea partidului şl
p] en a ra Com i tetului j ud e- tul politico-ideologic, mun oamenilor muncii din uni Partidului Comunist Chi tualului cincinal, pentru poporului chinez pentru
ţcan de partid, avînd ca ca politică de masă, pro tăţile economice, din şcoli nez, tovarăşul Zhao Zi- transpunerea în viaţă a înfăptuirea obiectivelor
temă îmbunătăţirea conţi- paganda vizuală, iniţiati ■ şi institutele de învăţămînt yang. hotărârilor stabilite de trasate de Congresul al
mutului şi eficienţei acti vele muncitoreşti şi altele superior au avut o bună In timpul convorbirii Congresul al XlII-lea şi XITI-lea al Partidului Co
vităţii politico-Adedlogice — Comitetul judeţean do preocupare pentru pregă s-a procedat la o infor Conferinţa Naţională ala munist Chinez şi de re
şi cuitural-educa tive pen partid a situat sistematio tirea forţei de muncă ne mare reciprocă cu privire Partidului Comunist Ro centa plenară a C.C. al
tru formarea şi afirmarea în centrul activităţii poli- cesară economiei judeţului. la preocupările şi activita mân, privind dezvoltarea P.C. Chinez, .pentru trans
principiilor eticii şi echi tico-organizatorice mobili Comitetul judeţean, or tea Partidului Comunist intensivă a economiei na formarea Chinei într-o ţa-
tăţii socialiste în muncă zarea organelor şi organi ganele şi organizaţiile Român şi Partidului Co ţionale pe baza celor mai
şi viaţă, în vederea reali zaţiilor de partid, a oame de partid, de masă şi munist Chinez, .la mersul noi cuceriri' ale ştiinţei şi (Continuare în pag a 4-a)
zării sarcinilor de plan pe nilor muncii pentru înde obşteşti au organizat şi
ultimul trimestru al anu plinirea şarcinilor de plan condus mai bine în-
lui curent şi pregătirea în toate domeniile de ac văţămîntul politico-ideo CONVORBIRI ÎNTRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU,
condiţiilor realizării pla- tivitate. în consecinţă, sub logic, supunînd dezbaterii TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU Şl TOVARĂŞUL LI PENG
nului pe anul 1989. La conducerea organizaţiilor problemele majore ale ac
dezbateri au luat cuvântul de partid, oamenii muncii tivităţii economico-sociale T o v a r ă ş u l Nicolae ră prietenească, de lucru, oferă condiţii pentru in
tovarăşii: Iacob Toplicean, hunedoreni au obţinut în ale judeţului. S-au orga Ceauşescu, secretar gene s-a făcut un schimb de pă tensificarea cooperării în
Eugenia Lazăr,. Floarea acest an o seamă de re nizat cu mai bune rezul ral al Partidului Comu reri în legătură cu stadiul producţie, a conlucrării
Dîrvam, Constantin Iovă- zultate bune în producţie, tate informările politice, nist Român, preşedintele realizării acordurilor şi mai active pe ţărîm teh-
nesou, Rafila Iacob, Tra- aducîndu-şi o contribuţie propaganda prin conferin Republicii Socialiste Ro înţelegerilor convenite în nico-ştiinţific şi în alte
ian Creţ, Elena Braica, Ni- însemnată la asigurarea ţe, dezbaterile ideologice, mânia, şi tovarăşa Elena domeniul economic, pre sectoare, precum şi pen
colae CTargă, Aurel Benea', bazei energetice şi de ma celelalte activităţi politico- Ceauşescu au avut, sîmbă cum şi cu posibilităţile e- tru creşterea şi diversifi
Nicolae Androhache, Pe terii prime pentru econo educative. tă după-amiază, convorbiri xisten.te pentru extinderea carea schimburilor de măr
tru Suciu, Ana Marfa Ti- mia naţională. De asemenea, s-a a- cu tovarăşul Li Peng. în continuare a acestor ra furi. în acest cadra, a
atenţie
în
cuşan. în cele 9 luni din acest cordat o înfăptuirii pro- membru al Comitetului porturi. fost relevat; rolul impor
semnată
Dezbaterile au relevat an, majoritatea unităţilor . gramului de educaţie ma- Permanent al Biroului Po Relevîndu-se cu satisfac tant ce revine Comisiei
faptul că în prezent în economice din judeţ şi-au terialist-ştiinţifică a mase litic al C.C. al P.C. Chinez, ţie nivelul atins în dez mixte guvernamentale ro-
centrul activităţii polditico- depăşit sarcinile de plan lor, organizînd o bogată premierul Consiliului de voltarea relaţiilor bilate mâno-chineze de colabo
ideologice şi cultural-edu- la perioadă, realizînd o gamă de activităţi în rîri- Stat al Republicii Popu rale, s-a apreciat că po rare economică şi tehnică
cative se află Tezele din producţie suplimentară în dul elevilor, al tineretului lare Chineze. tenţialul economic şi teh- în identificarea de noi căi
aprilie, orientările cuprin valoare de 347 milioane şi adulţilor, antrenînd la în timpul convorbirilor, nico-ştiinţific actual' al
se în cuvîntarea rostită la lei. S-au onorat, de ase acestea specialişti din ju desfăşurate într-o atmosfe României şi ll.P. Chineze (Continuare în pag. a 4-a)
Consfătuirea cu cadrele de menea, toate contractele deţ şi din ţară.
bază din domeniile mun cu partenerii externi. Sub conducerea organe
cii organizatorice de partid, In agricultură, s-au ob lor şi organizaţiilor de
ideologice şi politico-edu- ţinut cele mai mari pro partid, organizaţiile de
cative din iunie, sarcinile ducţii de orz şi grîu din masă, consiliile populare, Acţiuni ferme pentru creşterea
şi indicaţiile secretarului istoria judeţului, rezultate instituţiile' de învăţămînt, IN ZIARUL DE AZI ;
general al partidului, tova. bune estimîndu-se şi la cultură, sănătate, Asocia producţiei de energie electrică,
răşul Nicolae Ceauşescu, celelalte culturi. ţia juriştilor au acţionat întrecerea socialistă —
privind realizarea planului Plenara a apreciat că O prin multiple forme şi me tribună de afirmare
pe trimestrul IV 1988 şi contribuţie însemnată la tode pentru întărirea le a iniţiativei satisfacţie deplină, recunoştinţă
pe anul viitor, cuprinse realizarea sarcinilor eco galităţii socialiste. O aten şi răspunderii
în cuvîntarea rostită la nomice a adus-o activita ţie deosebită s-a acordat oamenilor 'muncii
şedinţa Comitetului Poli tea de cercetare şi creaţia organizării manifestărilor pentru îndeplinirea profundă pentru majorarea
tic Executiv al C.C. al tehndco-ştiinţifică de masă. din cadrul Festivalului na sarcinilor de plan
P.C.R. din 3 octombrie a.c. In semestrul I din acest ţional „Căutarea Români
Plenara a relevat con an au fost aplicate 224 ei”, sărbătoririi evenimen LA PANOUL consumurilor normate
tribuţia de excepţională tehnologii noi, s-au îmbu telor politice şi sociale
însemnătate a tovarăşului nătăţit 121 procese tehno deosebite din istoria po DE ONOARE
Nicolae Ceauşescu la îm logice şi s-au asimilat şi porului şi partidului nos AL ÎNTRECERII şi reducerea tarifelor
bogăţirea tezaurului mar- introdus în fabricaţie 192 tru. SOCIALISTE
xism-leninismului, a teori produse. în acelaşi timp Prin permanentizarea
ei şi practicii construcţiei au fost brevetate 96 in festivalurilor locale, a o- (pag. a 3-a) MAI MULT CĂRBUNE, MAI MULTĂ ENERGIE
socialiste In România. venţii şi 105 inovaţii.
Prin formele muncii de Organizaţiile de partid, (Continuare în pag. a 2-a)
Noi, minerii Văii Jiului nare şi reducerea tarife
ştim că, în mare măsură, lor la energia electrică' li
rezultatele energeticienilor vrată populaţiei, prin ca
de la Mintia şi Paroşeni re, pe de o parte se asi
APUCÎND ÎN VIAŢĂ TEZELE DIN APRILIE, RĂSPUNZÎNP CHEMĂRILOR j depind de modul în care gură un număr mai mare
primesc cărbunele de la de kilowaţi pentru consu
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU j noi. Adică dacă îl au la
timp, în cantităţile nece mul fiecărei familii, iar
de pe alta — prin micşo
sare şi de calitatea stabi rarea costurilor pentru e-
Angajare plenară, mobilizare exemplară pentru j lită. ventualele depăşiri — ră-
Totodată, ca şi. ei, sim mîn mai mulţi bani în bu
ţim întreaga răspundere
creşterea producţiei de energie electrică j faţă de creşterea produc getele fiecărei gospodării.
Eu aş vrea să spun că
în fiecare an, la mijloc bunul mers al activităţii energeticienii din judeţul de acumulare de pe ame- ( ţiilor de energie electrică, la noi, la mina Lonea, De
de toamnă, în a treia du în toate sectoarele econo- nostru — de la C.T.E. Min- najarea Rîu Mare-Retezat, mai ales în această peri cretul a fost primit cu
minică a lunii octombrie, mico-sociale ale ţării. tia şi U.E. Paroşeni, I.E. în laboratoare şi ateliere, oadă şi în continuare, pe unanimă aprobare, ne-a
so sărbătoreşte „Ziua enor- Este, aşadar, moment de Haţeg şi I.R.E. Deva, de la energeticienii au depus e- timpul iernii, cînd indus dat prilejul unei şi mai
geticianului" — semn al bilanţ pentru energeticieni, centralele electrotermice forturi străruitoare — în tria şi viaţa socială, eco puternice angajări în pro
toate
preţuirii pe care partidul dar şi de evaluare a dis- ale combinatelor siderur- spiritul Tezelor din apri nomia naţională au cu nevoie ducţie pentru creşterea
ei
angrenajele
şi statul nostru o poartă lie, al indicaţiilor şi ori mai acută ca orieînd de cantităţilor de cărbune ex
unuia dintre cele mai pu entărilor secretarului ge- ( energie electrică. Noi în tras. Pe 9 luni şi jumătate
ternice detaşamente mun „ZIUA ENERGETi CI ANULUI" neral al partidului, tova- - ţelegem aceasta ea o rea din acest an. mina înre
citoreşti din ţară. în a- răşul Nicolae Ceauşescu, lă necesitate, ca o obliga gistrează un plus faţă de
ceastă zi, gîndurile de a- privind organizarea, con ţie civică, patriotică, dar plan de peste 20 000 tone
preciere şi recunoştinţă a- ponibilLlăţilor insuficient gice de la Hunedoara şi ducerea şi desfăşurarea şi ca un răspuns direct, de cărbune, din care bri
le întregului popor se în puse în valoare, de adop Călan — şi-au făcut cu pri activităţii productive, per concret pe care îl dăm gada pe care o conduc are
dreaptă spre aceşti oameni tare a noi măsuri şi de sosinţă datoria. La borne fecţionarea producţiei şi a partidului şi statului, per la activ mai bine de 16 000
harnici şi inimoşi, care, angajare plenară pentru le generatoarelor sau în muncii, îndeplinirea ritmi sonal tovarăşului Nicolae tone.
îndeplinirea exemplară a că a prevederilor de plan
prin pasiune, dăruire şi staţiile de transformare, Ceauşescu. pentru grija Dar eforturile noastre
responsabilitate patriotică, sarcinilor pe acest an şi pe circuitele de prepara —, obţinînd rezultate po statornică manifestată fa sîn-t îndreptate, în acelaşi
pregătirea temeinică a con zitive pe linia producerii, ţă de îmbunătăţirea con
revoluţionară, asigură pro re a prafului' de cărbune utilizării şi economisirii
ducerea, transportul şi dis diţiilor de realizare a pre ori în punctele de veghe energiei electrice. diţiilor de viaţă ale celor FLOREA ANTON,
tribuţia energiei electrice, vederilor pe 1989. De la pentru asigurarea şi gos ce muncesc. Vedem aceasta şef de brigadă, sectorul IV,
atît de necesare pentru începutul anului ' curent, podărirea apei din lacurile (Continuare în pag. a 2-a) şi în .măsurile recentului I.M. Lonea
Decret
majorarea
privind
consumurilor normate lu (Continuare in pag, a 3-a)