Page 57 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 57
Vizita oficială de prietenie a
tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în Chineză
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Şl TOVARĂŞA
SI Al ' - C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ELENA CEAUSESCU S-AU ÎNTÎLNIT Şl AU AVUT CONVORBIRI
CU TOVARĂŞUL DENG XIAOPING
T o v a r ă ş u l Nicolae tisfacţia cie a se reîntilni relevate bunele relaţii de
Anul XL, nr. 9 616 MARŢI, 18 OCTOMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani Ceauşescu, secretar ge cu tovarăşul Deng Xiao prietenie şi colaborare
neral al Partidului Comu ping şi i-a adresat un cald care s-au statornicit şi se
nist Român, preşedintele salut şi cele mai bune dezvoltă între România şi
Republicii Socialiste Roma. urări. în acelaşi timp, a China şi s-a apreciat că
Adunările generale ale oamenilor muncii- nia, şi s-au înfîlnit şi fost vizi.tâ, convorbirile şi extinderea în continuare
tovarăşa
Elena
subliniată
convingerea
Ceauşescu
că
a acestor raporturi pe plan
au avut convorbiri, luni înţelegerile convenite vor politic, economic, tehni-
tovarăşul
expresie a democraţiei şi autoconducerii dimineaţa, cu preşedin marca o etapă nouă, su co-ştiinţific, cultural şi
Deng
extinderea
în
Xiaoping,
perioară,
şi
in alte sfere de activitate
tele Comisiei Militare a întărirea conlucrării, pe — este în folosul şi spre
Central
revoluţionare Comitetului Comunist Chi al multiple planuri, dintre binele ambelor ţări şi po
partidele, ţările şi popoa
Partidului
poare,
cauzei
socialis
al
nez. rele noastre. mului şi păcii.
La sosire, t o v a r ă ş u l Totodată t o v a r ă ş u l Au fost abordate, de a-
în fiecare an, in peri Adunările generale vor şedinţa Comitetului Politic
oada octombrie -— noiem trebui să dezbată cu înal Executiv al C.C. al P.C.R. Nicolae Ceauşescu şi to Nicolae Ceauşescu a trans somenea, aspecte ale ac
varăşă Elena Ceauşescu au
brie, în toate întreprinde tă responsabilitate şi exi din 3 octombrie a.c. —■ fost întâmpinaţi cu bucu mis tovarăşului Deng tualităţii politice mondia
rile industriale şi organi genţă revoluţionară — în trebuie să pornească de la Xiaoping un salut din par. le, precum şi ale miş
zaţiile de construcţii, în spiritul sarcinilor, orientă faptul că prevederile din rie şi multă . căldură, ca tea tovarăşului Mihail cării comuniste şi munci
transporturi şi telecomuni rilor şi indicaţiilor date plan sînt minime — şi a. vechi şi statornici prie Gorbaciov, ca urmare a toreşti internaţionale.
caţii, în institutele de cer- de t o v a r ă ş u l Nicolae dunările generale, consilii teni au poporului chinez, dorinţei secretarului ge A fost subliniată nece
eetare-proiectare, în unită Ceauşescu la şedinţele Co le oamenilor muncii din de tovarăşul Deng Xiao neral al C.C. al P.C.U.S., sitatea intensificării efor
ţile agricole, de prestări mitetului Politic Executiv centrale, din celelalte sec ping. Tovarăşul Nicolae exprimată eu prilejul vizi turilor pentru realizarea
de servicii, comerţ şi tu al C.C. al P.C.R. din 3 şi toare să identifice noi po Ceauşescu, tovarăşa Elena tei pe care secretarul ge dezarmării, a eliminării
rism, în instituţiile social- 11 octombrie a.c., la Ple sibilităţi, să vină cu pro Ceauşescu şi tovarăşul neral al P.CjP. a făcut-o forţei şi a ameninţării cu
culturale, precum şi în nara Comună a Consiliu puneri de îmbunătăţire a Deng Xiaoping şi-au strîns recent în Uniunea Sovie forţa din viaţa interna
îndelung mîinile, s-au îm
centralele industriale şi în lui Naţional al Oamenilor planului, atît în ce priveş brăţişat. tică. Tovarăşul Deng ţională, a soluţionării tu
unităţile asimilate acesto Muncii şi Consiliului Na te valoarea producţiei Tovarăşul Deng Xiao Xiaoping a mulţumit şi, la turor conflictelor şi pro
riadul
pe
rugat
a
său,
ra se desfăşoară adu ţional al Agriculturii, cu marfă, exportul, indicatorii blemelor litigioase dintre
nări generale ale oameni prilejul vizitelor de lucru de calitate şi de eficienţă ping a salutat cu deosebită t o v a r ă ş u 1 Nicolae state pe cale politică, prin
pe
cordialitate
tovarăşul
lor muncii, convocate spe în întreprinderi şi în uni economică, mai cu seamă Ceauşescu să transmită tratative, a lichidării sub
cial pentru dezbaterea sar Nicolae Ceauşescu, pe to salutul său tovarăşului dezvoltării şi instaurării
tăţi agricole din ţară, pre normele de consum ma varăşa Elena Ceauşescu şi Miliari Gorbaciov. unei noi ordini economice
cinilor ce le revin pe a- cum şi la deschiderea nou teriale şi energetice, Pre a evidenţiat însemnătatea în cadrul întâlnirii, a mondiale, a respectării
nul următor şi a modali lui an de învăţămîmt — întâlnirilor şi convorbiri avut loc o informare re dreptului fiecărui popor
tăţilor de acţiune în ve modul în care au acţionat cum şi reducerea într-o lor la nivel înalt pentru ciprocă 'asupra preocupări la dezvoltare liberă, in
mai mare măsură a chel
derea îndeplinirii integra consiliile oamenilor mun continua dezvoltare a re lor actuale şi de perspec dependentă, fără nici un
tuielilor materiale şi chel
le a planului pe anul în cii, conducerile unităţilor tuielilor de producţie, creş laţiilor dintre România şi tivă ale partidelor, ţărilor amestec din afară. Au fost
curs. pentru îndeplinirea planu R.P. Chineză. şi popoarelor noastre pri subliniate, rolul şi răspun-
înalte forumuri ale de lui pe acest an, la toţi in terea mai puternică a pro T o v a r ă ş u l Nicolae vind construcţia socialistă
mocraţiei noastre socialis dicatorii şi în condiţii de ductivităţii muncii — deci Ceauşescu a exprimat sa- în cele două ţări. Au fost (Continuare în pag. a 4-a)
tuturor
indica
realizarea
te, revoluţionare, ale au eficienţă ridicată. în ace torilor planului".
toconducerii şi autogestiu- laşi timp vor fi dezbătute nm B O B t nra ■» «o» naşa» nm
nii econom ico-financiare şi aprobate sarcinile de Avînd în vedere ponde
— adunările generale ale plan ce revin unităţilor rea industriei judeţului Comunicatul .Comisiei Electorale Centrale privind
oamenilor muncii se des din Planul naţional unic nostru în asigurarea re
făşoară în atmosfera de do dezvoltare economico- surselor materiale .şi ener
profundă efervescenţă po getice pentru economia alegerea unui deputat in Marea Adunare Naţională
socială a României pe a-
litică generată de dezba nul 1989, vor fi stabilite naţională — cu mari uni
terea de către întregul măsuri politico-organizato- tăţi extractive de cărbune în circumscripţia electo conformitate cu prevede A fost ales deputat în
partid şi popor a Tezelor şi minereuri, şi producă rală nr. 7 Lupeni, judeţul rile Legii Electorale a Re Marea Adunare Naţională
rice şi tehnico-economice
din aprilie — magistrală menite să determine re toare de energie electrică, Hunedoara, au avut loc în publicii Socialiste Româ tovarăşul Ion Popa, prim-
expunere a tovarăşului cuperarea restanţelor acu metal şi materiale de con ziua de 16 octombrie a.c. nia. socretar al Comitetului ju
Nicolae Ceauş eseu, secre mulate de la începutul a- strucţii —, se impune ca alegeri parţiale pentru un în listele electorale au deţean Hunedoara al Parti
tarul general al partidu nului curent şi să condu-, în toate aceste întreprin deputat în Marea Aduna fost înscrişi 53 490 alegă dului Comunist Român.
lui — care constituie un că la îndeplinirea integra deri dezbaterile din adu re Naţională. tori, din care s-au prezen Lucrările referitoare la
adevărat program do ac lă a prevederilor pe anul nările generale să se a- Comisia Electorală ‘ Cen tat la vot 53 487 reprezen- alegerile parţiale au fost
ţiune şi faptă revoluţiona viitor. xeze prioritar pe identifi trală a verificat lucrările tînd 99,99 la sută. Pen înaintate Biroului Marii
Comisiei electorale de cir
ră a întregii naţiuni, pen „Organizarea dezbaterii carea de noi soluţii şi va cumscripţie şi cele ale co tru candidatul propus de Adunări Naţionale pentru
Democraţiei
şi
Frontul
tru înfăptuirea operei de în adunările generale — lorificarea superioară a miselor secţiilor do vota Unităţii Socialiste au votat a fi transmise Comisiei de
edificare socialistă, multi sublinia tovarăşul Nicolae re şi a constatat că alege 53 480 alegători, adică 99,99 validare a Marii Adunări
laterală a patriei noastre. Ceauşescu în cuvin tar ea la (Continuare fn pag. a 2-a) rile s-au desfăşurat în la sută. Naţionale.
' ' ', f®»
«te. h» jfff*' A A A A S \
CAMPANIA AGRICOLA DE s i
. *
La tăierea, transportul şi depozitarea cocenilor, la executarea
arăturilor adinei - ritmuri intense de lucru!
După încheierea, în sînt mai verzi să se în- Cocioabă, Gina Teodores- energetică Rîu Mare-Rete-
cursul săptămînii trecute, silozcze, iar ceilalţi să fie cu, NeluJic, Zatfei Boantă, zat — la tăierea şi însi-
a recoltării cartofilor şi adunaţi manual şi aşezaţi Jica Burduşel şi alţii. E- lozarea producţiei secun
porumbului, precum şi a în grămezi în furajerie. liberarea terenului de co dare de porumb. La C.A.P.
însămînţării păroaselor, Aşa s-au şi petrecut lucru ceni se apropie de sfîrşit. Gînţaga se taie cocenii
coopera torii, mecan izato rii rile. O formaţie alcătuită în acest mod se proce manual şi se transportă cu
şi specialiştii din unităţile din mecanizatorii Ioan Şer- dează şi la unităţile agri atelajele, evidenţiindu-se
de pe raza comunei Bre venschi, Doru Moroşan, cole din Bretea Română şi cooperatorii Pascu Neagu,
tea Română sîmt mobilizaţi Ioan Moraru şi alţii au Vîlcole. în prima din cele Iustin Ienăseoi, Elena Com-
la efectuarea celorlalte lu şa, Cornelia Sterian şi
crări ale campaniei agri mulţi alţii. La unitatea
cole de toamnă : elibera COMUNA BRETEA ROMÂNĂ din Bretea Română la
rea grabnică a terenurilor tăierea manuală a coce
de coceni şi transportul a-
cestora în baza furajeră, tăiat, tocat şi depozitat două — cum sublinia Ioan nilor, ca şi la transportul
efectuarea arăturilor adinei cocenii de pe circa 20 ha Lăpuşan, inginerul şef al acestora, se remarcă coo
şi alte activităţi. care au fost în’silozaţi. cooperativei — mecaniza peratorii Donel Cîndrea,
Cooperativa agricolă de S-au realizat astfel — cum torii Ioan Gheorghioiu, Petru Suciu, Dorica Pal-
producţie din Bretea Strei ne spunea Marcel Petruţa, Angliei Ilie şi Constantin cău, "Ioan Nandu, Olimpiu
a avut cultivată cu po inginerul şef al cooperati Manole au realizat, din Bodea .şi mulţi alţii. Atît
rumb o suprafaţă de 33 ha. vei — 500 tone siloz de coceni de porumb şi cul la Vîlcele cît şi la Bretea
Culesul a decurs repede, bună calitate. De pe cir tură dublă, 800 tone siloz. Română şi Ruşi .transpor
cu grijă să nu se piardă ca 15 ha teren cocenii s-au La C.A.P. Vîlcele am în- tul cocenilor recoltaţi ma Tînăra absolventă a Lice ului industrial minier din
nimic din recoltă, iar pro tăiat manual, în această tîlnit formaţia alcătuită nual trebuie intensificat Deva de numai şapte luni încadrată ca sudoriţă la
ducea a fost pusă la adă activitate evidenţiindu-se din Iosif Unei, Doinei O- I.P.S.R.U.M. Deva, Adriana Cruceru, şi-a început drumul
post. Conducerea unităţii cei ce s-au situat în frun nescu, Eugen Muntean şi TP.AIAN BONDOR afirmării profesionale în sec ţia reparaţii.
a hotărît să dea cocenilor te şi la culesul porumbu Octavi.an Murar — lucră Foto NICOLAE GHEORGHIU
destinaţii : cei care lui : Lazăr Virvian, Ioana tori la Amenajarea hidro (Continuare in pag a 4-a)