Page 6 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Paşi viguroşi pe
Cil
MAI
Si
PSO^CSM
MOITA»
mmm. electrică
„Le-am trezit, eu răbdare şi tact, J VO ECONOMISIM PE TOATE CilLE! drumul afirmării 1'EUV
ambiţia pentru muncă şi învăţătură"' Modernizarea — forţă (Urmare clin pag. 1) : DUMI
majoră a capacităţilor această nouă ctitorie a „L- 2 OCT<
intre harnicele munci ne vor continua pe noi, vină aici in secţie, unde pocii Nicolae Ceauşcscu".
toare ale Secţiei din Hu pârUnţii ? Cel mic, Florin, lucrez şi eu. Şefii dc brigăzi Ianoş • 11,30 l
nedoara a întreprinderii are doar doi ani. El a a- — Deci, dorinţa de a i de producţie Doboş, Ioan Urdă, Gheor- lor * Telefil
„V i d r a" o găsim dus din nou in căminul prelua ştafeta de la pă- ) ghe Apostol, Constantin ghiozdan: „I
pe Maiia Mateiescu. O nostru iubire. Toţi ceilalţi rinţii lor înşişi, ca un semn ţ Grigoroiu, Avram Ilaţe- terzisă". UI
femeie sprintenă, cu un patru - Călin şi Radu, al respectului ce vi-l poar- l (Urmare din pog 1} cu eforturi susţinute din gan şi ortacii lor sînt • 12,30 Vi.
chip şi o privire ce tră Horia şi Florina — se o- tă. Se confirmă incă o i partea întregului colectiv. consideraţi „specialişti' în • 13,00 Te
1
dează holărire şi bunăta cupă de el, in orele cind dată rolul atmosferei din ) fect creşterea producţiei Şi aş mai adăuga ceva : săpări dc puţuri, execu Album dumi
şi
instalaţiile
deşi
utilajele
te, exigenţă dar şi can- noi sintem in schimb, il familie şi comportam&ntu- ţ marfă cu 990 000 Ici, re montate în salba de hidro tarea do garaje subterane, concert de
lui părinţilor in formarea l ducerea cheltuielilor totale centrale de pe Rîu Mare staţii trafo, magistrale de sene animal
personalităţii lor ca viitori i cu 80 000 lei şi a celor ma sînt realizate pe baza unor transport. Dacă dc pc a- nâ iar... * l
adulţi. 1 teriale cu fi 000 lei, creşte cum gradul de mecaniza comedii ci
rea productivităţii muncii tehnologii moderne, com
— intr-adevăr. Le-am cui- \ cu 3 660 lei/persoană. portarea lor în procesul de re a lucrărilor de extrac ce * Zile
1® II! tivat de mici deprinderile ( sînt prevăzute piuă la producere a energiei elec ţie a ajuns la 87 la sută, la Tuşnad ’
Cc alte măsuri mai
—
transportului
pro
a
iar
lăiă de care nu pot reuşi /
trice impune noi perfecţio
gârul veri
in viaţă, i-am invăţat să .' sfârşitul anului ? nări, automatizări, îmbuna, ducţiei la 100 la sută, a. sport * Lur
nemijlocit
este
■ y ■ mIi IlEc ?i • : fie ordonaţi, păstrători, ţ — Mai avem în vedere lăţiri ale organizării acti cest fapt priceperea mi pei... muzic
;
dc
legat
perseverenţi in ceea ce extinderea centralei ter vităţii de exploatare şi în
lac, antrenhdu-i la mici t mice şi realizarea unui ni treţinere, de creştere a fia nerilor din brigada lui frumuseţile
doare. Nici n-ar putea li ingrijesc cu dragoste. Am treburi gospodăreşti. .1 vel superior de funcţio bilităţii lor şi eficienţei Costache Zaharia, care Secvenţa
altlel inlăţişarea unei le- muncit amindoi — şi eu şi ...Maria şi Matei Mate nare a ei, montarea bate muncii noastre. Ca atare, au montat în subteran rului • 15
mei care este, in acelaşi soţuj meu, care este mais iescu şi-au invăţat copiii riilor solare la blocurile ne vom concentra în con primul complex mecanizat rea program
timp, mamă • a cinci copii tru la Laminorul de 600 că nu se poate obţine ni de exploatare de la Ostro- tinuare preocupările şi e. CMA-5 IJ, încredinţat bri
şi muncitoare destoinică, mm din combinat - şi i-am mic lără a merita, i-au in vu Mic şi Ostrovu Mare, forturile spre identificarea găzii conduse de Gheor- Telejurnal i
cs a urcat treptele profe crescut pe toţi, aşa cum văţat legile omeniei şi realizarea comenzilor ma şi valorificarea să soluţiilor glie Scorpie. De curînd, tarea Rome
conducă
care
tehnice
siei ajungînd, prin absol ridici cu palmele o casă bunei-cuviinţe. Iar primul \ nuale pentru paleţii roto- nemijlocit la înfăptuirea la 20 august a.c., al doi. giul ţării,
virea şcolii • de specialita in soare; le-am trezit apoi, torilor turbinelor de la cap acestor deziderate majore lea asemenea utilaj de lui iubit o
te, maistru in schimbul A cu tact şi multă răbdare, exemplu l-au oferit ei in- ţ tarea din aval, realizarea pentru buna funcţionare a mare randament a intrat
— cusut furdale. ambiţia pentru învăţătură. şi şi, prin strădania zilnică , unui releu de comandă la agregatelor şi instalaţiilor in funcţiune, cantităţile artistic: „<
— M-am născut la Vinfu Florina, acum in clasa a de a-şi lace datoria laţă pompele de evacuare a de la toate hidrocentralele de cărbune extrase de Polly" « 2'
de Jos (Alba), dinlr-o fa Vi a a şcolii generale nr. de propriul cămin, faţă ) apei do la capacul turbi din cadrul întreprinderii şi minerii din subordinea lui le amintii
nci.
milie de muncitori. Am 4, a fost Întotdeauna mai de colectivele de muncă \ — Măsuri concrete, ab creşterea continuă a pro Ilie Amăriuţci determi" Telejurnal
Io s-t trei lete la părinţi. Am receptivă la îndemnurile din care lac parte. Mode- lţ solut necesare bunului mers ducţiei dc energie electrică nînd obţinerea unui suc
urmat sfatul lor: să-mi în noastre. A obţinut premiul al unităţii... de care ţara are tot mai ces de prestigiu : în luna chiderea p
temeiez o familie frumoa I şi este comandant de Iul de muncă şi viaţă al ţ — Toate acestea dovedesc multă nevoie. septembrie 1988, produc
să, cu copii mulţi şi buni, detaşament de pionieri. comunistei Maria Mate- i că specialiştii noştri au in_ ţia de cărbune a -minei LUNI, 3 I
pe care să-i educ in spi - Ce ginduri pentru me iescu a fost preluat de i ţeles pe deplin faptul că Valea de Brazi a fost
ritul muncii, al dragostei seria de viitor au copiii către multe dintie tinere-, : problemele organizării şi Obiective miniere incă o dată mai mare de- « 10
de patrie. Ce sentiment dumneavoastră ? modernizării proceselor de cît a lunilor anterioare 20,25 Ştii
poate li mai frumos decit ' - Băieţii doresc să de le muncitoare ale secţiei 1 producţie sînt multiple şi predate din acest an ! nemijlocită
acela de a-ţi Îmbogăţi vină laminorişti, ca şi ta in care lucrează. (IOAN 1 complexe şi că rezolvarea beneficiarilor Iată şi cîteva argumen
viata cu vlăstarele care tăl lor, iar Florina vtea să VLAD, corespondent). ^ lor se poate realiza numai te ale împlinirilor de pî- ţie e 20,55
In semestrul I a.c., nă acum: * reorganiza tineri cu i
colectivul Brigăzii nr. rea brigăzilor prin con tinţe revolt
1 a I.A.C.M.M. Petro stituirea de formaţii com
şani a predat benefi plexe, care cuprind şi e- un larg ori;
ciarului — respectiv lectrolăcătu.şi (explicabi ştiinţific 0
I. M. Lonca-Pilicr — lă astfel reducerea sub folcloric ®
instalaţiile de extrac stanţială a defecţiunilor gini cipr
ţie pentru săparea pu şi imobilizării în repara
ţului cu slcip şi pu ţii ale utilajelor, maşini Telejurnal
ţului de aeraj. Luna lor şi instalaţiilor din do chiderea p
trecută a mai fost fi tare) ; * creşterea nive
nalizată de construc lului de plasare a forţei
tor .şi preluată de a- de muncă în cărbune de
celaşi beneficiar in = C!M1
stalaţia de la puţul la 240 la 270 de posturi ;
*
meseria
în
calificarea
auxiliar Taia. Sînt o-
biectivc miniere im dc* miner a 43 de persoa DEVA : I
ne,
anu.
la
pînă
finele
portante prin care se nil-e dor
tria); va p
urgentează executarea lui numărul acestora ui (Arta); i
mind să ajungă la 183.
drumurilor verticale Nişte băieţi
spre noi fronturi de Sînt doar cîteva dintre dern — A)
vacanţa
cărbune ale Văii .Ţiu rezultatele acţiunilor în Şarad (A
lui — hrana atît de dreptate spre împlinirea TRO.Ş :
necesară pentru indus dezideratului major al a- start u*ar
ccstui colectiv — la sfâr
(■,
speciala
tria noastră aflată în şitul cincinalului 1986— O fată fe
plin proces de dez i990, I.M. Valea de Brazi ren); LUP
voltare şi moderni portul — sc
zare. să atingă capacitatea pro tu ral); VU
iectată! minică în
ceafărul);
Imagine din întinerim aşezare minerească I’etrila. gabondul
Foto NICOLAE GHEORGHIU (Minerul);
Salamandra
Educaţia materialist-stiintifică rose); (Mu
ANI
liberă
1 ? 9 RICAN1 : S
vedem (Ke
w a tineretului Nişte ba
r<
(Steaua
Campania BARZA : i
1-11
seriile
ORA.ŞT1E :
"V •- '-a (Urmare din pag. 1) Iutii de toate este de se spare (Pa
sizat că multe dintre acţiu din Laran
(Urmare din pag 1) laltă la Clopotiva — con ales din mediul sătesc, îm nile iniţiate sînt sărace în GEOAGTU-
Ritmuri înalte, Iarnă
form unei înţelegeri sta preună cu consiliile comu conţinut, organizate în pri de şl
Ui vrednicie la recoltarea cantate superioara bilite cu mai multă vre nale de educaţie politică şi pă, de unde vine şi su. cultură Rom
tarea
cartofilor: Ioan Lăsconi, me în urmă. Acest fapt cultură socialistă, au iniţiat perficialitatea, dar şi la TDG : riăc
(Dacia):
Vion'ca Ştefoni, Victoria permite o bună coordonare acţiuni de relevare a obi cuna principală, anume in varianta : Bl
Vîrvoni, Licuia Dumuleseu, producţia depozitată. Tu canizatorii Liviu Moisescu, a activităţii, un control ceiurilor laice din acest a- suficienta eficienţă. Nici fată fericii
notimp. Astfel, au fost or
şi
■Silviuca Lucaci, Nesuca berculii pentru sămînţă ioan Optic şi Simion Moi permanent al calităţii lu ganizate „Festivalul obi unui gen de activităţi nuri cultură Rom.'
îngăduită
superficiali
este
tarea
Mateşoi, Saveta Brăila, erau foarte bine aleşi, u- sescu, iar semănatul, Ioan crărilor. ceiurilor laice de iarnă", tatea, dar cu atît mai pu R1A : I.oc
Ivstera Bojin şi mulţi alţii. nilatea a livrat pină acum losivoni. La unitatea din Maşinile de semănat in spectacole cultural-artistice ţin domeniului in care con. lombo (Mu
beneficiarilor mai mult de vecini, încorporarea boa tră în activitate dis-de- Primăvara
Aceeaşi bună organizare susţinute in faţa oameni ştiinţa tineretului poate fi mina).
-i coordonare la strîn- 400 tone de cartofi. Intr-o belor în pămînt o efec dimineaţă şi ies seara lor muncii de toate cate „atacată" de tendinţe ce vi
i'i'ca cartofilor şi la tarla unde s-a făcut pri tuează Liviu Strucăl şi tîrziu. Atît pregătirea te goriile. zează falsificarea imaginii
r '.A.P. Clopoliva. Aici, pe ma recoltare am văzut un Ioan Mihuţoni. In buna renului cit şi încorpora S-au bucurat şi se bu despre marile şi eternele
utilajele ce scot tubercu mare număr de elevi de desfăşurare a acestei lu rea seminţei în sol sînt cură dcr un real interes din adevăruri materialiste. A-
lii din pămînt lucrează la şcolile din Brazi şi crări există o bună co îndrumate îndeaproape de partea tinerilor acţiunile cestor lipsuri li se mai a*
care
mecanizatorii Lucian Ber Clopoliva, ieşiţi la adunau laborare între cele două Puiu Mastraghin şi Elena cu cartea, organizate îm daugă, clin nefericire, şi
supra
tuberculii
na!, Cornel losivoni şi faţă după combinator. unităţi. La arat şi pregă Lăpădătoni, inginerii şefi preună cu Biblioteca jude caracterul sporadic al ac PeF tru a
cg._ .ii ua p
I .eon Predoni. în urma tirea terenului se lucrează din cele două unităţi a- ţeană şi cu Centrul de li. ţiunilor, numărul destul de circ. Cerul
maşinilor, un mare nu Unităţile agricole din de dimineaţa devreme şi gricole, care veghează a- brării. S-au iniţiat expozi restrîns de tineri intelec bil. Burniţ
măr de cooperatori, prin Ostrov şi Clopoliva se pină la miezul nopţii şi tent la calitatea lucrării. ţii permanente, intîlniri cu tuali folosiţi în această eăd ea, ma
tre coi mai harnici numâ- numără printre primele chiar mai tîrziu. După In prezent, la G.A.P. Os autori de cărţi ştiinţifice, muncă, ceea ce, de aseme. hor. Vîntul
rindu-se — cum ne spu cooperative din C.U.A.S.O. lăsarea serii intră în braz trov suprafaţa însămînţa- standuri de cărţi cu vîn* nea, diminuează forţa lor in modera
rlle
minim
Toteşti ce au raportat în dă şi mecanizatorii ce tă cu gt-îu a ajuns la 40 zare, decade şi săptămîni de pătrundere şi convin
nea Vasile Vulcu, pre cheierea, cu cîteva zile. peste zi sînt ocupaţi cu ha, iar la C.A.P. Glopo- gere. prinse Intr
şedintele unităţii — Vio în urmă, a însămînţării scoaterea cartofilor sau tiva, la 45 ha. Viteza ale cărţii pentru tineret. Pentru înlăturarea unor de, iar ecl
tre 1G şi 2
rica Vulcu, Miţă Filan. orzului. în prezent, forţe la însămînţarea griului. de lucru sporeşte de la o Trebuie subliniat că deşi astfel de neajunsuri, o re ceaţă, se
Viorica Bona, Marioară în acest an s-a îmbunătă mal ales c
le mecanice sînt puter Se acţionează grupat, în zi la alta, ceea ce este ţit această activitate In centă plenară a Comitetu
Filan şi mulţi alţii. Şi nic antrenate la aşezarea aceeaşi formaţie aflîn- o garanţie că fnsămînţa- rindurile tineretului, mal lui Judeţean al U.T.C. a T.a munl
aici cartofii se sortează sub brazdă a seminţei de du-se atît mecanizatorii de rea griului, realizată la există încă multe deficient, adoptat unele măsuri ca fl râcoroa:
şi se ciută rose în eîmp şi griu. La C.A.P Ostrov a- la Ostrov, cil şi cei de la nivel calitativ superior, se ţc, unele avîndu-şi originea re să determine, în acelaşi variabil. V
slab la nii
se aduc cu căruţele la rătnrilo şi pregătirea te Clopoliva. într-o noapte va încadra în epoca op chiar în stilul de lucru a- timp. perfecţionarea activi ceaţă.
locul stabilit. Am văzut renului le realizează me se ară la Ostrov, în cea timă. doptat de organele U.T.O, tăţii în viitor.