Page 65 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 65
4ÂMTV PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂI Vizita oficială de prietenie a
C ă / tovarăşului Nicolae
împreună cu tovarăşa
CL™, _ __H IUDUUI HUWitlOtBAt
S O C I A L I S M U L U I Elena Ceauşescu,
Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C în R.P.D. Coreeană
ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
La Palatul Kîmsusan, ţări, cu activitatea şi de interes comun. S-a sub
Anul XL, nr. 9 618 JOI, 20 OCTOMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani din Phenian, au început, preocupările partidelor şi liniat că economiile na
miercuri dimineaţa, con popoarelor noastre în ve ţionale ale celor două
vorbirile oficiale dintre derea traducerii în viaţă ţări, aflate într-un pro
t o v a r ă ş u l Nicolae a obiectivelor Congresului ces continuu de dezvolta
gene
■ n B E n w f f i h i f\ H f f lE S [ala Ceauşescu, Partidului Comu al XlII-lea al P.C.R. şi, re şi modernizare, spori
oferă
secretar
ral
respectiv,
al
Congresului
posibilităţi
pentru
ale
nist Român, preşedintele al Vl-lea al P.M.C., ale rea volumului şi diversifi
eco
Republicii Socialiste Româ
TEZELE D!N APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL nia, t o v a r ă ş a Elena înfăptuirii planurilor şi carea schimburilor extinderea
dezvolta
programelor
de
nomice,
pentru
Ceauşescu şi tovarăşul re economico-socială ale colaborării şi cooperării
NICQLÂE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII Kim Ir Sen, secretar ge României şi R.P.D. Co- în producţie, în condiţii
neral al Comitetului Cen. recne. reciproc avantajoase. S-a
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE trai al Partidului Muncii un S-a făcut, de asemenea, convenit, totodată, pe lărgi
din
schimb
preşedintele
de
în
păreri
Coreea,
rea
colaborării
tări-
Republicii Populare De legătură cu stadiul ac mul ştiinţei, învăţămîntu-
mocrate Coreene. tual şi perspectivele dez- lui şi culturii, ca şi în
Operativitate şi eficienţă efectuat o amplă infor voltării în continuare a alte domenii de activitate
In cursul convorbirilor s-a
relaţiilor româno — core
dorinţa
de
Reafirmînd
mare reciprocă în legătură ene pe plan politic, e- a se extinde şi întări în
în întreaga activitate cu procesul construcţiei conomic, tehnico.şliinţific, (Continuare in pag. a 4-a)
socialiste în cele două
cultural şi în alte domenii
Colectivele Unităţii de publicii), modernizează, restierc, prin secţia SOLEMNITATEA ÎNMÎNĂRII UNOR ÎNALTE
mecanizare a transporturi construieşte şi repară o noastră s p e c i a l i z a t ă
lor şi construcţiilor fores vastă reţea de drumuri (S.M.C.R.D.F.) la parame DISTINCJH ROMÂNE Şl COREENE
tiere Deva au sarcini im forestiere din cadrul în tri optimi de folosinţă — în cadrul unei ceremo al Comitetului Popular
portante, pe multiple pla treprinderii tutelare — releva inginerul Marin nii care a avut loc la Pa Central al R.P.D. Coreene tribuţia deosebită adusă
nuri., acoperind o întinsă I.F.E.T. Deva. Pentru în Băltăţeanu, d i r e c t o r u l latul Kîmsusan, miercuri, pentru con tribuţia deose la dezvoltarea colaborării
rază de activitate în în făptuirea acestor obligaţii U.M.T.C.F. Deva. Ca ur 19 octombrie, tovarăşului dintre Partidul Comunist
treg judeţul. Cei peste deosebit de importante şi mare, toate strădaniile oa Nicolae Ceauşescu, secre bită adusă la dezvoltarea Român şi Partidul Muncii
1 000 de oameni ai muncii de complexe, unitatea este menilor noştri — de la tar general al Partidului relaţiilor de prietenie şi din Coreea, dintre Repu
efectuează transportul ma dotată cu o bază tehnico- cele trei autobaze şi 13 Comunist Român, pre colaborare între cele două blica Socialistă România
ţări
popoare,
partide,
şi
sei lemnoase din parche materlală solidă, cu un coloane, de la S.M.C.R.D.F. şedintele Republicii Socia la promovarea cauzei so şi Republica Populară De
tele forestiere ale I.F.E.T parc auto corespunzător şi atelierele de reparaţii liste România, i-a fost în- cialismului, a păcii şi se mocrată Coreeană, Ia în
în depozitele de prelucra — sînt orientate în direc mînat, de către tovarăşul curităţii, cu prilejul îm tărirea prieteniei dini re
re şi secţiile de industria ţiile amintite, urmărin- Ivim Ir Sen, secretar ge poporul român şi poporul
lizare, onorează comenzi U.M.T.C.F. DEVA du-se îndeplinirea ritmică neral al Comitetului Cen plinii vîrstei de 70 de ani. coreean, la promovarea
de transport al diferitelor a tuturor prevederilor de tral al Partidului Muncii în cadrul aceleiaşi ce cauzei generale a socialis
materiale pentru toate în plan. Şi putem spune cu remonii, tovarăşul Nicolae mului, a păcii şi colabo
1 ■I treprinderile din judeţ încadrată cu meseriaşi de mulţumire că, pe nouă din Coreea, preşedintele Ceauşescu a înmînat tova rării internaţionale, cu
valoare. luni din acest an realiză Republicii Populare De răşului Kim Ir Sen ordi prilejul împlinirii vîrstei
subordonate Min is terulu i mocrate Coreene, ordinul nul „Victoria Socialismu de 75 de ani.
Industrializării Lemnului — Preocuparea majoră, rile sînt pozitive la majo „Drapelul Republicii" cla lui", conferit prin Decret
şi Materialelor de Con permanentă, a colectivu ritatea indicatorilor, supe sa I, conferit prin Decret Prezidenţial pentru con (Continuare în pag a 4 a)
strucţii — respectiv I.M.C., lui o constituie realizarea rioare celor obţinute în
I.P.L., A.C.M.R. şi I.L. De sarcinilor la activitatea de perioada corespunzătoare
va, Inspectoratul silvic, transport, ceea co presu a anului trecut. Ele se
„Marmura" Simeria, pre pune exploatarea şi între prezintă astfel: tone trans
ţinerea în cele mai bune portate — 105 la sută; to
cum şi ale unor unităţi condiţii a mijloacelor ne kilometrice — 107,4 la
din agricultură, ale altor auto, ale celorlalte utilaje sulă; încărcare mecanică
beneficiari, arc misiuni şi instalaţii din dotare — — 135,6 la sută; venituri
importante la obiective deci şi revizuirea .şi repa brute — 111,2 la sută;
sociai-politicc de interes rarea lor în mod cores 18 500 tone masă lemnoa
naţional (Canalul Dună punzător —, precum şi să şi 211 000 tone produse
re—Bucureşti şi Casa Re menţinerea drumurilor fo- de carieră transportate
peste sarcinile de plan ;
depăşirea beneficiilor pla
Perfecţionarea organizării nificate (pe opt luni) cu 6
la sută.
î n t r- adevăr, rezultate
cunoaşterii şi aplicării hotărîrilor frumoase — dovadă, cum
am reţinut din relatările
şi legilor interlocutorilor, a hărni
ciei şi dăruirii în muncă,
a seriozităţii şi responsa
Consiliul judeţean al rea sarcinilor la export, bilităţii în privinţa apro-
sindicalelor a analizat, de folosind pentru toate a- v i z io nării teii n i co-m ate-
cutând, modul în care cestea perfecţionarea or
consiliile teritoriale şi co ganizării producţiei şi a DUMITRU GHEONEA C.A.P. Bretea Mure.şanâ. O formaţie de cinci tractoare cu pluguri a intrat pe tere
mitetele sindicalelor din muncii, creşterea califică nurile eliberate de recoltă la executarea arăturilor de toa mnă.
întreprinderi şi' instituţii rii oamenilor muncii, apli (Continuare în pag o 2 a)
se ocupă de organizarea carea fermă a principiilor Foto NICOLAE GHEORGHIU
activităţii de cunoaştere şi exigenţelor mecanismu
şi aplicare în viaţă a ho lui economico-financiar,
tărîrilor do partid şi pe ale eficienţei activităţii : ■<: y r V. ■:
linie sindicală, precum şi productive.
a legilor ţării. Ce a rele O asemenea aşezare a DE TOAMNA
vat această analiză ? problemelor economico-
Sub îndrumarea perma sociale de primă însemnă * " f
nentă a organelor de tate la baza activităţii sin
partid, sindicatele au a- dicatelor presupune desfă
cordat o atenţie sporită a- şurarea unei susţinute Cu toate forţele la eliberarea terenului de coceni
şezării întregii lor activi munci de popularizare şi
tăţi pe temeiul hotărîrilor dezbatere a hotărîrilor şi
de partid şi ale organelor actelor normative care o- şi efectuarea ogoarelor!
sindicale superioare, pre rientează şi reglementea
cum şi lcglloY statului, ză activitatea organizato — Acum, după co am dăcinoasole, plantele pen nişte pînă nu le %'edem ducere .colectivă. Astfel
ceea ce a înlesnit implica rică şi politico-oducativă încheiat de strins recolta tru siloz, care trebuie şi încheiate. Ladisla-u Demeter, secreta
rea lor mai organică în desfăşurată de sindicate, de cartofi şi porumb de însidozate, trebuie trans într-adevăr, activitatea rul organizaţiei de partid
soluţionarea problemelor în acest scop a fost insti pe întreaga suprafaţă cul şi vicepreşedintele unită
majore economico-sociale tuit un sistem bine conce tivată — sublinia Ioan ţii, a mobilizat comuniş
ale judeţului, ale colecti put şi organizat de urmă Furca, inginerul şef şi pre C.A.P. PEŞTIŞU MARE tii din sat, alţi coopera
velor de muncă. în acest rire a îndeplinirii regle şedintele C.A.P. Peştişu tori la tăierea, stringorea
fel, în centrul activităţii mentărilor organelor su Mare —, după co am în şi transportul cocenilor .e
lor se află mai consecvent perioare de partid şi de cheiat şi semănatul griu portaţi toţi cocenii din se desfăşoară din plin pe porumb în baza furajeri
preocuparea pentru creş stat, precum şi a hotărî- lui, s-ar putea spune că cîmp şi puşi la adăpost ogoarele unităţii agricole Ca urmare, la această
terea producţiei fizico şl riîor programelor şi măsu- muncim cu mai puţină iar po terenul eliberat din Peştişu Mare. Re dată, toţi cocenii, de oe
a productivităţii muncii, încordare, că greul cam să executăm arăturile a- marcăm, îndeosebi, buna ceie 47 ha de pe care a
reducerea mai accentuată DORU TOMA, paniei de toamnă a tre organizare a muncii şi fost recoltat porumbul,
a consumului de materii secretarul cut. Şi totuşi, încă nu ne dînci de toamnă. De fapt, modul responsabil în cur e simt tăiaţi şi strînşi în
prime, materiale, energie Consiliului judeţean permitem să slăbim rit acestea sînt lucrările asu se implică şi coordonează
şi combustibili, ridicarea al sindicatelor mul de lucru. Mai sînt pra cărora ne-am con lucrările membrii birou MIRCEA LEPĂDATU
nivelului tehnic şi calita destule lucruri de făcut. centrat atenţia în aceste Iui organizaţiei de partid
tiv al produselor, realiza (Continuare In pag. a 2-a) Mai avem de recoltat ră- zile şi nu vom avea li şi ai consiliului do con (Continuare in pag a 3-a)
