Page 66 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 66
Iffi Operativitate şi eficienţă
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
L ■ ii 11
li
IvJ t LuMKiIi.I 1J lă (>7.ţ 11 \ tfli (Urmare din pag. 1) ciarii, reaiizmd şi economii nivelul fiecărui autove
de carburanţi" (Silviu Al- hicul, iar în activitatea
riale — cu sprijinul con dea, coloana Deva). Ase de întreţinere şi reparaţii tul B INIŢIAT
l*ui
SC
meseriaşi
folosim
menea
pricepuţi
Activitate conjugată pentru Ne aliniem efortului sistent din partea I.F.E.T. şi conştiincioşi am mai a parcului auto materiale mult în vet:
un
Deva —, ca şi pe linia
volum
de
filtrul
târli
exploatării raţionale a notat mulţi: Mihai Plisc- refolosibile între 55—58 nă. kA cons
luncţi
in|e,
încadrarea în consumurile normate general de economisire parcului auto şi organiză Ilia, Iosif Matyas — Uri la sută". rea acestui
Pont
ciale.
—
lanoş
Gheorgy
cani,
temeinice
reviziilor
rii
a
Desigur, activitatea fruc
Măsurile privind folosi şi reparaţiilor, scop în ca Simeria, Moise Sirnoc — tuoasă de la începutul a- înnoire, con
Oamenii muncii do la munca oamenilor de la rea raţională a energiei re au fost modernizate Dobra, Aron Bobora — Iar local a
l.R.E. Deva acţionează cu l.R.E. Deva. Din rîndul electrice, termice şi a ga spaţiile şi îmbunătăţite Teliuc, Ioan Rus II — cestui an şi rezultatele va ca, în c.
ţiel
tle
pai
abnegaţie .şi responsabili acestora, al colectivelor zelor naturale, stabilite condiţiile la coloanele din Cîrneşli, Petru Itul — Pui, bune obţinute dau motive muncă la Iu
tate patriotică pentru în care formează întreprin de conducerea partidului Deva, Simeria, Orăştie şi Ioan Burcă — Iscroni, Au de satisfacţie, însă obli rire şi înfr
deplinirea sarcinilor de derea, se cuvin menţio şi statului, trebuie să fie autobaza 2 Haţeg, uimind rel Micluţă — Baia de gă la menţinerea, la am localităţii, c
tăţeni pe zi
plan, materializează ne nate numele celor mai însoţite de un înalt spi să cunoască asemenea pro. Criş, Ioan Bucur — Oră.ş- plificarea lor în continua pe construc
abătut îndemnurile şi in vrednici lucrători, care se rit gospodăresc şi maximă ces şi coloanele de La Cliiş. Pe, Emil Calfa — Chişcă re. „De acest lucru, co zarea aport;
dicaţiile t o v a r ă ş u l u i află mereu în fruntea în răspundere din partea fie cădaga, Teliuc, Dobra şi daga, Eufrim Florănescu lectivul nostru, în frunte celorlalte li
Nieolae Ceauşescu, secre trecerii socialiste: Petru căruia dintre noi pentru Uricani. De menţionat că, — Haţeg, Dor ol Herbei — cu comuniştii, este pe
tarul general al partidu Stoia, Constantin Bălăcea- evitarea oricărei risipe, pe nouă luni din an, toa Deva, Romi Cerean — deplin conştient — subli
lui, formulate la recenta nu, Avram Midri'chi, Ion pentru reducerea consu te coloanele şi-au îndepli S.M.C.R.D.F., dar ei sînt. nia tovarăşul Victor Mu-
şedinţă a Comitetului Po Turtureanu — de la Cen murilor. Consiliul oame ni prevederile de plan, mult mai niulti la nian, secretarul organiza
litic Executiv al C.C. al trul de distribuţie Deva ; nilor muncii din cadrul cu rezultate mai bune si- U.M.T.C.F. Deva. ţiei de bază. Cu toţii ac • 20,00
P.C.R., privind continua llie Muntean, Voicu Şer- I.J.P.T.P.S. a defalcat pe luîndu-se cele din Ilia Referindu-se la acţiuni ţionăm în spiritul Tezelor 20,25 Rom<
dezvoltare a bazei ener ban, Ioan Gilcoi, Cornel unităţi cotele de energie (condusă de Teodor Po le şi măsurile întreprinse din aprilie, al orientări '88 • 20,4'
getice a ţării, folosirea cu Cazan — secţia de înaltă pescul, Dobra (Vasile Ga- pe linia bunei gospodă lor şi indicaţiilor date de tate - ide
maximă chibzuinţă a e- tensi-une; Viorcl Scurtu, electrică, termică şi gaze bor), Cîrneşli (Anton Itul), riri a valorilor materiale secretarul general al te, măreţe
norgiei electrice şi econo Aurel Popa, C.heorghe naturale şi a luat măsuri precum şi cele din Sime şi băneşti ale unităţii, la p a r t i d u l u i , tovarăşul • 21,00 Tec
misirea ei severă, pe ţoa Ded-u, Ghcorghe Nicula — în scopul organizări co ria, Chişcădaga, Teliuc şi rezultatele bune obţinute Nieolae Ceauşescu, la şe rial: „Stilp
le căile. Revenindu-le sar Centrul de distribuţie Hu respunzătoare a schimbu Uricani. „Am pus accent — respectiv creşterea co dinţa Comitetului Politic Premieră t
cina de mare însemnătate nedoara; Cojan Simiones- rilor .şi fluxurilor tehno po buna organizare a lu eficientului de utilizare a Executiv a.1 C.C. al P.C.R. Ibsen. li
de a asigura transporta cu, Constantin Drăgoi, Li- logice, încadrării în pute crului şi pe disciplma de capacităţii de transport cu din 3 octombrie a.c., ho Victor Rcb
rea şi distribuirea cmer- viu Bocşer, Iosif-Adrian rile medii orare aprobate, plan, am colaborat bine 6,7 la sută faţă de plan tărâţi să încheiem ultimul Patrichi. Sil
giei electrice la consuma Lucaci, Dorin Angliei, Ra echilibrării consumului pe trimestru din 1988 şi în Irina Petr
tori, comuniştii, toţi lu binii Cosobot, Ion Grecu întreaga durată a zilei, ho cu sectoarele forestiere de şi a celui de utilizare a tregul an cu planul în na Buruia
am
reuşit
exploatare
şi
crătorii desfăşoară o ac — linieri de la înalta ten fiecare punct de lucru, pe să ne îndeplinim ritmic parcursului mijloacelor deplinit Ia toţi indicato Stănescu,
tivitate eficientă, de cali siune. fiecare schimb, se urmă sarcinile", releva Anton auto cu aproape 9 la sută, rii şi, în acelaşi timp, să şanu, M
tate. Dar rezultatele obţinute reşte consumul de ener Itul. „în ceea ce ne pri economisirea unor apre pregătim temeinic produc Constantin
Cum sezonul rece se a- nu-i mulţumesc pe deplin gie care este consemnat veşte pe noi, conducăto ciabile cantităţi de mate ţia lui 1989 — penultimul Matei Gh-
propie, ei au în plus o pe oamenii muncii de la în registrul de evidenţă, rii auto, ne străduim să riale refolosibile şi moto an al actualului cincinal. rian Huda
sarcină de mare răspun t.R.E. Deva. Măsurile şi în unele ateliere de pro rină, tovarăşul Carol Dorim ca U.M.T.C.F. De metriu şi
dere: asigurarea condiţii sarcinile subliniate de se ducţie şi hale mari ilumi exploatăm raţional ma Schenk, contabilul şef al va să-şi afle un loc ono Brâtilâ. I
lor pentru a trece cu bine, cretarul general al parti natul general s-a înlocuit şinile, să le încărcăm la unităţii, aprecia că în a- rabil în întrecerea socialis xandra Or
fără evenimente, vîrful dului, tovarăşul Nieolae cu iluminatul individual, capacitatea nominală şi ceste direcţii mai sînt po tă cu unităţile similare rea tv. şi
solicitărilor de iarnă, ca Ceaiuşescu, la recenta şe pe fiecare utilaj în parte, să folosim judicios timpii sibilităţi insuficient valo din cadrul centralei şi mi că '' îl
re, este ştiut, pune pro dinţă a Comitetului Poli iar în magazinele de pre de parcurs" (Traian Bu- rificate, la materializarea nisterului de resort. Rea-. timo Arte
bleme deosebite. Pentru zentare şi florăriile din nea, coloana Orăştie), „să cărora întregul colectiv Fzările de pînă acum, an lejurnal •
a-1 depăşi s-au luat toate tic Executiv al C C. al Deva, Petroşani, Călan şi efectuăm, eventual să de este angajat cu întreaga gajarea şi responsabilita derea pro
măsurile. După cum ne P.C.lt., prevederile De Haţeg s-au luat măsuri păşim numărul curselor putere de mobilizare şi tea revoluţionară de care
spunea tovarăşul Cornel cretului privind asigurarea pentru asigurarea folosirii planificate, să reducem cît de muncă. „Precizez că, dau dovadă toţi cei ce
Mîrza, inginerul şef a! în producţiei de energie, fo cît mai eficiente a lumi putem timpii la încărca- în vederea reducerii cos muncesc în unitatea noas
treprinderii, lucrările din losirea raţională a ener nii naturale n zilei. Sînt re-descărcare, printr-o bu turilor de producţie, avem tră ne îndreptăţesc la a-
planul de revizii şi repa giei electrice, termice şi cîteva dintre măsurile nă conlucrare cu benefi programe speciale pînă la semenea opţiune.
raţii sînt, în bună parte, a gazelor naturale si re care atestă preocupările DEVA:l
lui Citări
încheiate. Au fost puse în gimul de lucru al unită noastre în domeniul gos Umbrele s<
funcţiune o staţie de ţilor economice şi' sociale podăririi energiei electri 1IUNKDOA
20/6 kV la Dîlja — auxi pe perioada do iarnă ce. Prin asemenea măsuri, rple nvent
liar şi o microhidrocentra • 1988—1989 îi angajează pe cît şi prin acţiunea do 6 parilor
Operaţiune
lă ia Dobra, pe ruta Min toţi cei ce muncesc în a- instaurare a ordinii şi dis (Modern -
tia — Brad — Vîrfuri — ceastă unitate la acţiuni ciplinei in toate unităţile (Flacăra);
Vaşcău a fost schimbată ferme, perseverente. de noastre, la toate locurile Acţiuni susţinute prin care se stimulează Vacanţă 1.'
ring); Flă<
izolaţia la LE A, cu dublu urmărire riguroasă a mo (7 Nolemt
circuit, iar pc axa Poiana dului în care este folosită de muncă, acţionăm pen pe şosea
tru încadrarea în norme
Hachiţele! — Cheiuri — energia electrică de către le de consum aprobate. participarea populaţiei PENI: în
dor dc ti
Vadu Dobrii, stîlpii din consumatorii industriali şi VULCAN:
lemn a.u fost înlocuiţi cu coi individuali şi de adop Uncie rezultate bune împreună cu tovarăşul ciaţiilor de locatari între i-iei, sub diferite forme. murai — s
stîipi din beton. Reţelele tare. împreună cu aceştia, pe care le-âm înregistrat ton Gătană, primarul ora care cele cu numerele 1, Rezultate şi iniţiative eeafurul) ;
Stele dc i;
electrice afectate, de de a măsurilor corespunză la agregatele de balastie şului .Călan, parcurgem 3, 5 şi 8 s-au dovedit dc>o- bune am întîlni-t şi la U- BTtAD: Ş<
nivelările de teren — zona toare de limitare a consu ră şi la piesele turnate datele unei situaţii cumu sebit de insistente. în a- ricani. La îndemnul de ducători :
puţului IV JLivezem — au murilor şi economisire se din fontă, ne străduim să late, „la zi", privind co eeste zile, cînd siderurgia putaţilor consiliului popu roşie); Of
fost deviate. De menţio veră a acestei preţioase •le amplificăm în conti lectarea metalelor de la hunedoreană are nevoie lar, în săptămâna 3—10 minică în
tria); V’
nat că ;pe *o lungime de valori materiale. nuare dar şi să recupe gospodăriile populaţiei şi de cit mai mult fier octombrie, cu sprijinul a- (Fla'^a) ;
peste 88 kilometri reţelele — In acelaşi timp, fa răm restanţele, ufcilizîmi predarea lor la. centrele vechi, am luat măsura soeiaţiilor de locatari, al BA ’or
electrice au cunoscut am cem , apel la toţi consu cu chibzuinţă resursele e- dc prelucrare specializa ca, zilnic, unităţile eco- populaţiei, au fost colec dc _ulti
„Cîn tarea
ple lucrări de sistemati matorii din judeţ — din norgeticff ce ne sînt alo te. F.sle o situaţie bună. nomico-sociale din cadrul tate şi predate 25 de tone II A T E (
zare. toate sectoarele economice cate. Trebuie să ne facem, Pînă în 12 octombrie s-au economiei locale să orga de fier vechi. Cantitatea tă şi ’
In ceea ce priveşte rea şi sociale — de. a lua mă de asemenea, datoria de predat de la populaţie nizeze cu oamenii muncii predată în acest an se cia); Til
negre; Si:
lizarea indicatorilor de suri proprii pentru utili butii gospodari în proprii 211 tone fier vechi din acţiuni de colectare a fie ridică astfel la 90 de to bădă iarn
plan aferenţi perioadei zarea cit mai raţională a le locuinţe, să dovedim o cele 265 planificate. A- rului vechi. ne. Faptul că nu a avut ILIA: vă
care a trecut din a.cesl energiei electrice, de a ne înaltă răspundere civică, ceasta, la o populaţie de Iată un mod de a ac în plan decît 35 tone, nu (Lumina).
an, subliniem . că produc sprijini în acţiunile noas sprijinind .eforturile ge ţiona convingător. Am ur a împiedicat consiliul
ţia marfă a fost .realiza tre privind găsirea şi a- nerale de economisire.- circa 15 000 locuitori. mărit aceeaşi problemă şi popular să organizeze în
tă în proporţie de 100,5G plicarca ^soluţiilor optime Prin măsuri concrete şi Poate cineva să spună ; la alte consilii populare. continuare acţiuni de co
„Da, dar în Călan există
la sută, producţia de e- în folosirea energiei, ast eficiente do 'reducere a un combinat siderurgic". La Simeria, tovarăşul lectare.
nergie electrică — 12-4,64 fel îneît activitatea indus consumurilor, răspundem Există, dar acesta are Victor Giurgiu, nc-a in — în lunile următoare, Rezultau
ia sută, consumul propriu trială, producţia să nu fie atenţiei pe care conduce sarcinile sale de predare format că în acest an gos no asigură vicepreşedinte 19 octomb
Eştr. I :
tehnologic a fost redus cu afectate, prevederile de rea partidului şi statului a fierului vechi. podăriile populaţiei au le biroului executiv, tova 38, 19 ;
aiproape 2 la sută, produc plan să pontă fi îndepli nostru o acordă ridicării predat 200 tone dc fier răşul Dorel Alexia-nu, Extr. a
ţia de construcţii-montaj nite integral — sublinia bunăstării întregului po — Pe. noi, spune tova vechi. „Rezerve pentru a vom înteţi aceste acţiuni 34, 25, 29.
Fond to
— 116,9 la sută, fonduri inginerul Marian Ceuţă. por. răşul Cătană, nu trebuie spori această cantitate nu organizîndu-le în cîte 2—3 504 0G1 lei
fixe puse în funcţiune — şeful compartimentului să ne impulsioneze nimeni prea mai sînt" — ne-a zile pe săptămînă, astfel
403,18 la sută, beneficii furnizarea energiei electri Ing. EMIL GAFTONIE, din afară la asemenea ac spus interlocutorul. Poate înţelegînd noi să răspun
obţinute pe total activita ce din cadrul f.H.E. Deva biroul mecano-energetic, ţiuni. Le-am organizat în că în spaţiul gospodăriei dem cerinţelor siderurgiei
te — 243 la sută. Sînt in I.J.P.I.P.S. Hunedoara- fiecare duminică cu spri nu vor mai fi rezerve. hunedorone.
dicatori care onorează GH. I. NEGREA Deva jinul deputaţilor, al aso Totuşi, fier vechi mai e-
xistă în cartierele Sime- ION CIOCLEI Pentru
se va an
Cerul va
Perfecţionarea cunoaşterii legilor einle. Asemenea lipsuri se prima pa
(Urmare din poq t) probleme economico-so- Prin contribuţia tineretului înnourări
iilor proprii. O activitate fac simţite mai ales în Organizaţiile munieipa- Iul, cînd,
sud, iz<
mai bine pusă la punct o organizată activitatea de P.C.R. din aprilie şi 3 oc munca consiliilor răşe- le, orăşeneşti şi comunale lună să fie depăşit cu slab. Vîi
au consiliile municipale urmărire şi înfăptuire a tombrie a.c. naşti Lupeni, Haţeg şi U.T.C., precum şi cele din 1 260 tone. moderat
Deva şi Hunedoara, cele hotărârilor si legilor ţării, Orăştie, comitetelor sindi în această amplă acţiu şi nord.
minime
orăşeneşti Călan, Petrila, iar în cadrul cursurilor Analiza mai atentă a catelor de la întreprinde marile combinate, între ne s-au -evidenţiat comi între 2—7
Vulcan, Brad, precum şi de învăţămînt poiitico- modului in care este or rile miniere Livezeni şi prinderi, instituţii şi şcoli tetele municipale Hune maxime i
un însemnat număr de ideologic pentru membrii ganizată această activita Aninoa-sa, J.P.S.R.U.E.E.M. au întreprins şi întreprind doara şi Petroşani, orăşe de. I.a mui
de
un
ac
sindicale, între care cele de sindicat, principala te relevă existenţa şi a Petroşani, I.C.S.M.A. Hu ţiuni mare număr îndeosebi neşti Vulcan, Uricani, Pe va a meii'
Orăştie,
Simeria,
trila,
consacrate
do la întreprinderile mi preocupare o constituie an unor lipsuri .şi neajunsuri nedoara, mina Ţebea, colectării fierului vechi. cele comunale Baia de V' temp
Cer
răci.
niere Lupeni, Dîlja şi de an, însuşirea orientă în munca organelor sin I. C. I. T. P. L. C. 1. M„ Pînă la sfîrşitui lunii Criş, Brănişca, Dobra, IVi ia pa
Barza, G. r G. C. h„ rilor, obiectivelor şi sar dicale. Avem încă multe I.P.S.R.U.M. şi întreprin septembrie a fost colecta Lunca Cernii , Orăştioara lui. Izola
I.P.I.C.-C.F., tricotaje Hu cinilor elaborate de Con sindicale care nu urmă tă o cantitate de 5 609 to de Sus, din întreprinde în cursul
1 500 in l
nedoara, confecţii Vulcan. gresul al XlII-lea şi Con resc în mod sistematic derea do morărit. şi pani ne, planul aferent perioa rile miniere Vulcan, Pe soar e sla
Linie C.F.R. Simeria, A- ferinţa Naţională ale modul în care se înfăp ficaţie Deva, I.P.I.L.F. dei de .9 luni fiind depă trila, Lupeni, Paroşeni, rat clin
est, cu li
menajarea hidroenergeti partidului, precum şi a in tuiesc hotărîrile do partid Haţeg şi multe altele. şit cu 1 478 tone. - Barza, Deva, Ghelări şi lato pînă
că Rîu Mare-Retezal ş a. dicaţiilor date de tovară şi de sindicat, ca şi le Cu prilejul analizei a- Angajamentul pe cea de liceele industriale „Aurel Local coi
Do a s e m e n e a, în şul Nieolae Ceauşescu cu gile ţării. Aceasta se re supra acestei activităţi, a 10-a . lună,.este de 460. Vlaicu", Orăştie, nr. 2 Hu de servi
Iuliu).
tre consiliile municipale diferite prilejuri, între a- Consiliul judeţean al sin tone, dar s-au strâns pînă nedoara, nr. 1 şi econo
şi orăşeneşti sini organi ceslea din urmă înscriin- flectă şi în activitatea de dicatelor a adoptat unele în prezent 580 tone, iar or mic Petroşani, „Deccbal"
zate periodic schimburi do du-se şi expunerile la planificare: în planurile măsuri care să determine ganizaţia judeţeană a in Deva şi industrial Barza.
experienţă şi consfătuiri şedinţ.i Comitetului Po de muncă nu sînt prezen î m bun â tăţirea act ivit ă ţ i i tensificat această activita
vizînd modul în caro este litic Executiv al C.C. al te cele mai importante în această direcţie. te, astfel îneît planul pe DAN BETEA