Page 69 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 69
o
%
/£>
Vizita oficială
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA !
tovarăşului Nicolae
împreună cu tovarăşa
S O C I A L I S M U L Elena Ceauşescu,
Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. in R.P.D.
Al C O N S I I l U t U I P O P U L A R J U D E T E A N
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
La Phenian, au conţi, Noua rundă de convor al independenţei. S-a’ a-
Anul XL, nr. 9 619 VINERI, 21 OCTOMBRIE 1988 4 pogini - 50 bani nuat, joi, convorbirile ofi biri a prilejuit continua preciat, totodată, că pro
ciale dintre tovarăşul rea schimbului de păreri blema fundamentală a
Nicolae Ceauşescu, secre în problemele internaţio zilelor noastre o consti
tar general al Partidului nale. tuie oprirea cursei înar
Comunist Român, pre T o v a r ă ş u l Nicolae mărilor şi înfăptuirea dez
In Ifitreqqq qctiyitote economico-socialq şedintele Republicii So Ceauşescu şi t o v a r ă ş u l armării, în primul rînd a
cialiste România, tovarăşa Kim Ir Son au relevat dezarmării nucleare, asi
Elena Ceauşescu şi tova necesitatea de a se ac gurarea păcii în lume.
răşul Kim Ir Sen, secre ţiona cu hotărâre pentru Cei doi conducători de
tar general al Comitetu diminuarea încordării din partid şi de stat au eviden
lui Central al Partidului viaţa internaţională, pen ţiat necesitatea soluţionă
NICOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII Muncii din Coreea, pre tru reluarea şi consolida rii problemelor litigioase
şedintele Republicii Popu rea politicii de destinde
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE lare Democrate Coreene. re, colaborare, de respect (Continuare in pag. a S-o)
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU SI TOVARĂŞEI
ELENA CEAUŞESCU LE-A FOST CONFERIT ÎNALTUL TITLU
Creşterea continuă a productivităţii muncii ŞTIINŢIFIC DE DOCTOR HONORIS CAUSA
Joi după-amiază, la Pa Ştiinţei şi învăţâmîntului, fost salutată cu puternicc-
îndelungate
şi
preocupare de bază a colectivului latul Cpngreselor din Phe. • le-a fost conferit, în ca- participanţii la aplauze de
Nicolae
n.ian,
tovarăşului
drul unei ceremonii, înal
ceremonie
Ceauşescu, secretar gene tul titlu de Doctor Hono- — academicieni, cercetă
în cursul lunii mai a.c., roului organizarea şi pla tru a da viaţă sarcinilor ral al Partidului Comunist ris Cuusa, decernat de tori, alţi oameni de
principalii furnizori ai Fa nificarea muncii, la pro şi orientărilor formulate Român, preşedintele Re Comitetul de Stat pentru ştiinţă, cadre didactice
bricii de încălţăminte Hu ducţia fizică realizată de do secretarul general publicii Socialiste Româ atribuirea de titluri ştiin universitare, studenţi —.
nedoara, respectiv F.P.L la începutul anului pro al partidului, tovarăşul nia, şi tovarăşei Elena ţifice al R.P.D. Coreene care au făcut o caldă pri
Agnita şi „8 Mai" Mediaş, ductivitatea a depăşit cu Nicolae Ceauşescu., la şe Ceauşescu, membru al S o s i r e a tovarăşului mire celor doi conducători
.nu au răspuns în totali un procent nivelul preco- dinţa Comitetului Politic Comitetului Politic Exe Nicolae Ceauşescu şi a to de partid şi de stat, au
tate solicitărilor contrac Executiv al C.C. al P.C.R. cutiv al C.C. al P.C.R, varăşei Elena Ceauşescu, ovaţionat îndelung pentru
tuale şi din această cauză din 3 octombrie a.c.“. prim viceprim-miinlstru al împreună cu tovarăşul
s-a creat un gol în apro Fabrica de Detalii asupra modului guvernului, preşedintele Kim Ir Sen, în marea sală
vizionarea cu piele natu în care comuniştii, cei Consiliului National ai a Palatului Congreselor a (Continuare în pag o la)
rală pentru confecţionarea încălţăminte lalţi oameni ai muncii din
pantofilor din gama de Hunedoara unitate acţionează în sco
calitate „Extra" şi „Lux", pul sporirii realizărilor la
în asemenea condiţii, s-a toţi indicatorii, eu accent Idealurile de unitate şi
trecut operativ la schim nizat, ceea ce dovedeşte pe creşterea productivită IN ZIARUL DE AZI :
barea structurii sortimen hărnicia şi stăruinţa cu ţii muncii, ne-au furnizat
tale, fapt ce a determinat care colectivul nostru ac mai mulţi interlocutori. Si TRIBUNA EXPERIEN independenţă — înscrise
însă o anumită scădere a — Demne de reţinut — ŢEI o Idei pe,, pi
valorii producţiei marfă, ţionează pentru îndeplini aprecia ing. Constantin cioare proprii • Echi permanent pe steagurile de
productivitatea muncii cal. rea sarcinilor de plan. De Munteanu, şeful biroului pa „de şoc" ! • Se
culată pe baza acestui in altfel, creşterea continuă redescoperă., argila
dicator fiind de numai a prestigiului de care se MIRCEA DIACONU • „Operativa de a- luptă ale poporului nostru
90,7 ia sută. bucură produsele cu em provizionare"
„Totuşi, remarca cc. blema „Corvin" confirmă ffl „SARMIS '88"
Virgil Pădurean, şeful bi preocupările existente pen_ (Continuare in pag. o 3-a] Lupta poporului român fida tuturor vicisitudini
pentru unitate şi indepen lor cu care au fost con
denţă naţională a consti fruntaţi.
ţmm* w mwwţs sg® tuit o permanenţă în is Pe măsura dezvoltării
iV A fv St*, Jfk... toria patriei noastre. Ea economico-sociale. tot mai
m şi-a pus evoluţii asupra puternice, formaţiunile
amprenta
întregii
social-
m m economiee şi politice a voievodale româneşti, con
teritoriul
ţării,
stituite
pe
României, a felului de a s-au unit în statele feu
Mobilizare amplă şi ritmuri bune la toate fi şi a ginţii al poporului dale: Ţara Românească,
Transilvania,
şi
Moldova
nostru, asupra însuşi des
tinului său istoric, carac între care s-au desfăşu
lucrările de sezon rîtă plină cîe sacrificii pen. hotă- rat tot timpul largi şi
prin
terizat
lupta
strînse legături economi-
Trebuie să subliniem de şi livrarea la bazele de din cele 174 ha prevăzu fapt, Ioan Cohuţ, care
la început că în această recepţie. Erau cooperatorii te, reuşind să efectueze a- muncea cu combina de re 70 de ani de la făurirea statului
toamnă, cooperatorii din din brigada condusă de răturilc la adîncimea pre coltat (transportul îl asi
Sarinizegotusa, mobilizaţi Lăscuţ Iovănescu. Familii văzută în tehnologii". gurau mecanizatorii Vale- naţional unitar român
de organizaţia comunală riu Lihoni, Petru Şerven-
de partid, s-au antrenat cu sclii şi Leon Stoiconi, iar tru libertate şi neatîrna- ce, sociale şi culturale, po
inai multă hotărîre în C.A.P. SARMIZEGETUSA la tasat muncea Ştefan re, pentru dreptul de a fi litice şi militare şi care
munca de pe ogoare, men- Dănescu), tăia plantele de stăpîn în propria ţâră.
ţinînd ritmuri superioare pe ultimele suprafeţe din au. fost unite pentru pri
ma
oară
intr-un
singur
de lucru pe toate frontu întregi participau la mun O altă lucrare care se - Idealurile de unitate şi
că, fiecare hotărîtă să în independenţă naţională au stat unitar sub glorioasa
rile. Aşa se face că ei au derula în condiţii bune era MIRCEA LEPĂDATU domnie a lui Mihai Vodă
reuşit să încheie în timp cheie cit mai grabnic lu- recoltarea porumbului si- fost înscrise permanent Viteazul.
util recoltarea cartofilor era rea. loz, cultivat în amestec pe steagurile de luptă ale
şi a porumbului de pe Pe Gheorghe Vrîneea- cu floarea-soarelui. De (Continuare in pag a 3-a) poporului nostru, înzecin- Nenumăratele bătălii pe
toate cele 40 ha şi, res niu, inginer şef şi pre du-i forţele, făcîndu-1 să care poporul român a fost
pectiv, 02 ha ocupate cu şedinte al unităţii, l-am consemneze pagini de a- nevoit să le poarte de-a
aceste culturi. Mai sub întîlnit în câmp, unde ur devărată epopee în lupta lungul timpului, ca şi ja
liniem că, aplicîndu-se sis mărea formaţia de trac pentru păstrarea fiinţei furile şi agresiunile dis
unităţii
trugătoare la care a fost
temul tradiţional în zonă, toare cu pluguri, care e- naţionale, de stat, terito supus, eforturile de refa
riale
şi
pentru
de a recolta porumbul cu xecută ogoarele de toam independenţa ţării. Isto cere, birurile pe care a
coceni cu tot, întreaga nă. în acelaşi timp, su ria românilor este istoria trebuit să le plătească au
suprafaţă destinată însă- praveghea şi modul în ca unui popor statornic în avut repercusiunii negative
mînţării griului a fost o- re, într-o tarla alăturată una şi aceeaşi vatră de asupra dezvoltării sale,
porativ eliberată, asigu- pe care orzul răsărise fru viaţă, în care şi-a urmat au îngreunat evoluţia sa
rîndu-se - front de lucru mos, mecanizatorul Ştefan făgaşul propriu de acţiu economică şi socială. în
tractoarelor la arat, la Dănescu aplica îngrăşă- ne şi manifestare, de cul acelaşi timp, toate aceste
pregătit patul germinativ mintele. „Stăm bine şi la tură materială şi spiritua suferinţe şi lupte l-au o-
şi semănat. S-a putut în lă, a zămislit valori de ţolit, i-au călit voinţa şi
corpora, astfel, în perioa această lucrare — preci originalitate şi trăinicie dîrzenia, i-au sporit dra
da prevăzută şi toate se za inginerul şef. Am reu intrate de mult în patri gostea de ţară, i-au întă
minţele de grîu în sol. şit să o. finalizăm pînă
acum pe 160 ha din cele moniul culturii universa rit hotărîrea de a nu ceda
Fireşte, lucrările cam le. Plămădiţi ca popor u- în faţa nici unei greu
paniei du toamnă nu s-au p.este 200 ha semănate nita.r în această zorjă a tăţi, de a nu pregeta in
încheiat, ele continuă şi ou păioase. De asemenea, Europei, românii şi-au faţa nici unei jertfe pen
în aceste zile, în ritmuri cei trei mecanizatori care păstrat neîntrerupt în de tru apărarea patriei. „Se
bune. De pildă, numeroa lucrează cu plugurile în cursul timpului continui
se forţe umane am întîl- brazdă (Ion DeLimescu, tatea de viaţă materială, ADRIANA RUSU,
n'it mobilizate la sediul Florin Mirea şi Afinei C.A.P. Bretea Mureşană. Iu aceste zile cooperatorii (le continuitatea etnică, ling directorul Muzeului
unităţii, la depănuşatul Dănescu) îşi fac cu răs aici slut mobilizaţi la strîngc rea şl expedierea recoltei de vistică şi cultural-spiritua- judeţean Deva
sfeclă de zahăr.
ştiuleţilor, încărcarea lor pundere datoria. Au exe Foto NICOLAE GHEORGHIU lă pe acelaşi teritoriu
în utilajele de transport cutat ogoarele pe 80 ha străbun al Daciei, în po- (Continuare in pag. a 3-a)
