Page 70 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 70
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
B SLRVIC
NEN\ • Pillă
CÎtO Ori SO
Centrul <ii
creaţie „Cin
niel“ Uuncd
taţi da mas
deplasa alei
fet volant, j
Idei pe... picioare proprii Echipa „de şoc“! blică. Do ei
do
ell
alir
prinderea a
edificiul re
■— înlrucît in activitatea cercării acumula torit oi- lalţi trei lucrători urmau Exislă multe Întreprin numite situaţii care „ard" scninate în bilanţul stituţll un li
deri care au în dotare a- şi este nevoie de inter D.J.P.Tc. Deva, la capi parate cui In
noastră spccifică-de trans au lo. să vină în schimbul al paratură şi instalaţii ce venţii mai rapide, prom tolul eficienţei: • Redu toare şi cal
port şi la numărul mare — Ne-a fost. greu la în IM ca — modelîad pasta necesită o întreţinere mai pte, fără nici un pic de cerea timpului pentru re vicii pormai
do mijloace auto din do ceput, sublinia Petru Iloiu, de plumb, executând grile aparte, iar atunci cînd amînare. Pentru a face medierea defectelor apă
tare folosim foarte mulţi însă nutream ferma con pentru plăcuţele de la e- este cazul — intervenţii faţă unor astfel de situa rute îndeosebi la termi
acumulatori, nc-arn gîndit vingere că vom reuşi. 1 emenţii acumula lo rilor, rapide, depanări şi repa ţii am înfiinţat în cadrul nale • înfiinţarea opera Telei
nostru
oficiului
calcul
de
să organizăm un atelier Ne-am confecţionat, cu probînd ciţiva acumulatori raţii operative. Este ceea tivă, în diferite sectoare
ce se cheamă asigurarea o mică echipă „de şoc". ale direcţiei, a unor
do recondiţionat asemenea forţe proprii, o moară de noi. Erau mîndri dc re
unui „service" optim. în puncte de lucru dotate cu • 20,00 ‘
echipamente — ne spu măcinat granule de plumb, zultatele muncii lor. ..în rîndul acestor unităţi sc terminale şi instalaţii a- 20,25 Romă
nea ing. Marin Băltăţea- prin care ne asigurăm văţăm cu fiecare zi ceva află şi Direcţia judeţeană D.J.P.Tc. DEVA feremle, executarea probe '88 • 20,4!
nu, directorul U.M.T.C.F pulberea din care plămă nou, ne perfecţionăm şi de poştă şi telecomunica lor şi verificărilor nece tru istorie
dran moni
Deva. Maistrul nostru e- dim pasta, un cuptor pen sperăm să realizăm acu ţii, respectiv, oficiul său Din componenţa echi sare o Reducerea cheltu Serial ştiinţi
de calcul.
ielilor legate de aparatura
lectrician auto Petru Iloiu mulatori tot mai buni, a- — Subunitatea noastră pei „de şoc" am notat oficiului de calcul. materie, vi'
a mers mai departe cu răta losif Peter. Piuă a- — ne spunea ing. Emil numele inginerilor losif Nu mai enumerăm aici Piese coral
Kelemen şi Mircea Nieoa-
gîndirea şi acţiunea, asu- ii.M.T.C.F. DEVA cum am executat puţini, Szitar, şeful oficiului — ră, ale electromecanicilor lucrările concrete pe care 21,50 Telejii
mîndu-şi şi' sarcina do a sînt deja montaţi pe ma este dotată, ca şi cele si Ion Clej, Călin Raţiu şi le-a executat. în decursul Închiderea
confecţiona acumulatori şini, noi le urmărim func milare ei, cu calculatoare Adrian Macovei. în scrip celor patru ani, colecti
auto. S-a deplasat şi prin tru topit plumb, bancuri ţionarea .şi sc pare că sînt de diverse tipuri, termi te micul colectiv fiinţea vul respectiv. Reţinem
nale şi alte instalaţii spe ză cu o denumire mai doar ideea că organizarea
alte părţi, a văzut, a stu de lucru, rastelc pentru reuşiţi. Precis vor fi mai
cifice aferente. Pentru a- lungă: „colectiv de între unei astfel de echipe „de
diat, a învăţat, conduce depozitarea plăcilor supu buni în continuare. Şi sigurarea service-ului, a~ ţinere terminale şi siste şoc" este posibilă în ori
rea unităţii a sprijinit a- se procesului de uscare, mai mulţi. Pentru că u- vom, desigur, contract cu me de calcul". Unul din care unitate economică şi DEVA: Le
ceastă frumoasă iniţiativă o staţie de formare şi în nitatea noastră are nevoie unitatea specializată în a- tre inimoşii săi compo în multe alte domenii de Iul Charle
semenea aparatură şi to nenţi, electromecanicul Ion acţiune. Singurele criterii Umbrele so;
şi aşa s-a născut, nu de cărcare a acumulatorilor. de un mare număr de a-
tul decurge normal, fi Clej, ne-a enumerat cî- trebuie să fie: necesitatea, IIUNEDOAR
mult, atelierul dc recon Nu este o dotare specta cumulatori. Şi ce-i mai resc. Sînt însă, uneori, a- teva din avantajele con- eficienţa. rele . mtu
diţionat şi confecţionat a- culoasă, însă, deocamda uşor şi mai frumos decît cheta ' (?
Operaţiunea
eumulatori auto, extrem tă, corespunde scopului şi să te ajuţi singur..". (Modern —
de necesar şi de util. trebuinţelor noastră Ne Deocamdată iniţiativa (Flacăra); la
Vacanţă
L-am văzut şi noi. Este descurcăm mai greu cu este lăudabilă, experien Se redescoperă... argila ring); Flăe?
încadrat cu şase mese procurarea materialelor, ţa se acumulează în timp, (7 Noiembr
pe şosea (
riaşi, deosebit de pasio dar ne străduim ca din iar eficienţa acestei acti In pregătirea centrale ee a părţii superioare a nie, directorul E.G.C.L. PENI: In fi
naţi de noua lor îndelet acumulatorii uzaţi să re vităţi este evidentă, con lor termice pentru peri cazan elor — caro era din Haţeg: la executarea lu dor de tin
VULCAN: (
nicire, dispune de spaţii cuperăm şi să refolosim sistentă. Se cheltuieşte oada iernii care vine, la vată de sticlă şi praf de crărilor de înlocuire a izo murai — soi
corespunzătoare pen tru bacurile, separatorii, pitim, mai puţin pentru acumu E.G.C.L. Haţeg s-a apli laţiilor • la cazane au par ceafărul); I
cat: o soluţie originală, ticipat efectiv mulţi mun bet de soa
toate operaţiile impuse de bul. latorii auto, nu se mai E.G.C.L. HAŢEG citori care iarna exploa
pe cît de simplă, pe atît PJ7 RILA :
pregătirea materiilor pri I-am văzut ia lucru pe aşteaptă a ti t a timp, ca de valoroasă. Maistrul tează centrala termică, de .Tire (1
me şi reperelor necesare losi.f Peter, losefina Iloiu. pînă acum, pentru primi loan Orăşan a avut ideea şamotă (materiale energe- deci au fost foarte inte ANINOASA
ral la dirig
executării, formării şi în Natanel Petrescu — cei rea lor din altă parte. Înlocuirii izolaţiei tenni- in.tensive, deci mar scum resaţi dc calitatea execu toresc); un
ţiei noii izolaţii, incit să
pe) — cu izolaţie pe bază nu le pună probleme de ta de filde
de argilă obişnuită (ma întreţinere şi reparaţii în BRAD: Re
terial local, ia preţuri in perioada sezonului fri lor (Steaua
IlABARZA:
fime). guros. samurai —
— împreună cu loan O- (Minerul);
răşan au lucrat la mate La rîndul său, ing. Ni- Duminică îi
trla);
Vu!
rializarea acestei idei colae Ardelean-Muntean, (Flacăra) ;
muncitorii Eugen Vinţan, director adjunct al BAI: Cu c
Anton el Macra, Iulian A- G.I.G.C.L., a ţinut să pre strada prin
xinescu, Nistor Avădanei, cizeze : trui d<» cui
(le
Ion Timaru, Adam Cră- „Soluţia este simplă, e- ulei* int
.la
ciunescu, Dumitru Apăvă- fic'ientă, uşor de aplicat şi pilc vîntuli
loaie, care au realizat lu de întreţinut la toate ca- I-1I (Daci
crări de foarte bună ca zanele din centralele ter Dragoste 1;
litate, arăta Frnncisc Un mice ale judeţului. Pe CALAN : \
gur, inginerul şef al lingă faptul că argila se seriile I-1I
E.G.C.L. Haţeg. Soluţia a găseşte clin abundenţă şi cultură şi i
fost experimentată la asigură o bună izolaţie a rea Rom
două cazane de la cen cazanclor, că se lucrează MERI A: O
reşul);
IL1
trala termică n>\ 2, a dat r e p e d e şi uşor cu Brnlims ? (
rezultatele scontate, apoi ea, conduce şi la o redu
a fost aplicată şl lâ ce cere substanţială a cos
lelalte cazane ale respec tului reparaţiilor, de a-
tivei centrale termice. proape 90 la sută. Cei
Şi încă un amănunt, nu de la E.G.C.L. Haţeg au
lipsit de importanţă, ac meritul de a fi aplicat
Aspect din gospodăria le cărbune, a Centralei termo electrice de la Mintia, unde se depun eforturi pentru asi-
gurarea stocului de iarna. centuat de Cornel Arte- primii această soluţie". Pentru
va fi prt\
moaşă, rec
dimineaţa,
Necesitatea creşterii răs diametrul de 345 mm şi variabil. V
slab la mo
punderii tuturor factorilor „Operativa ele aprovizionare" a fost duisă la Preparaţia est. Temp
din unităţile economice în Livezeni. Apoi, tot acolo, nime vor 1
tre minus
domeniul aprovizionării a perioada imediat urmă pentru centrala termică a grade, iar
fost subliniată cu deose dului, tovarăşul Nicolae ficate o serie dc materia perativă. Mai înti>. o pre toare. A urmat, apoi, în preparaţiei, s-au trans între 13 şi
bită pregnanţă de secre Ceauşescu, a trasat sarci le şi repere pentru con cizare: operativele au loc portat şi coturile trase minenţa s
ceaţă.
tarul general al parti na să fie luate măsuri ur strucţii, care nu sînt fo săptămânal, pe rînd, la tâlnirea de la sediul bri care erau fără întrebuin
dului, tovarăşul Nicotae gente pentru folosirea a- losite într-o brigadă, dar fiecare brigadă a între găzii. S-a stabilit la care ţare momentană. Tuburi La munt
Ceauşescu, la şedinţa Co cestor materiale. Iar pen sînt necesare la lucrările prinderii. Cea la care am din celelalte brigăzi vor le de azbociment pentru fi relativ
cerul varie
tru cele ce nu se vor pu desfăşurate într-o altă fi transportate materiale canalizări au fost redis
mitetului Politic Executiv tea folosi într-o între subunitate. In aceeaşi zi, asistat s-a desfăşurat la le fără întrebuinţare iden tribuite la Lupeni şi Va sufla sla
al C.C. al P.C.R. din 29 prindere, centrala şi mi în cadrul uftei operative Brigada nr. 1 Petrlla. O tificate la Petrila şl s-au lea de Brazi. S-au mai cu intensi
de pînă
aprilie a.c. Un exemplu nisterul, împreună cu or luat măsuri urgente pen găsit piese de tîmplărie din sector
concret, de modul în care ganele de planificare şi tru transportul şi introdu ş.a. nord-esllc.
trebuie materializate a- aprovizionare, să ia mă l . A . C . M . M . P E T R O Ş A N I cerea lor în operă. „Operativa de aprovizio ceaţă.
eeste orientări, am găsit suri de redistribuire în — Această operativă — nare" este, deci, un fel de Pentru u
la J.A.C.M.M. Petroşani unităţile care au nevoie preciza ing. Luca Su- privire mai... gospodăreas zile : vrem
Despre ce este vorba ? de astfel de materiale. A- de lucru cu toate condu vom descrie, succint în ciu, directorul tehnic al că în propria unitate, ur dominant
no.’Wca
— Colectivul nostru de ceasta este ideea pe care cerile brigăzilor, sînt lua continuare. l.A.C.M.M. Petroşani — mată de înlăturarea ope Ce vi va f
muncă — ne-a declarat o transpune în practică şi te măsuri pentru redistri ...Şefii de brigadă, se constituie şi un schimb de rativă a stagnărilor de nin.> Vînt-
general
sl
in.g. Constantin Dincă, di „operativa de aprovizio buirea materialelor res cretarii organizaţiilor de experienţă între brigăzi materiale. O experienţă turile min
rector adjunct al între nare" din unitatea noas pective şi introducerea artid, adjuncţii şefilor de şi un mod de a remedia bună care poate şi trebuie prinse înt
prinderii — a înţeles ne tră. Este o acţiune deo lor cu operativitate în o- rigadă, alţi factori de alte deficienţe întâlnite pe să-şi găsească aplicare în plus 4 gi
maximo ti
cesitatea de a acţiona în sebit de eficientă, care a peră, acolo unde este ne decizie, din toate subuni linia gospodăririi materia toate unităţile economice, 18 grade,
aşa fel incit să-şi spo început să-şi arate roa voie acută de ele. tăţile s-au prezentat, de lelor. la toate locurile de mun ţă. (Moto,
viciu A.
rească contribuţia la lichi dele şi să se cristalizeze Am aflat, iată, şi expli dimineaţă, la brigada din — Vă rugăm să enume că.
darea stocurilor supranor- într-o experienţă de va caţia pentru numele „o- Petrila. Au fost vizitate raţi cîteva din materia
piative cum s-a indicat in loare. perailiva de aproviziona toate punctele de lucru şi lele identificate şi redis
şedinţa Comitetului Poli — Vă rugăm să ne spu re”. Tar într-una din zi cele de aprovizionare, tribuite la operativa an Pagină realizată de
tic' Executiv al C. C. al neţi în ce constau rezul lele trecute am avut chiar fiind notate stadiile de terioară. DUMITRU GHEONEA,
P C I ? clin G mai a.c.. cînd tatele' obţinute? ocazia de a vedea cum se execuţie şi materialele — De pildă, aici, la Pe MARIN NEGOIŢA
secretarul general al parti — Concret, sînt identi desfăşoară o astfel de o- care nu vor fi folosite în tri !n, s-a găsit ţeavă cu
