Page 71 - Drumul_socialismului_1988_10

'619 • VINERI, 21 OCTOMBRIE 1988 Pag. 3

(Urmare din pag. 1) rea statului naţional uni­
Idealurile de unitate tar român.
poate spune că nu există Puternice mărturii . ale
<(
SMMIS palmă de pămînt — ară­ hotărîrii maselor popu­
99 ta tovarăşul Nicolae şi independenţă — înscrise lare din Transilvania de
Ceauşescu — care să nu a se uni cu Ţara au fost
PERMA- fi fost udată de sîngele marile demonstraţii poli­
m, p 0 emoţionantă sărbătoare moşilor şi strămoşilor tice do afirmare a drep­
lizau noştri în lupta pentru li­ permanent pe steagurile de
Itură şi tului la autodeterminare
Roma- bertate şi neatîrnare, pen­ naţională, constituirea a-
activi- a poeziei populare tru progres economic şi dunărilor plebiscitare şi a
C.S.A.P. social". luptă ale poporului nostru
un bu- consiliilor muncitoreşti, a
u servi- Desfăşurată in aceste zenţi la un asemenea Din rândurile poporului gărzilor naţionale care au
iţie pu- s-au ridicat mari condu­ lă a ţăranilor din 1784, culminat cu măreaţa vic­ preluat puterea din mâini­
între- minunate zile de toam- festival, în versurile lor le autorităţilor opresoare,
his în nă, într-un generos de- vibrează sentimentul cători de ţară şi oşti, fi­ condusă de Horea, Gloşcâ torie obţinută în 1877 îm­
ivei În­ cor policrom de sat Im- profund patriotic de guri luminoase de eroi şi şi Crişan. Dorul de liber­ potriva Imperiului Oto­ sutele de mii de semnă­
de pre- apărători ai năzuinţelor tate, setea de independen­ man, deschizînd o nouă turi pe mandatul delega­
răcori- nedorean, Festivalul in- mîndrie naţională. Con- ţilor şi participarea a pe­
cu ser- ter judeţean al poeţilor stituiţi în cenacluri lite- sale de unitate, libertate ţă, sentimentul demnităţii eră în dezvoltarea liberă ste 100 000 de români la
populairi, „Din toată ini- rare judeţene, poeţii şi independenţă, de pro­ naţionale au fost in mod şi independentă a patriei
ma", aflat la a XIII-a populari participanţi la păşire, de afirmare naţio­ strălucit întruchipate de noastre. Prin vitejia şi sa­ Marea Adunare Naţională
de la Alba Iulia.
ediţie, a găzduit pe par- festival au prezentat în nală. In cronica acestor Tudor Vladimirescu şi de crificiile armatei române,
cursul a două zile, 15 şi cadrul unor frumoase şe- glorioase lupte au rămas generaţia revoluţionarilor ale întregului popor, în Actul de voinţă naţio­
16 octombrie?, creatori zători Literare întregul adînc încrustate numele de la 1848, ridicaţi la marea familie a ţărilor nală înfăptuit la 1 De­
din mai multe judeţe univers de simţire al Basarabilor şi Muşa linilor, luptă pentru a realiza Europei opărea astfel un cembrie 1918 a marcat
ale ţării. creaţiei lor, oferind gaz- ale lui Mircea cel Mare, dreptul la unitate şi in­ stat independent, o nouă desăvârşirea procesului is­
jrnal • Integrată în Festivalul delor, ţărani cooperatori Ian cu de Hunedoara, Vlad dependenţă al poporului naţiune, liberă, energică, toric de făurire a statu­
la T.I.B. culturii şi educaţiei so- din comunele Lăpugiu Ţepeş, Ştefan cel Mare, român. viguroasă, hotărâtă să nu lui naţional unitar român,
iri pen- cialiste hunedorene „Sar- de Jos şi Orăştioara de Petru Rareş, Ioan Vodă Secolul al XTX-lea a mai admită niciodată nici cerinţă obiectivă a progre­
,00 Ca- mis '88“ şi realizată sub Sus, clipe de mare înăl- cel Viteaz, Mibai Viteazul, determinat profunde trans­ un fel de tutelă asupra sului social al poporului
• 21,15 egida Comitetului de cui- ţâre sufletească, Dimitrie Cantemir, Con­ formări revoluţionare în sa. nostru. „Desfăşurarea eve­
Jnivers, tură şi educaţie socia- Şi de această dată stantin Brîncoveanu. viaţa poporului nostru, Eliberarea naţională a nimentelor istorice demon­
• 21,35 listă, şi a Centrului de poeţii hunedoreni, de la De-a lungul existenţei ducând la accelerarea dez­ poporului român, desâ- strează în modul cel mai
isice • îndrumare a creaţiei Cenaclul judeţean „Mio- poporului român, ţărăni­ voltării forţelor de pro­ vîrşirea unităţii statale categoric faptul — ara­
• 22,00 populare şi a mişcării raţa", Ioa.n Buştea, Sîn- mea a reprezentat cea ducţie, la apariţia relaţii­ s-au impus în special la tă tovarăşul Nicolae
a mu lui. artistice de masă, mani- zi ana Moldovan, Maria mai importantă forţă so­ lor noi capitaliste, la începutul secolului nostru Ceauşescu — că unirea nu
festarca s-a constituit Oprea, Aurel Alic, Vasi- cială a poporului, a asi­ schimbarea structurii so­ ca o problemă la ordinea a^ fost efectul unei în-
într-o vibrantă sărbătoa­ le Nacu, Milionor Mol­ gurat permanenţa neclin­ ciale prin intrarea pe sce­ zilei, ca o necesitate im­ tîmplări, rodul unei sim­
re a poeziei populare, cu dovan, Ana Demian au tită a poporului nostru na istoriei a burgheziei perioasă ridicată de însăşi ple conjuncturi favorabile
i mari valenţe educaţio- dat glas, prin minunatul ţ pe aceste meleaguri, păs­ în ascensiune şl a noii dezvoltarea societăţii de sau al înţelegerii interve­
popular,
vers
nale şi. patriotice.
, nalt? si natriotiice. vers nonular. mîndrie! > mîndrie! trând totodată comoara clase revoluţionare, a pro­ progresul economic, poli­ nite la masa tratativelor,
Creaţia scriitorilor şi recunoştinţei pentru limbii şi a culturii naţio­ letariatului, prin realiza­ tic şi cultural al ţării. A- ci rozul latul luplei hotă-
i negru- populari poartă pecetea prefacerile înnoitoare ca- nale şi înaltele virtuţi ale rea de reforme economi­ ceastă necesitate se ridica rîtoare a celor mai largi
(Patria); nu numai în faţa poporu­ mase ale poporului, un
(Arta); reliefării prezentului so- re au loc în judeţul nos- spiritului popular. Ea a ce, sociale şl politice. S-a act de profundă dreptate
cialist, cu realizările sa- tru sub conducerea parti_ fost principala făuritoare intensificat, de asemenea, lui român, dar şi în faţa
Jimiton- naţională, realizarea unei
e * s- le deosebite, dar şi a e- dului. a bunurilor materiale şi lupta pentru unitate, care altor popoare din centrul
n • /; vocării trecutului glorios Festivalul „Din toată spirituale, care prin mun­ a culminat cu împlinirea şi sud-estul Europei, care, concordanţe legice între
onstral" al patriei, a luptei pen- inima" a fost o sărbă- ca sa îndîrjită a făcut să visului secular al unirii aflate sub dominaţie strai, realitatea obiectivă şi
Curierul renască de atâtea ori, din Moldovei şi Munteniei în­ nă, nu reuşiseră să rea­ drepturile inalienabile ale
O.ŞANI : tru dreptate naţională şi toare a poeziei populare, lizeze state unitare şi in­ poporului, pe de o parte,
socială, totul în spaţiul j voci distincte au cenuşă şi ruină, ţara dis­ tr-un singur stat, în a-
î (Pa- n caTe dependente. V. I. Lenta şi cadrul naţional cerut
coniori tulburător al satului ro- găsit un spaţiu propice trusă şi prădată de co­ nul 1859. cu stringentă de aceste
Un om mânesc. de afirmare întru înno- tropitori. Semnificativă în Dobîndirea independen­ scria: „Trezirea maselor
x); LU- Fie că este vorba de bila re sufletească şi fru- şirul luptelor pentru li­ ţei de stat a României din somnolenţa lor feuda­ realităţi".
zl mi-e bertate socială şi naţio­ este iodul luptelor purta­ lă, lupta lor împotriva înfăptuirea unităţii sta­
alt ural); poeţi cunoscuţi din ju- mos. nală duse de poporul ro­ te timp de veacuri de oricăror asupriri, pentru lului român a realizat ca­
»pte sa- deţele Arad, Argeş, Ca- suveranitatea poporului, drul naţional şi soeial-
-II (Lu- raş-Severin, Neamţ, Pra­ Prof. MARCEL LAPTEŞ, mân a fost marea răscoa­ înaintaşi, lupte care au pentru suveranitatea na­
Zîm- hova, Vîlcea, Botoşani, Centrul de îndrumare economic pentru dezvolta­
linenil); Mureş şi Hunedoara, sau a creaţiei populare ţiunilor reprezintă un fe­ rea României moderne, a
11, cîin- A' mai puţin cunoscuţi, şi a mişcării artistice nomen progresist". In a- avut o înrîurire pozitivă
toresc) ; ceastă mişcare a popoare­ asupra întregii evoluţii
pentru prima dată pre- de masă
xtempo- lor europene pentru au­ economice, politice şi so­
(Munci- todeterminare naţională ciale a ţării, pentru afir­
r: Egre­ şi scuturarea dominaţiei marea ei pe arena inter­
tezat) ; Armonii de toamnă străine, se încadrează şi
cîntece- naţională ca un stat uni­
' ) ; c u - lupta maselor populare tar, suveran, animat da
şapte Printre noutăţile care mâniei" Deva, in Piaţa din România şi din teri­ dorinţa menţinerii păcii
le I—II Mobilizare amplă şi ritmuri bune toriile aflate sub domina­
au completai fericit ediţia Unirii ţi în parcul „Ce- şi colaborării între po­
A.ŞTIE : ţia străină, pentru forma­ poare. ,
lie (Pa- a XlX-a a Festivalului cui- lăţii",
stins turii şi educaţiei socialiste Armoniile muzicii de Ia toate lucrările de sezon
) AGIU- hunedorene „Sarmis "88" promenadă, ale prelucra­
ra pe se înscrie şi concertul de rilor folclorice, care s-au arăta şefa fermei, în
(Ceti­ fanfare, organizat din ini- revărsat generos peste (Urmare din pag. 1)
şi ~«ea- schimb cea de prune a
lî ţiativa Consiliului judeţean municipiu in _ziua însori- cele 20 ha ocupate. Re­ fost deosebit de bogată.
Pe- al sindicatelor, sub gene- ta de toamna, au invio- marcăm preocuparea tu­ Au fost livrate, aflăm, pe­ CARIERA MINIERĂ VEŢEL-MINTIA
rat
- seriile ricul „Armonii de toam- duminica deveana. Iar turor pentru a realiza un ste 550 tone de prune la
BRAZI : reunirea fanfarelor în con- siloz de .cea mai bună fondul de stat.
, . ,
-
. ,
,
Vegas; na . La susţinerea lui au , . . cert echivalează cu mvio- . . ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
, .
mdiil — concurat fanfarele intre- _ rarea acestui gen muzi- calitate. Deci, zile în care se
.

.
.
. .
.
,
.
....
trul de prinden or miiniere Deva, 1 cal cu tradiţie in viata . , O mare mobilizare de munceşte cu vrednicie şi pentru S.M. Veţel
'
„Cînta- Gheţari şi Barza, cele ale culturală a judeţului. Tra- forţe am întâlnit în liva­ bune rezultate la G.A.P.
; si- da unităţii, unde sub con­ Sarmizegetusa, cooperato­
1 (Mu- G.I.G.C.L. Deva, C.F.R. diţie valoroasă ce se cere ducerea nemijlocită a in­ ® paznic obiectiv special.
ă place Simeria şi întreprinderii continuată şi a cărei per- ginerei Elena Vrînceami, rii şi mecanizatorii de aici
chimice Orăştie, care au peluare o garantează pre- şefa fermei, se stiângea străduindu-se să finalize­ încadrarea se face conform Legii 12/
concertat, prin rotaţie, în zenţa tinerilor în formaţii, recolta de mere. Dacă ze în timp cit mai scurt 1971 şi Legii 57/1974.
loja Centrului de cultură alături de membri cu o producţia de mere, destul fiecare din lucrările care
şi creaţia „Cintarea Ro- "îndelungată activitate. de bună, nu se ridica, to­ le-au mai rămas de exe­ Informaţii suplimentare la telefon
tuşi, la nivelul planului, cutat în această toamnă. 12488, interior 23.
vremea muncii la operaţiile de
uit fru- (Urmare din pag 1) Creşterea continua
otca şi debitare şi îndoire s-a du­
l va fi blat faţă de cea realizată OFERTĂ DE SERVICIU
sufla prin metoda clasică. De
lin sud- aprovizionare — sînt
ile mi» schimbările în bine care a productivităţii muncii— relevat este şi măsura • PENTRU admitere: ilrnpt,
inse în- au Urmat aplicării măsu­ constituirii, prin colabora­ fllozofic-istorie, A.S.E., pre­
plus 3 rilor cuprinse în progra­ re cu întreprinderea chi­ gătire Intensivă, rapidă, prin
maxime preocupare de bază corespondenţă la filozofie, e-
ide. Di- mul de organizare şi mo­ mică Orăştie, a unui stoc conomie. Adresaţi : Uni verşi-
semnala dernizare a producţiei, pe propriu de matriţe pentru A N I V E R S Ă R I iar, căsuţa poştală 77-7, Bu­
cureşti “7. (SSPl)
care l-am reactualizat în a colectivului tălpi, ceea ce face astăzi
*mea va lumina i/ndieaţiilor şi o- mai operativă aproviziona­ • LA mulţi .şl luminoşi aul,
isă f cu rientărilor reieşite din şina de egalizat şi şlefuit rea şi reduce considerabil Lu/.ăr Becheanu, cu prilejul P I E R D E R E
intui va şi pregătim din vreme cheltuielile de producţie. aniversării zilei tle naştere,
moderat, Tezele din aprilie, elabo­ contractele pentru anul prin prefrezare ş.a.). Fi­ Sţl urează soţia Florlca, fiul
izolate rate de tovarăşul Nicolae viitor, cu specificaţii co- resc, au loc mutaţii esen­ ■In actualul trimestru şi Crlstl, fratele Gelu. Drumul • PIERDUT căţeluşă (Cio­
km/oră Ceauşescu, din celelalte ioristiee şi de calitate. ţiale şi în pregătirea pro­ niai cu seamă în anul vii­ vieţii sâ-ţl fie presărat nu­ bănesc carpatin), poartă me­
•rdlc şl mai cu bucurii. (5956) dalionul asociaţiei. Găsitoru­
iminenţa cuvîntări la forumurile de La o altă măsură cu fesională a oamenilor, tor, productivitatea mun­ • 1.A frumoasa aniversare lui recompensă. Deva, strada
partid şi ale democraţiei efecte benefice asupra noua tehnologie fiind de cii va cunoaşte sporuri a 50 de ani, finii Ionică şl Văcărescu, Aleea Margarete­
muncitoreşti, revoluţiona­ însemnate. Premise favo­ Lollca, mătuşile Ileana şi NI- lor, nr. II. (5985)
ircle trei creşterii accentuate a pro­ pe acum bine stăpânită de cuţa îl urează dragului lor
ilne pre- re. Concret, pentru a e- ductivităţii muncii s-au Nina Bobu, calcieristă, rabile oferă în acest sens Aurel Mîrza, din Certei, „I.a
.să, rece vita situaţii de goluri în referit sing. Ioan Strean- Maria Cojocaru, trăgătoa­ intrarea în funcţiune a mulţi ani !“. (5981) COMEMORARE
mineat'g;.' unui atelier de ştanţat se­
mult sC. aprovizionare, am întărit ţan şi maistrul Petru Ră­ re, Gizela Kutyfalvy, am-
sufla in colaborarea cu furnizorii şinar u, de Ia atelierul me­ balatoare, Magdalena Co­ mifabricate pentru partea VÎNZĂRI • LA 22 octombrie se îm­
’empera- de materii prime şi ma­ jocarii, findsatoare, Tosif de jos a încălţămintei, plineşte un an do la dispa*
•r fi cu- teriale din ţară, delegaţii canic. Am reţinut că, re­ Chebeleanu, frezor, de cea mai mare parte a uti­ • VINO combină muzica­ riţia fulgerătoare din viaţă a
caxe
celei
roRDOiŞ
fost
a
ius 2 şi cent, s-a trecut la specia­ lă Super-Tech, dublu caset. KRNA-ERIKA. Nu te vom
ir cele noştri deplasîn du-se pe lizarea unei linii tehnolo­ mulţi alţi vrednici mun­ lajelor fiind contractate. uita niciodată. Familia. (r»978)‘
us 12 şl teren cu mai mare frec­ gice de pragătit-cusUt şi citori. De asemenea, se va extin­ Deva, telefon 15572. (5950)
aţa cea- venţă. La Timişoara, de • VIND colecţie mărci poş­
de s cr­ tras-tălpUit, pe care se Tot în atelierul mecanic de pe mai multe linii teh­ tale. Sîntandrei, telefon 605S6,
escu) . unde ni se asigură ma­ realizează produse noi, de aici, prin autoutilare nologice producerea sorti­ (lupă ora 19. Deva, telc.fon D E C E S
joritatea semifabricatelor de înaltă calitate. Această s-a realizat un dispozitiv mentului „Exfl.ex", la care 12227 (Matei). (5979)
(tălpi, tocuri), avem chiar specializare a necesitat de debitare a fişiilor din productivitatea muncii • VIND urgent casă, preţ lul Q COLEGII de la tribuna­
judeţean
Hunedoara
re­
din
un delegat permanent din producerea de noi dis­ material sintetic folosite creşte considerabil, ase­ convenabil. Hunedoara, tele­ gretă neaşteptata încetare SiCOft
fon 18622. (5967)
viaţă
a
procurorului
partea fabricii. în acelaşi pozitive si adaptarea unor la barelele sandalelor menea tip de încălţămin­ • V'IND mugnetofon „Ma­ AIÎON, şl transmit sinceri
context, am reactualizat utilaje (maşina de format pentru femei şi copil E- te fiind foarte solicitat de lale 205. Deva, Lenin, bloc condoleanţe familiei indolia*
necesarul de aprovizionat canturi prin vibraţii, ma­ feotul ? Productivitatea cumpărători. 1) l, apartament 25. (5981) te. (5977)