Page 74 - Drumul_socialismului_1988_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 6

toţi
la
O l a r i i Dintre singurii meşteşugarii, vechi implicaţiile acelei stră­
şi
care
ei
ziceri
sint
tulburătoare
s-au
#t£*’ păstrat pe teritoriile pure care circulă şi azi in fabu­
ale artei populare. M-am losul târim al limbii româ­
WiMfl*- chenar, despre scris in' nevoia pâră de ce agresiunea ii a- ne : „S-au făcut de mult, CR1Ş“. Avtnzi sc
Am
mai
altă­
şi
B
întrebat
„PRIETENI
miracol
acest
ei
dată
cu toţii, oale şi ulcele..."
pros­
do la MâiA de C
dar
simt
tului gust, de inovaţiile ha­
lor
materia
însăşi
primă
s-o tac din nou, căci i-am zardate, de tentaţia bă­ — pămîntul - ii singulari­ de a Il-a ediţie
politico-cduc;
nil
revăzut de curînd. Era o noasă dar găunoasă O zează, imprumutîndu-le ce­ terjudeteno „Pri
duminică aurită de un produsului de bilei, şi n-am va din taina şi veşnicia pe Criş“- Iniţial
gantzată de Con:
soare îngăduitor iar frun­ ştiut să-mi răspund. Poa­ sa. Se zice că, dintre toţi deţean al Orf
zele se desprindeau în te o intuiţie lără greş, moş­ meşterii, olarii sînt cei mai pionierilor, neţii
jur, ca în poemul acela tenită pe căi enigmatice, tenaci şi mai tăcuţi şi nu uneşte astăzi ş
a lui Rilke, — „Cad frun­ o dată cu tainele „tehni­ cred că e o vorbă goală. purtători ni c
roşii cu tricolor
zele, cad ca de departe,/ ce" ale meşteşugului, poa­ L-am cunoscut acum pe meroase unităţi
Simpozionul ştiinţific „Judeţul Hunedoara — Parcă s-ar scutura în ce­ te respectul pentru tradi­ meşterul - devenit un fel din judeţele A
şi
ruri grădini îndepărtate..." ţia milenară a rostului de clasic al breslei lor - Hunedoara manile \
flcla
de
ce­
ai
Şi
permanenţă şi continuitate în istoria României 11 lui olarii, mesageri meşteşug, lor, poate harul, căci nu Victor Vicşoreanu mai cu. udîncă reverber
la
de
trlotlcă la locur;
vechi
mai
mulţi sint cel ce mai au
Horezu.
om
Un
născut o dată cu omenirea rind plăpind — ceea ce nu «Uri Ţara Zarani
Ieri, s-au deschis, la Pa­ Tezele din aprilie, care ge­ neşti în sud-vestul Transil­ cugetătoare, stăteau prin­ B a u iu m n i
decit
o
ii,
poate
desigur,
latul culturii Deva, lucrârile nerează o emulaţie spiri­ vaniei", dr. Gheorghe Za- tre oalele şi ulcelele lor aparenţă — cu priviri pli­
Fele vizi
simpozionului ştiinţific „Ju­ tuală fără precedent în via­ haria - „Premise ale Marii gingaşe ce luceau discret ne de cuviinţă, cu vorba = r H
deţul Hunedoara — perma­ ţa cultural-educativă a ţării. Uniiri", cot. dr. Vasile Ale- din smalţurile diafane al calmă şi cu un lei de sfia­
nenţa şi continuitate în is­ in cadrul simpozionului xa.ndrescu — „Făurirea sta­ căror secret numai ei 11 lă în gesturi. O mină as­
toria României", organizat a luat cuvîntul tovarăşa tului naţional român unitar cunoşteau. Nu le mai curajul şl chemarea de pră şi caldă. Şi, în jurul • 13,00 Telex
de Comitetul judeţean de Maria Mitrofan, secretar al şi determinările sale asupra aduseseră, ca altădată, in a-şi închina viaţa acestui său, minunile de puritate La sfirşit de
cultură şi educaţie socia­ Comitetului judeţean de întăririi capacităţii de apă­ cară molcome, ocrotite fri ancestral meşteşug intr-o artisjică şi bun gust, de nă: * Flori di
listă şi Muzeul judeţean partid, care a subliniat va- rare a României", Elena Is- braţe de fin înmiresmat, epocă a zborului cosmic. simplitate, de armonie a rea din grâdin
Hunedoara-Deva. Prestigi­ loa.rea educativă a manifes- trătescu — „Elocvente do­ ci în Dacii şi ARO-uri. E Am spus meşteşug şi nu liniilor şi culorilor, plăs­ mânia la timp
lent, România
oasa manifestare se remar­ vezi ale recunoaşterii inter­ singura inovaţie — neesen­ profesiune sau meserie, muite de aceste mii ni şi
că pe agenda ediţiei a naţionale a politicii de pa­ ţială, intrucit nu priveşte pentru că aceste din ur­ de această conştiinţă dis­ pul viitor * D
XlX-a Festivalului culturii şi SARMIS '88 u ce, prietenie şi colaborare decit transportul — pe care mă cuvinte sint prea reci, cretă şi limpede, Întemeia­ versul desenul:
educaţiei socialiste hunedo- r r promovată de România so­ şi-au ingăduit-o. in rest prea exacte, prea sărace tă pe respectul pentru mat * Şlagăre
rene „Sarmis '88“, ca un co­ cialistă", dr. Nicolae Boş- însă, adică in întregimea in înţelesuri. Pe cînd meş­ moştenirea înaintaşilor al ţionale * Frurr
rolar al acţiunilor cultural- tării, importanţa deosebită caîu — „Unitatea spaţiului sa, meşteşugul lor a ră­ teşugul, spre deosebire de căror lung şir se pierde gînd şi fapte
educative. Iar prin temati­ a ţinutului hunedorean, de­ biogeografic carpato-daou- mas, de la începutul înce­ ele, presupune într-o a- in ceţurile istoriei. sport * Invitaţi
că se înscrie intre manifes­ pozitarul unui impresionant biano-pontic". puturilor, acelaşi: acelaşi numită măsură şi arta, iar Fără îndoială, întilnirea dioul 1 : David
sian * Trei mc
tările consacrate aniversă­ număr de dovezi materia'e Lucrările simpozionului au lut, aceeaşi roată, acelaşi în cazul olarilor poartă cu olarii a fost una din­ interpret: Gab
rii Marii Uniri de la 1 de­ ale dăinuirii noastre pe a- continuat în cadrul a şase loc, aceleaşi culori. Ii Iu­ in sine şi o inefabilă co- tre bucuriile acestei toam­ robanţu • 14
cembrie 1918, moment care ceste meleaguri, vestigii secţiuni. besc pentru că au rămas notaţie metafizică. Dacă ne bogată în frumuseţi. tămîna politică
a marcat încheierea proce­ ‘ scoase la lumină prin stră­ VIOLETA PĂDUREANU impenetrabili la kitsch. n o sesizaţi, gindiţi-vă doar RADU CIOBANU închiderea pre
sului de formare a statului daniile meritorii ale cerce­ • 19,00 Trie
naţional unitar român. Prin tătorilor din judeţ şi din 19,20 ’ , d
cuvinte calde, participanţii ţară. CRONICA TEATRALĂ seji, isU.it şi
la simpozion au adus un în plenul simpozionului cie • 19,35
emoţionant omagiu tovară­ s-au prezentat comunicările: MODA CĂSĂTORIILOR clopedia • 2(
şului Nicolae Ceauşescu, dr. loan Glodadu — „Sta­ nu uităm so
secretar general al parti­ diul de dezvoltare şi carac­ Ediţia a XlX-a a Festi­ ţiile lor despre viaţă, vă­ trandafirii... <
dului, pentru grija şi aten­ terul aşezărilor din zona valului culturii şi educa­ zute ca un joc al întâm­ Film artistic:
ţia nestrămutată acordată capitalei statului dac", dr. ţiei socialiste hunedorene plării, despre căsătorie, ca torul Fayard"
istoriei poporului român, Radu Popa — „Realizări şi „Sarmis ’88“ a inclus în­ un lucru care se poate Telejurnal •
pentru ideile de o inestima'- perspective în cercetarea tre manifestările de ţinută face şi desface cu aceeaşi chiderea progi
bi'lă valoare cuprinse în începuturilor istoriei româ-
devenite tradiţionale şi uşurinţă şi repeziciune cu «Bjr- iHBmMm
spectacole de teatru sus­ care orice modă îşi impu­
CRONICA LITERARĂ ţinute de formaţii de pri­ ne capriciile. Atmosfera
mă mărime ale scenei piesei este senină, ati­
Cornel Nistorescu, româneşti. Prezenţa în fes­ tudinile eroilor stîrnesc DEVA: Legen
tival a Teatrului de stat rîsul. Dincolo de veselie lui Charlcy
„PROPRIETARUL DE ILUZII" „Valea Jiului" Petroşani, Umbrele soarch
După lectura volumului ceea ce nu are importanţă, alături de prestigioase co­ însă, povestea Victoriei — HUNEDOARA :
pie­
a
eroina
principală
rele aventuri«
de debut al lui Cornel Nis. îngroşînd ceea ce merită lective bucureştene — sei — şi a soţilor ei, in­ dictărilor (Mod
torescu, „Intîmplări în li­ să fie văzut sau introdu- Teatrul de comedie, „L. S. Operaţiunea
niştea unei fotografii”, am cînd ceea ce aparatul nu Bulanidra" şi „C. Nottara” vită la reflecţie, la o (Modern — îl)
(Flacăra): PE'I
avut convingerea că auto­ a putut înregistra. Toate, — reprezintă o recunoaş­ meditaţie profundă asupra Vacanţă la Ro
rul, unul dintre cei mai făcute în ideea că nu atît tere a valorii formaţiei vieţii şi mai ales a căsă­ ring); Flăcări
(7 Noiembrie):
talentaţi reporteri contem­ transcrierea neutră a rea­ petroşănene. Este un fapt toriei, ca un moment im­ pe şosea (Uni
porani, va scrie o proză lităţii contează, cit, mai onorant pentru teatrul din portant şi responsabil al PENI: în fieca
de bună calitate, fapt pe ales, posibilitatea de a-i Petroşani, căruia inimosul acesteia. dor de tine i
VULCAN- Cel
deplin confirmat de re­ da realităţii şansa să se Cu talent şi dăruire, ac­ murai ’c
centa sa carte „Proprieta­ exprime ca însăşi. Cornel colectiv s-a străduit şi a torii îşi individualizează ccafâr
rul de iluzii". Nistorescu este un autor reuşit sâ-i răspundă prin- personajele, le fac .credi­ bet de oare
Cornel Nistorescu îşi care vede semnificaţii tr-o evoluţie pe măsură. bile şi viabile. Ne aduc pe PETRI LA: Mii
concepe volumul ca o în­ chiar şi în manifestarea Prezenţă activă în viaţa scenă o secvenţă dintr-o de circ (Mm
ANINOASA :
sumare de momente care unei clipe. Farmecul pro­ culturală a judeţului, Tea­ lume în derută, pe care Aspect de la „Salonul liu nedorcan al cărţii", deschis ral ia dlrigenţi
devin veritabile eveni­ zei sale constă în faptul trul de stat „Valea Jiului” războiul a scos-o din mat­ la Librăria „Ovid Dcnsusia mi" Deva. toresc); UR1C/
ta de fildeş (
Petroşani a prilejuit iubi­
mente. Prin aceasta repor­ că el descoperă acele cli­ torilor Thaliei din Deva, ca ei firească, răsturnân- RRAD: Regim
tajele sale îşi motivează pe care pot oricînd garan­ Hunedoara, Orăştie, Geoa- du-i adevărata ierarhie a Expoziţie republicană de grafică mică lor (Steaua r<
ItABARZA: (
trecerea din coloanele re­ ta pentru eternitate. gi.u, Călan, Uricani, Lu- valorilor. samurai — st
vistelor în pagini de carter în subiectele din „Pro­ peni, Aninoasa şi Vulcan Cîştigînd în dinamism şi Intre manifestările în­ al artelor, ca apabil să pul (Minerul);
în aparenţă fotografii ale prietarul de iluzii" sînt bucuria unui spectacol tensiune dramatică cu scrise pe agenda actualei seze şi in acest domeniu Duminică în f:
realităţii, ele simt auten­ evidente o serie de teme reuşit. Publicul s-a întîl- fiecare nouă scenă, come­ ediţii a Festivalului „Sar- la puterea energeticii,_ si­ tria); Vulcar <
(Flacăra) ;
tice modele ale acesteia consacrate de marea li­ dia „Moda căsătoriilor", mis" s-a numărat şi ex­ derurgiei, mineritului său". 73AI: Cu orei'
şi adevărate referinţe în teratură, transcrise însă nit sau reîntâlnit cu umo­ a cărei regie tehnică o poziţia republicană de Aşa cum menţiona, la strada princip
procesul devenirii. intr-un alt registru, citi­ rul şi personajele piesei semnează Rosmarin Delica, grafică mică, organizată rândul său, criticul VLrgil tru] de cui tur
torul avînd nu o dată im­ de succes „Moda căsăto­ Mocanu din Bucureşti, gra­ tio „Cîntare
„Proprietarul de iluzii" presia că autorul dă de scenografia — Vioara Ba­ de Comitetul judeţean de nici**); HAŢEt
propune cititorului o pro­ riilor" de William Somer- ra şi regia artistică — cultură şi educaţie socia­ fica mică reprezintă un pile vântului
semnificativ
I-n (Dacia);
în
ză a cotidianului. Punctul fapt o replică gestului so­ set Maughnm. Radu Băieşu, are succes la listă, Filiala Deva — Pe­ moment majorităţii artiş­ Dragoste Ia • l
lemn al scriitorului.
creaţia
de plecare al autorului „Proprietarul de iluzii" Gabriela Bellu, Doru public. Este una din pie­ troşani a U.A.P., cu spri­ tilor. Există o etapă în CAT*AN : Vag
este de găsit într-un spa­ — cartea cu adevărat Zamfirescu, Nicolae Gher- sele de rezistenţă ale re­ jinul Uniunii ’ Artiştilor care artistul îşi perfecţio­ seriile I-II («
cultură şi ere;
ţiu familiar reporterului, frumoasă a unui scriitor ghe, Mi hai Clita, Paulina pertoriului teatrului pe- Plastici din R.S.R. Pre­ nează mijloacele de ex­ ren Români
finalul fiind însă al pro­ născut pe meleagurile ju­ Codreanu, Alexandru Co- troşănean, un spectacol la zenţa unui important nu­ presie artistică tocmai prin MERI A: Orei»
zatorului îndreptat spra deţului nostru — este un dreanu, Corvin Alexe, Le- care ambiţiosul colectiv măr de lucrări semnate de intermediul acesteia. roşul); ILIA :
Bralinte * (lai
miezul fierbinte al reali­ prilej de incitare pentru rida Buchholtzer şi Alice ţine mult şi care se va graficieni din întreaga ţa­
tăţii, ochiul reţine amă­ cititori, mai ales pentru Barb, interpreţii persona­ ră, este, aşa cum aprecia Expoziţia deschisă la Ga­
nunte care simt notate cu cei pe care Cornel Nisto­ jelor, introduc cu natu­ bucura desigur de apre­ artistul plastic Gheorghe leriile de artă din Deva,
ciere şi în turneul pe care
multă grijă, asupra lui se rescu şi i-a cucerit prin raleţe şi dezinvoltură urmează să-l facă prin Pogan, expresia aprecierii cu caracter itinerant, cu­ Vreme
lucrări
insistă, pînă cină însăşi activitatea sa de pînă spectacolul în universul ţară. de care se bucură în în­ prinde alţii, de semnale,
Carmen
printre
lipsa de evenimente de­ acum. eroilor lui Maugham. îi treaga ţară Hunedoara, Lucaci — „Seminţe", Ma­
vine un eveniment şi pînă MIRCEA MOŢ fac cunoştinţă cu concep­ VIORICA ROMAN care a devenit „un ţinut ria Reichert — „Notă la Pentru azi:
cînd, provocată, realita­ o poezie niponă", Tanla fi predomina
să, cu cer va
tea se propune cu o anu­ Sipera — „Ocdip", Marcel tui va sufla
mită ostentaţie. Totul este Un titlu, chiar banal, CRONICA FILMULUI N E L U nă sigură accentuează, în Breileanu — „Desemn 1, la moderat r
preluat apoi de un text poate ascunde o surpriză construcţia barocă a fil­ II", Ianos V. Antal — Temperaturile
care are iniţiativă, care plăcută. Aşa se-ntîmplă gestive ecouri hamletiene. sale „micul Hamlet" va mului, relieful unor per­ „Ilustraţie G. Flaubert" vor fi cuprii
şl 5 grade, i;
temperează şi organizează cu „Nelu", filmuil tânăru­ Fuga copilului, din casa întîl-ni o lume în care sus­ sonaje vii şi convingătoa­ xime între 16
atent informaţia primită. lui Dorin Mircea Doroftei, în care nu se mai simte piciunea, impostura, false­ re (Melania Ursu — în (Ex libris), Vasile Tolan de. »>iminea
Autorul nu este, în fond, laureat pentru opera pri­ acasă, este îmbrăţişată ci­ le sentimente, grotescul cel mai bun rol al filmo- — „Relicvă I, II", Vioara brumă în v.t
de vînt.
un fotograf al realităţii; ma la Costineşti, una din­ nematografic pe o clavia­ condiţiei umane alterate grafiei sale, Mihai Brăti- Groza Popescu — „Mun­ La munte,
fotografia însăşi pare să-l tre puţinele pelicule ro­ tură întinsă, de la grotesa de lăcomie, incultură şi lâ — menţiune pentru in­ tele sacru", „Compoziţie", general indii
mal mult no
indispună din moment ce mâneşti de actualitate care la sublimul suav, de la convenţionalism umbresc terpretare la Costineşti, Vasile Manea — „Dialog”, tor va ploua
el se încredinţează aven­ îmbracă haina firescului tandreţe la abjecţie, de la generozitatea, altruismul, Radu Duda, Florin Zamfi­ „Idilă", Constantin Ca- sufla slab
turii de a căuta „întâm­ şi normalităţii în diseca- realism la imaginar, urmă. integritatea morală, încre­ rescu, Tora Vasilescu). targiu —„Interferenţe III” din nord-vesl
va semnala <
plări în liniştea unei foto­ rltă într-o desfăşurare derea în oameni, căldura Dincolo de tracul debu­ şa. m m C
grafii". El vrea să vadă rea dialecticii raporturilor arborescentă de planuri lor. tului, „Nelu" este filmul Din judeţul nostru sînt
ce se ascunde dincolo de dintre individ şi societa­ narative, şi transformată Secvenţele, fiecare pu­ unui talent a cărui evo­ prezenţi cu lucrări în ex­
pelicula fină şi pentru a- te. Profesionalismul regi­ în anchetă pe cont pro­ ţind fi un film în sine, luţie viitoare o aşteptăm poziţie Adrian Samson,
coasta „truchează" foto­ zorului întâlneşte aici o priu pentru stabilirea a- se rotunjesc elegant, ca­ eu încredere. Ovidiu Petca.
grafiile existente, care nu povestire cursivă şi plină devărului. Eroul ajunge la drele au densitate, iar o
spun suficient, eliminînd de miez, împrumulînd sii- adevăr, dar în căutările distribuţie condusă cu mi­ GHEORGHE POGAN MINEL BODEA