Page 78 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 78
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9<
în desfăşurarea învăţămîntului politfco-tdeologic PUI: Timp al înnoirilor
De la început - seriozitate şi exigenţă Toamnă cu frunze de soa aplicată cu consecvenţă în mai prejos de cele de la jJ S ijîS
la
Pui.
şi
E
toamnă
oraş, asigurând anual măr
anii ce au urmat Congre
re topit şi aer de miere sului al IX-lea, anii glo furi în valoare de peste
La întreprinderea mi timp suficient pentru des relevând o idee importan prelinsă din faguri. Dar o rioasei „Epoci Ceauşescu", 5 000 lei pe locuitor; o
nieră Hunedoara, ca de făşurarea în cond’ţii bu tă, anume că prima temă, toamnă semănînd, pe alt terenul cei mai fertil pen reţea prestatoare de ser
altfel în majoritatea în ne a învăţămîmtului. N-am cunoscută din timp de plan, cu o etern însorită tru împliniri. vicii sau mică industrie cu
treprinderilor ţi Instituţii prea înţeles însă de ce a către toţi cursanţii, n-a primăvară. Căci, şi la Pui Destinul nou al satului 22 de unităţi sau activităţi.
lor din judeţ, organele de fost nevoie şi do cea de mai fost predată, ci s-a pentru timpul prezent şi românesc, şi în acest con Nu lipseşte nici biroul de DUMIN
partid, sindicale, ale a 3-a zi. N-am intrat în trecut direct la dezbatere, cel viitor „barometrul" in text şi al satelor comunei copiat acte, iar lucrătorii
U.T.C. şi O.D.U.S. au des amănunte. N-am intrat, realizîndu-se un dialog dică mereu timp al înnoi-' Pui, este nemijlocit legat din cadrul consiliului • 11,30 L
chis noul an de studiu în dar am aflat ceea ce ini viu, antrenant, în cele rilor, al marilor profaceiâ de puterea sa economică. popular, C.P.A.D.M. sau piilor. Tclefilr
invăţămîntul politico-ideo- ţial fusese excamotat, cu mai multe cercuri contro socialiste. Pe teritoriul comunei Pui G.A.P. caută mereu posi ghiozdan: Kiţ
logic 1988—1989. sau fără voie. late. Am zice că este o O macara prinde în cîr- aceasta înseamnă valori bilităţi de diversificare ghiozdane". F
— Cum a debutat noul Trecem pe la gazeta de idee binevenită. lig planşeul prefabricat ficarea superioară a bogă spre a vani prompt în studiourilor s<
an de îiwâţămînt? Adre perete „Minerul", organ — Aşa a fost acum, to şi-l aşază la locul destinat ţiilor sale : bauxita, lem întâmpinarea cerinţelor ce pisodul 3 •
săm întrebarea tovarăşiloi al comitetului de partid. varăşe secretar adjunct, lui în proiect. Aici, peste nul, agregatele de balestie- tăţenilor. O reţea şcolară ţa satului •
llie Costina, preşedintele Aicâ, la colţul satiric inti când tema a fost cunoscu scurt timp — cîteva luni ră, dar şi a celei mai şi de cultură optim di icx • 13,05
comitetului sindicatului ţi tulat „în vîrful piconului", tă. Dar în perspectivă ? de zile — în covorul gros însemnate bogăţii a sate mensionată satisface aspi minical. Din
Nicoiae Vintilă, secretarul citim următorul text: — în măsura în care se raţiile spre cunoaştere ale Proiecţii muzi
„în atenţia comitetelor locuitorilor comunei. Cel sene animat
comitetului U.T.C. din U.T.C. şi sindicat I.IVÎ.H.! vor cunoaşte din timp Optimica wtolui peatra dvilizaţio şt progiv* mai recent motiv dc mân rile toamnei
în treprindere, amin doi Instruirea propagand ş- temele şi bibliografia, vom drie cetăţenească al locui moara cîntec
:
membri ai biroului comi imprima în toate cercu torilor satului Federi oste nesc * Ca
tetului de partid al uni tilor de la învăţământul rile această modalitate. noua lor şcoală, iar al de miere *
tăţii. Cu alte cuvinte, oa politic s-a desfăşurat fără Predările sînt, de cele se vor înfunda zgomote lor — pămîntul pentru a- celor din Galaţi — noul seţile patriei
meni în temă. prezenţa a jumătate din mai multe ori, plate, a- gricultură, pe care cei ce
numărul lor de. la orga le paşilor gospodinei ori centru de cultură şi crea Ie rampei m
Aflăm, rînd pe rînd, că nizaţiile de sindicat şi noste, din care doar unii ai gospodarului sau se vor înnobilează cu munca lor ţie „Cîntarea României". Telespott '
în zilele de 3, 11 ţi 12 U.T.C. Exemplu: de la sec_ cursanţi îşi notează cile juca copii. Aici va fi o ogorul se străduiesc să-l Se pdate vorbi la Pui telespectatori
octombrie s-a făcut in ţin mină Teliuc — nici o ceva. casă. Una nouă cum mai facă să rodească tot mai de o tendinţă pronunţată închiderea
struirea propagandiştilor prezenţă. Se aşteaptă a- — Am văzut la gazeta hînt altele in Pui, în care mult în ciuda gradului său a specialiştilor de a se Iui • 19,00
pentru toate formele şi de perele un mic anunţ, oamenii, . cei mai mulţi redus de fertilitate. „împămînicnii" prin gospo • 19,20 Cit
cum măsurile".
cercurile ş i - c ă a fost o „înarmaţi" cu aceste lu ca să-i spunem aşa, cu dintre ei oameni ai pă- în cincinalul acesta, în dăria pe care şi-o con mâniei. On
prezenţă bună la această cruri, ne adresăm tovară privire la prezenţa unoi mîntului, au prins gustul satul centru de comună struiesc pe raza comunei, conducătorul
acţiune. Pregătirea a fost şului Stan Stoica, secreta propagandişti... traiului în confort şi civi se vor construi 36 de a- în perimetrul rezervat con o 20,20 Fiii
unitară, întrucât şi prima rul adjunct cu problemele — Da, .am pus la gaze lizaţie. Opţiunea satului partamente destinate în strucţiilor de locuinţe in Tecumseh. P
temă a fost unică pentru de propagandă ai comite ta de perete cele două pentru confort Şi civiliza primul rînd specialiştilor dividuale. Peste 25 de ce studiourilor
toate categoriile de cercuri. tului de partid, pe care organe pentru că vrem, ţie, care n.u este formu din agricultură şi cadrelor tăţeni şi-au construit în Germană. Pi
S-a procedat astfel de pînă alunei nu l-am pu încă de ta început, să ma lată de azi de ieri, ci de din alte domenii de acti acest cincinal case noi în o 21,50 Teh
oarece aşa a hotărât bi tut aborda, nu din vina nifestăm exigenţă sporită cînd- s-a încetăţenit socia vitate. Ele se vor adăuga comună. Printre ei se nu 22,00 Inchic
roul comitetului de partid lui, ci pentru că era ocu în desfăşurarea învăţă- lismul pe pămîntul româ celor 30 doja ocupate de mără medicii veterinari gramului.
•— ca pregătirea să se des pat într-o acţiune de in mîn tului politico-ideologie. nesc, trece prin „liniile de locatari, construite în anii Dan şi Maria Şuteu, teh LUI
făşoare în prima şi a doua struire a unei categorii de Exigenţă salutară. forţă" ale modernizării şi anteriori.' nicianul silvic Otto Valz,
A de marţi a fiecărei luni, personal. Ne spune cunn a dezvoltării satului româ „Am acordat prioritate inginerul Ioan Vonica — • 20,00 T
pentru ca apoi să fie debutat anul de studiu, CORNEL ARMEANU nesc — operă de anvergu în acţiunea de dezvoltare şeful Ocolului silvic şi 20,25 Agricul
ră începută, continuată şi şi modernizare a satelor mulţi alţii.
amplificată de marele ar care au asemenea posibi în salul Ruşor, Emil grame priorii
Lume'' -ante
hitect al României mo lităţi, şi in primul rînd Bodescu şi-a construit, confi .,nc
derne, Partidul Comunist centru de comună — ne pentru uzul propriei gos
rt MOMCUi dr mt MUlTA L 21,10 lezat
I.P.S.ll.U.M. Deva. In Român. spune primarul Adrian podării, o instalaţie de
1
ENERGIA ELECTRICA M KOMOtUSUI n TOM* ORII scc(ia de reparaţii lăcă Aspiraţia spre modern, Gruescu. Aici avem re biogaz. Merge bine insta • 21,35 Pa
tuşii Nicu Dorcl şi Ignat adevărul de
Laslău pentru role de confort şi civilizaţie a lo ţea de apă potabilă, de laţia. Mulţi săteni sînt cu al faptei şi
confecţionează
canalizare — care, e drept,
ochii pe ea. „Dacă mer
cuitorilor comunei a găsit
suporţi
Vom asigura cantităţi bandă transportoare. în politica partidului de trebuie extinsă, nemaifă- ge bine a lui Bodescu de noastre •
Foto N GHEORGHIU dezvoltare armonioasă a cînd faţă cerinţelor. Pe ce nu mi-aş face şi eu jurnal • 22,
rea p.rograrr
una ?“ — îşi spun cei mai
sporite de energie din tuturor localităţilor ţării. de altă parte trebuie să mulţi. Şi de ce nu şi-ar
ne gîndim serios să creăm
posibilitatea de a se ra face ? Comuna oferă tu
producţie... proprie! corda la şi aceste funcţio posibilitatea de a-şi orga
statornici
săi
turor
fiilor
cetăţenii
care
nalităţi
şi-au construit sau îşi niza viaţa cu un spor de
(Urmare din pog 1) giâja beneficiarului — o construiesc gospodării in confort faţă de ceea DEVA: L.Ci
Charley
lui
soluţie provizorie dc înlo dividuale în perimetrul ce au avut pînă mai ieri. Umbrele soa.
perioada de iarnă 1938— cuire h reperului ' din aprobat, în conformitate E toamnă şi la Pui. HUNKDOAR/
3989, măsurile din recen ţeava căUcîucată, ceea ce cvi legea sistematizării". Toamnă cu adieri de vînt rele aventur
dictărilor (M
tele decrete ale Consiliu ■a dat posibilitatea începe Comuna Pui întruneşte ce. scutură frunzele în Operaţiunea
lui de Stat' ne 'mobilizea rii probelor ia liniile de de pe acum multe din care s-a topit tot soarele (Modem —
ză şi mai mult pe linia deduiizare a apei. în pre elementele vieţii urbane i verii. Dar „barometrul" (Flacăra); l
la
creşterii producţiei pro zent, instalaţia respectivă o reţea comercială cu indică ia prezent şi viitor Vacanţă Flăcăi
ring);
prii do energie electrică, se află in probe tehnolo prinzând unităţi pentru „timp bun", timp pentru (7 Noiembri
a folosirii ei chibzuite yi gice şi se încearcă por mărfuri industriale, ali aspiraţia la fericire ; nu pe şosea (V
economisirii pe loate căi nirea şi funcţionarea cu mentare, de produse far una idilică, ci una clădită PENI: In tic
(lor de tine
le. cel de-iil treilea cazan, maceutice sau de alimen de miinile oamenilor co VULCAN: C
„.în cadrul Combinatu fapt ce va conduce la spo taţie publică şi chiar ca munei. murai — ser
L
lui siderurgic „Victoria" rirea producţiei de ener pacităţi hoteliere cu nimic ION ’ CIOCLE1 ccafăr ( rar
bet
Călan, ponderea produc gie electrică. Punerea in r’ETIL.
ţiei de energie electrică funcţiune a liniei de de- de circ (A
ANINOASA:
trebuie să fie produsă în durizaro mai înseamnă, şi '88" Agendă ral la d irige
centrala nr. 2, care utili posibilitatea dezafectării rr toresc); UKJ
zează gazele brute rezul staţiei do tratare a 'ape ta de fildeş
tate din procesul de pro şi crearea frontului de lu • Romanul românesc contemporan. Colocviul „Roma BRAD: Rcg
ducţie pentru obţinerea cru necesar, in continuare, nul românesc contemporan", organizat de Biblioteca ju lor (Steaua
RABARZA:
semicocsului şi a cocsului pentru I.A.C.R.S. Hune deţeană la sala' festivă a D.J.P.Tc. Deva a benafiemt samurai —
fluidizat dui cărbune in doara. de o participare prestigioasă: criticul literar Ioan Hol (Minerul);
digen, provenit din Valea Aş vrea să mai arăt că bau, din Iaşi, lectorul universitar Mircea Muthu şi scrii Duminică în
tria);
Vuh
Jiului. S-a executat ex la realizarea acestor lu torii. Eugen Uricaru şi Tudor Dumitru Savu, din Ciuj- (Flacăra) ;
tinderea centralei pentru crări s-au evidenţiat, in Napoca, scriitori hunedoreni, oameni de cultură, profe BAI: Cu or
utilizarea întregii canti mod special, ing. Marioa- sori din municipiu. în cadrul colocviului s-a abordat strada prlnc
trui de ctili
tăţi de gaz provenit de la ra Ciot, şeful sectorului problematica romanului românesc contemporan, a că |ic „Ciuta
bateriile secţiei carbo- chimic al centralei, mais rui largă audienţă la cititori îl impune ca genul literar idei"): HAT
fluid, însă, datorită fap trul principal specialist la zi. Definirea şi delimitarea conceptelor de roman is pile vîntulu
(Daci;
J-JI
tului că nu s-a extins şi Domin ic Opriţescu şi şe torie şi contemporan, prezentarea unei radiografii a ge Dragoste la
staţia pentru tratarea u- ful do secţie schimb ing. neraţiei de scriitori 1980, caro continuă tradiţia roma CALAN : V
pci necesare funcţionării Marcel Ursu. în curînd se încrederi; totală nului in alt registru epic, evoluţia personajelor în proza seriile I-JI
cultură şi ci
cazacelor, producţia de e- va vedea rezultatul, prin actuală, inserţia fragmentului autobiografic in litera ren Komâ
nergie electrică a fost li sporirea numărului de tură, păstrarea autonomiei creaţiei literare faţă de do MERIA: Or
reşul);
II,I,
mitată la funcţionarea a megawaţi produşi de că (Urmare din pag, 1) ţa, Turceni şi Rovinari, O- meniile pe care le intersectează au constituit subiecte Brahms 7 (I
maximum două cazane. tre această centrală. radea, Brazi şi Paroşeni, incitante ale dialogului ocazionat de colocviu.
Deci, s-au început lucră în continuare ne vom tă in evidentă „EUL", deşi la altele unde au lost so o „Trofeul micului cititor". Elevi din şcolile generale
rile de extindere şi mo amplifica eforturile şi ar putea spune că in fie licitaţi meseriaşi de clasă ale municipiului s-au întâlnit, la sala mică a Centrului
dernizare a staţiei pentru preocupările pentru func care lucrare pe care o de ia Mintia. Pentru că de cultură şi creaţie „Cîntarea României" Deva, cu au Vrem
tratarea apei, care în pre ţionarea centralelor pro execută pune toată price oriunde a lost trimis, ori- torii de carte pentru preşcolari şi şcolari mici, care, în
zent. se aflu intr-un stadiu prii la puteri cit mai ri perea şi căldura lui sufle cînd a fost chemat pentru urma opţiunilor acestora, au obţinut „Trofeul micului
avansat de execuţie. Au dicate şi creşterea pro tească, strecurind cu in o intervenţie sau altă lu cititor". Printr-o coincidenţă fericită, pentru „Gustul Pentru azi
fi în genera
fost însă şi întârzieri mari ducţiei de energie electri teligenţă in reflexele su crare, comunistul Dumitru mărului da aur", atât scriitorul Iuliu Raţiu (la sec rul va fi j
alo lucrărilor respective că, încât să nu mai con durii cunoştinţele de fizi Dobrescu s-a achitat e- ţiunea „carte beletristică"), cîl şi ilustratorul Puiu Mânu locuri vor »
datorită greutăţilor intim-, sumăm din sistem, iar în că, de chimie, de rezisten xemplar de sarcinile în au obţinut „trofeul" micilor cititori deveni, cu care burrfr'.c s!a!
piuate cu operaţia de cau- viilor să putem ajuta sis ţa materialelor, incit lu credinţate, cu conştiinţa au purtat utn dialog interesant. în replică, pionier iii de pînă la moi
nord-est.
şl
ciucare a conductelor şi temul energetic naţional. crările ieşite din miinile că numai aşa işi slujeşte la Şcoala generală nr. 5 a.u prezentat desene proprii, rile minime
recipientelor de către De altfel, şi în combina lui se situează in vecină ţara, că numai aşa se iar elevii clasei a IlI-a C de la Şcoala generală nr. .1 prinse între
IP.A.U.S. Bucureşti, ce tul nostru s-au adoptat tatea artei. Sau, ar putea simte părtaş la sporul ei Deva au. pregătit dramatizări din cartea „Gustul mă de, Iar cele
Ire li şi 16
trebuia să se termine to programe speciale de pro spune că face la lei de de bogăţii şi Irumuseţi rului de aur", îndrăgită do ei. Ediţia a Xl-a a „Tro
tul în cursul lunii iunie ducere, utilizare şi eco bine pe lăcătuşul şi pe zi Asemenea oameni conlir feului micului cititor", organizată do Biblioteca jude La munte
fi închisă.
a.c., insă şi in prezent nomisire a energiei elec darul, dacă interesele cen mă întotdeauna, prin lap ţeană Deva s-a bucurat de succes în rândul micilor Vînt modei’
mai există repere neexe- trice, vom adopta noi mă tralei impun acest lucru, te demne de laudă, inc re cititori, est. Local.
culale. ori şi-ar putea aminti de derea totală ce li se a
suri care să ne permită o „Festivalul dansului de societate". Ieri, la Sala
Pentru a grăbi punerea trecerea vârfului de iarnă rezolvările de excepţie la cordă, iar noi, toţi cei sporturilor Deva, a început cea de-a II-a ediţie a „Fes
in funcţiune, cel puţin in bune condiţii, fără să care a participat la ter lalţi, ii înconjurăm cu sim tivalului dansului, do societate". Manifestarea, în cadrul E S E U
parţial a siaţiei de tra dereglăm activitatea de mocentralele de la Işalnl- patie şi respect. căreia evoluează formaţiile dc gen din judeţ şi clin ţară.
1
tări , s-a aplicat — prin producţie a combinatului. se încheie astăzi.