Page 79 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 79
DUMINICĂ, 23 OCTOMBRIE 1988 Pag. 3
Premise ale luptei poporului român pentru • Minerii din sectorul deschisă, cabana s-a fă
IV al I.M. Lonea şi-au în cut cunoscută turiştilor
făurirea statului naţional deplinit prevederile dc datorită bunei aprovizio
plan pe 10 luni ale anu
nări şi serviri asigurate
lui, extrâgind suplimentar de colectivul pe care-l
Lupta seculară a po conomică şi culturală a drat organic în complexul Relaţiile economice din peste 30 000 tone de căr conduce Ion Gabor. Un
porului român pentru li Dacici romane, constituind, vieţii sale materiale şi tre cele trei ţări române bune • De la începutul argument în sprijinul afir
bertate şi progres este în procesul de romaniza spirituale. Ele constituie şi apariţia unei pieţe'in lui 1988, cele 64 de bi maţiei: pe nouă luni şi
strîns legată de teritoriul re, pe care l-a suferit, e- dovezi incontestabile ale terne incipiente, lupta co blioteci — judeţeană, mu două decade din an me
pe care l-a locuit fără în 1 emeritul fundamental ce continuităţii populaţiei da mună împotriva cotropito nicipale, orăşeneşti şi co dia desfacerilor a fost de
co trerupere din cele mai a condus la formarea po co-romane pe teritoriul rilor au fost elemente ca>- munale — au împrumutat 350 000 lei lunar, cu mult
de vechi timpuri, po care l-a porului român. patriei noastre. re au făcut ca prima în cititorilor mai mult de peste cea planificată, iar
)uâ apărat cu preţul a nenu Procesul de romanizare Originea latină a limbii cercare do unificare a ţă 110 000 de cărţi. Se citeş la cazare - de 3 500—
e a mărate jertfe şi l-a înno a dacilor, fenomen de române constituie un pu rilor române să albă loc te mult. E bine... • în or 4 000 lei lunar, ceea ce
E- bilat cu numeroase fapte importanţă istorică gene ternic element probatoriu la sfirşitul veacului al ganizarea I.P.E.G. Hune înseamnă un foarte bun
f l Q - de cultură şi civilizaţie. rală, s-a desfăşurat intens al continuităţii populaţiei XVI-iea, sub conducerea doara-Deva, în zilele de grad de ocupare a spa
le- Prin aşezarea sa, prin re după cucerirea Dactei, ca daco-romane, cairo în evo cutezătoare a iui Mi-hai 15-16 octombrie, a.c., s-a ţiilor de cazare o in ca
du- lieful, clima şi reţeaua hi urmare a acţiunii de colo luţia ei istorică a dat naş desfăşurat, în staţiunea drul „Colocviului artelor",
. % Viteazul. Lucrarea mare
drografică, prin bogăţia nizare, sprijinită şi orga tere poporului român. lui domn, deşi de scurtă Moneasa, cea de a doua la Galeriile de artă din
De- solului şi subsolului, teri nizată de către stat, a in Structura gramaticală a durată, a avut o semni ediţie a „IPEGIADEI" la Petrila s-a vernisat expo
jIo- toriul ţării noastre a con fluenţei economice şi cul limbii române, morfologia, ficaţie istorică deosebită, şah, popice şi fotbal - ziţia „Ritmuri contempora
co- stituit un cadru optim turale exercitată de pur sintaxa eh lexicul în ma ea căpătînd valoare de competiţie înscrisă in ca- ne", iar la cele din Lu-
nâ- dezvoltării istorice a so tătorii limbii şi culturii rea sa majoritate şi cu
ure cietăţii omeneşti de la co latine, dar şi datorită u- precădere fondul principal simbol pentru lupta ulte
deschis
pe
riu- muna primitivă pînă la nor influenţe anterioare de cuvinte cu o întrebuin rioară acosta dramul realiza
de
pentru
ini- construirea orînduirii so transformării Daciei în ţare permanentă şi o cir-
* rea unirii noastre naţio E C R A N
cialiste. Un rol important nale.
nta în viaţa poporului român
5,00 l-au avut Munţii Carpaţi, 70 de ani de la făurirea Dezvoltarea relaţiilor de
nu care în toate timpurile producţie a dus la apa
na! au oferit condiţii deosebit statului naţional unitar român riţia pe scena istoriei
Ro- de prielnice vieţii ome a noi forţe sociale, inte drul amplei manifestări peni — „Interferenţe". Ma
ârii neşti şi au favorizat din provincie romană ca ur culaţie foarte intensă sînt resate în sfărâmarea pe sportive „DACIADA". Au nifestările, organizate de
plin legăturile între popu mare a legăturilor econo latine. La acest fond de rimatelor rînduieli feuda participat echipe repre- Comitetul judeţean de cul
pentru
le,
unui
crearea
;ic : laţia de pe ambele ver mice dintre populaţia da bază s-au adăugat influen zentînd şase întreprinderi tură şi educaţie socialis
a sante. cadru social, economic si de profil din ţară. In tă Hunedoara şi Filiala
LD. cică şi romani. Influenţa ţe alo limbii slave. Trans politic înnoitor. Pe aceas urma unor dispute dîrze, Deva-Petroşani a Uniunii
romană a continuat să se
Tv. Pe acest teritoriu car- exercite şi după părăsirea misă din generaţie în ge tă bază, împletită strîns pasionante, sportivii de la Artiştilor Plastici din
• pato-dunăreau s-a desfă neraţie, ideea de latini cu lupta pentru emanci I.P.E.G. Deva au ocupat R.S.R., s-au încheia* cu
TO- şurat istoria milenară a Daciei de către adminis tate a limbii şi' de ori pare socială, s-a dezvoltat locul I la popice şi şah reuşite recitaluri dc mu
poporului român, urmaş traţia imperială. gine romană a alimentat lupta naţională a poporu şi s-au situat pe locul al zică clasică ® La „Kilome
al geto-daciior romanizaţi, Populaţia daco-rom ană conştiinţa de neam a lo lui român în cursul vea ll-lea la fotbal • Vine o trul 50" al Canalului Du
căruia în cursul veacurilor şi-a afirmat superioritatea cuitorilor acestor melea cului al XlX-lca, cînd a nouă iarnă — a patra — năre—Bucureşti, porţiune
i s-au adăugat şi alte şi prin adoptarea denu guri. obţinut două mari victo şi colectivul atelierului de pe care o realizează Bri
• populaţii ce s-au dezvol mirii de „romana", de Pe temeiul comunităţii rii: unirea Moldovei cu reparaţii auto (fost al gada Hunedoara, dragli-
ro- tat alături de el. Popo unde a rezultat faptul, cu etnico-lingvistice şi cultu- Muntenia în 1859 şi inde A.C.R.) din Deva, str. 23 niştii Dinu Telişcă şi Toa-
1,50 rul român a luat naştere rios într-un anumit sens, ral-spirituale, la care s-a pendenţa statului român August nr. 242, din subor- der Muntoanu sînt recu
i în urma unui îndelungat că dintre toate popoarele adăugat nevoia unirii e- modern în urma războiu dinea I.J.P.I.P.S, Hunedoa- noscuţi ca meseriaşi po
i - proces istoric, încheiat in caro au adoptat limba la forturilor în faţa primej lui din 1877. ra-Deva, nu are (încă) livalenţi. In turele libere,
>ric liniile sale mari încă din tină, singurul care poartă diei străine, s-nu născut Pornind de Ia aceste vreo speranţă că instalaţia Dinu face pe electronis
secolul al X-lea, într-un un nume derivat de la cel tendinţele unirii politice realizări istorice, lupta de termoficare ii va o- tul brigăzii, iar Toader
zi spaţiu întins de şes, dea ai „cetăţii eterne" este po a celor trei ţări româ feri căldura de a ti ta vre urcă la volanul diferitelor
naţională a poporului ro
iţei luri şi munţi a cărui axă porul român, situat la ex neşti. începînd cu veacul mân a intrat către sfîr.şi- me aşteptată. Dă cineva maşini şi efectuează curse
de- a constituit-o Dunărea. tremitatea estică a ariei al XV-lea, ideca originii din conducerea întreprin acolo unde este nevoie •
Je* pe care s-a implantat a- daco-romane şi unitatea tul veacului al XlX-lea
Mărturie acestui proces dînc civilizaţia romană. etnică a moldovenilor, şi începutul celui de al derii vreo asigurare în in zona Cîmpuşel, din Re
stau azi o multitudine de Totodată, se atestă o pre muntenilor şi transilvăne XX-lea în ultima ei fază, acest sens ? Ar fi cazul şi tezat, cercul de alpinism
izvoare de cele mai dife zenţă continuă a tradiţiei nilor devin elemente fun avînd drept ţel final în timpul... • Unitatea de a- al Institutului de mine Pe
rite categorii: arheologice, romane, care avea să fie damentale în jurul căro- cheierea procesului de limentaţie publică „Tro troşani a organizat con
toponimice, lingvistice, et robustă şi întărită de-a ra se ţese conştiinţa • de formare a‘ statului naţio ian" din Hunedearai se cursul de orientare turis
nografice etc., a căror co lungul istoriei poporului neam a' poporului român, nal unitar român. Ea’ ş-ă numără lună de lună prin tică dotat cu Cupa „Po
roborare atentă şi nepăr desfăşurat în forme di tre fruntaşele întreprinde teci alpine". Au partici
ru tinitoare infirmă catego român. ia naştere şi se dezvoltă rii. De la începutul anu pat 16 echipaje studen
la); Numeroasele urme lăsa în veacul al XVIII-lea verse, aţâţ pe teritoriile
a); ric eşafodajul unor teorii te de populaţia daco-ro- ideologia sa naţională, pu aflate încă sub domina lui curent şi-a depăşit pla ţeşti din Cluj, Timişoara,
aa- după care poporul român ţie străină, cît şi în Ro nul de desfacere cu peste Bucureşti şi alto centre
uş- ihană în secolele III—VI să în slujba luptei pentru 230 000 lei • „Măgura" universitare din ţară, pre
A); s-ar- fi. format undeva în evidenţiază o interesantă libertate şi unitate. înce mânia, către care românii
ul“ sudul Dunării. Numeroa evoluţie a culturii sale puturile luptei naţionale a subjugaţi. îşi, .îndreptau este numele unei cochete cum şi reprezentantele
irul sele izvoare istorice con toate speranţele şi., care a cabane pe traseul turistic cercurilor de alpinism „Vîl-
* I ; materiale, care nu numai românilor se pot plasa Haţeg-Pctroşani, ce apar can", „Amicii Parîngului"
Pa firmă prin forţa lor de că şi-a păstrat originali încă în prima jumătate a constituit de altfel forţa
lori argumentare că populaţia tatea ei incontestabilă, dar veacului al XVIII-lea, dar de susţinere a luptei na ţine C.P.A.D.M. Pui. In şi „Orizont" din Valea
om scurtul timp de cînd a fost Jiului.
,U- dacică nu numai că nu a a reuşit să asimileze părţi unele premise au existat ţionale,. în jurul căreia se
îi-c fost exterminată în cursul din cultura popoarelor mi anterior, ele fiind pregă va realiza idealul.naţional
ii); războaielor daco-romane, gratoare, să reţină de la tite de întregul proces de al poporului român,
sa-
,U- dar că ea a contribuit sub acestea doar anumite ele dezvoltare a poporului ro mînc veşnic în fiîndul nos
stanţial la dezvoltarea e- mente, pe care le-a încâ- mân. Prof. ION FRĂŢILA
tru. Famlla. (5990)
• CU aceeaşi durere îri
-) ; suflet amintim împlinirea u-
po nui an, în 21 octombrie 1988,:
ci «le cînd a plecat pe drumul
re- fără întoarcere scumpul nos
în pregătirea plenarei tru soţ şi tată BUŞTIUC MI
ce- A N I V E R S A R E HAI. Nu te vom uita nici
rU— odată. Familia. (597G)
pte C.C. al P.C.R. - bogată • A ST A ZI, cînd păşeşti pe
-II drumul majoratului, dragă © TODOK Partenie reamin
E : Cristina Lazăr din Deva, pă teşte rudelor şi celor ce i-aii
Pa- rinţii Natalia şi Nelu, fra cunoscut pe scumpii lui pă
ns activitate pol itico-eclucativă tele Cristian îţi dorim sănă- rinţi ELENA (1892—1978) şji
u- CUe şi mulţi ani fericiţi. Dru IO AN TOPOR lui Partenie,
pe mul tău în viaţă să-ţi fie agricultor (1888—195:1) din Si-
Ml- (Urmare din pag. 1) gg Conjugare de efor presărat de bucurii şi împli meriu Veche, că se împlinesc*
ea- niri. (597 J) 10 şi, respectiv, 35 «le ani de
îâ- turi. Comitetul comunal la stingerea lor din viaţă şi
ri- hunedorean se află in al U.T.C. Ccrtej şi cel VÎNZĂRI - ioo de ani dc la naşterea ta
ilo pregătire o consfătuire de la mina din locali tălui. Un gînd pios, o floare
:i : avînd ca obiect una din CUMPĂRĂRI şi o lacrimă fierbinte pe mor-
as; tate, împreună cu şcoala mîntul lor rece şi trist. Nu-i
tre problemele de maxi generală vor ţine, zilele O VlND amplificator Ro- vom uita niciodată. (0001)
de mă însemnătate pentru acestea, o masă rotundă laiul- Spirit 3(1, doza Fon der. O RETRĂIM aceleaşi clipe
ta- Oeoagiu-Băi, telefon 18280, o- de durere şi tristeţe la împli
>1- industria siderurgică, cu care vu dezbate ideea rele 19—22. (1/361) nirea unui an de cînd ne-a
lu- consecinţe şi implicaţii „Educaţia prin muncă şi o CUMPĂR maşină de cu- părăsit pentru totdeauna • iu
ice importante asupra econo pentru muncă a tinerilor sut , ,Casnicii (", „Ileana „Vc- bitul nostru sot, tată şi fiu,
pedală, în stare
miei naţionale. Este vor — sarcină majoră a or ronic a“, cu . Ilunedoa ra, tc- PETRESCU CORNEL. Nu tc
foarte bună,
ba despre preocupările ganizaţiei U.T.C., şcolii lefon 13080. (17/302) vom uita niciodată. Familia.
r colectivelor combinatu şi familiei". Sînt invi (G002)
lui privind modul de taţi reprezentanţi ai tu P I E R D E R I © LI CĂMIN* TiM că astăzi,
1988, si
pregătire- a fierului vechi turor celor trei catego • PIERDUT legitimaţie de 23 oetc imbrie de cînd ‘ împli-
nesc tr ei ani
scumpa
şi creşterea greutăţii vo serviciu, eliberată de oficiul noastră soţie, mamă, bunică
de
tocmai
instituţii,
rii
I ii:KM A lN ELI-
va lumetrice pe fiecare pentru a le stimula în farmaceutic Deva, pe numele Şi străbunică n Si mor ia ne-a
SA RET.A di
troacă. Stolniceami Miiiaeia. o de
părăsit.
a- conjugarea eforturilor in clar nulă. (0004) odată Nu te vom u ita nici-
şi direcţia amintită. r> PIERDUT căţeluşă pe Familia suflet bliml şi drag.
ab jH Centrul de educa chinez, răspunde la numele Eh (MM ((5991)
?St ţie. Consiliul orăşenesc Ruki, găsitorului recompen
u- de educaţie politică şi H Pentru fruntaşi. Co să. Deva, telefon 15730, 11077.
u- mitetul sindicatului de (oooo) D E C E S
a- cultură socialistă Călan la mina Aninoasa şi Con t, PIERDUT carnet 211/E,
n- pregăteşte simpozionul eliberat de C.A.R.p. Deva, pe © SOITA Victoria, copiii i.la-
şi
Smaranda
Aurel,
cu tema „Centrul de e- siliul municipal al sin numele EajUa Kranci.se. II de rioara şi nepoţii (rişti şi Adi,
clar nul. (0003)
Vasiie,
va ducaţie si cultură „Cîn- dicatelor Petroşani, îm fraţii, surorile şi nepoţii a-
>S. tarea României" in faţa preună cu consiliul oa COMEMORĂRI nunţă cu profundă durere
d- noilor exigenţe ale acti menilor muncii din uni o AU trecut 7 ani de la des stingerea din viaţă după o
lungă .şi grea suferinţă a ce
vităţii polilico-ideologice tate, organizează la sfîr- părţirea de bunul nostru co lui ce a fost PETRU DUD AŞ,
şi cultural-educalive iz .şitul suptămînii curente let; şi prieten CAROI. DROZD. in vârstă de 03 ani. Corpul
floare
pe
o
fiind
l, n
curat,
S vorâte din documentele o scară cullural-distrac- morinîntu] său. se împlinesc minescu — Deva. Imnormîn-
se
află
la
depus
neînsufleţit
capela cimitirului din str. E-
P.C.R
C.C.
al
consacrată
fruntaşi
tivă
Plenarei
ASTAZI
©
din aprilie a.c.". lor în producţie. doi ani de la decesul iubitu taroa va avea loc luni, 2i
lui nostru soţ, tată, bunic şi octombrie 1988, orele îl. Nu
străbunic TOM A ILINCA. Ră- te vom uita niciodată. (5231)
