Page 80 - Drumul_socialismului_1988_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 621 9 DUMINICĂ*, 23 OCTOMBRIE 1988
Pag. 4

Un simbol al fructuoasei

colaborări dintre
Pentru pace
le diplomatice, întrerupte ministrul austriac al edu­
si dezarmare în 1980. caţiei, Hilde, Hawlicek, a
t România şi R.D. Germană
relevat că în ultimii ani
PHENIAN 22 (Agexprcs). g CIUDAD DE PANA­ se observă o penetraţie
— în cadru! conferinţe) MA. - S.U.A. boicotează constantă a producţiilor In ziua de 25 octom­ ţiile economice şi comer­
internaţionale' pentru de- importurile panameze de cinematografice america­ brie îşi va închide por­ ciale cu România durează
n.uclea riza rea Peninsulei 9 BEIJING. - In pre­ produse necesare sectoru­ ne pe piaţa europeană. ţile Tirgul International de peste 25 de ani, că
zenţa conducerii de partid lui agricol naţional — a Bucureşti 1988. Zecilor numeroase utilaje produse
Coreene, pentru pace şi şi de stat, la Beijing au arătat ministrul panamez Vorbitoarea a lansat un de mi! de vizitatori ro­ in ţara prietenă se află
securitate în regiunea .Asi­ început, sîmbătă, lucrările al dezvoltării agrozooteh­ apel la măsuri de contra­ mâni şi străini li s-a o- în funcţiune la Bucureşti,
ferit prilejul să admire u-
ei şi Pacificului, delegaţia celui de-al Xl-lea Congres nice, Darisnel Espino. carare a acestei penetra­ riaşul progres înregistrat Brăila, Timişoara, Piteşti,
ţii.
Cim pin a, Braşov, Alexan­
română a pus în evidenţă naţional al Federaţiei Sin- Intr-o declaraţie făcută de economia noastră na­ dria şi în alte localităţi.
dicatelor din întreaga Chi­
necesitatea intensificării nă. presei panameze, el a 91 TOKIO. — Situaţia de ţională in toate domeniile Tot in pavilionul respec­
eforturilor în direcţia re­ Adresînd un salut celor menţionat că, în pofida de piaţa acţiunilor, în spe­ de activitate, să cunoască tiv au putut fi admirate
boicotului S.U.A., Panama
ducerii tensiunii în Pen­ 1 500 de delegaţi prezenţi a reuşit să garanteze pro­ cial in lumina celor două­ pe viu realizările altor ţări produsele combinatului
sprezece luni scurse de la
insula Coreeană şi reali­ la lucrări, secretarul gene­ ducţia şi aprovizionarea şi firme participante, să Cari Zeiss Jena, care şi-a
ral al C.C. al P.C. Chinez, „lunea neagră" a burselor aprecieze extinderea rela­ ciştigat un . bun renume
zării reunlificăru paşnice populaţiei şi să lanseze occidentale, va fi analiza­
Zhao Ziyang, a relevat ro­
şi independente a ţării, a noi programe guvernamen­ tă de experţi financiari
lul important care revine tale de dezvoltare a agri­
afirmării politicii de des­ sindicatelor în activitatea şi cadre universitare din Tîrgul internaţional
tindere, pace şi colaborare de modernizare a societă­ culturii. nouă ţări capitaliste ce Bucureşti 1988
în zona Asiei şi în întrea­ ţii socialiste în R.P. Chi­ 3 NAŢIUNILE UNITE. - se vor reuni la Tokio, la
neză — transmite agenţia După cum relevă un ra­ 4 noiembrie, transmite a-
ga lume. genţia Kyodo.' fiilor de colaborare ale mondial livrînd maşini e-
China Nouă. port al Comisiei Economi­ României cu alte state de lectronice, circuite micro­
GENEVA 22 (Agc.rpres). ce O.N.U. pentru America pe toate meridianele glo­ electronice, tehnică a vi­
3 DAR ES SALAAM. - Latină, numărul oamenilor 3 BRUXELLES. - Intr-un
— în cursul acestei săptă- Primul ministru a! Tanza­ care trăiesc în sărăcie in raport privind perspective­ bului. dului, aparate pentru as­
mîni, ia Geneva au conti­ niei, Joseph Warioba, a oraşele latino-americane le economice ale Pieţei Alături de exponatele tronomie; licenţe şi altele.
nuat negocierile sovicto- cerut ţărilor africane să creşte în mod îngrijorător. Comune pe anul bugetar ţării noastre, de un deo­ De asemenea, firma Ro-
botron a prezentat o serie
partea
din
americanie cu privire la sprijine lupta populaţiei Dacă în momentul de fa­ 1938-1989, Peter Schmid- sebit interes s-a bucurat de produse cu înalţi para­
vizitatorilor
armele nucleare şi cosmi­ din R.S.A. împotriva poli­ ţă 42 la sută din locuito­ huber, comisar pentru pro­ standul din pavilionul des­ metri — computere, tehni­
ce, atît în grupul referitor ticii de apartheid. El a rii metropolelor din Ame­ bleme economice al C.E.E., tinat produselor Urmelor că imprimare şi măsurare,
subliniat că problemele din rica Latină trăiesc în con­ arată că patru arii de
la armele strategice ofen­ ditn R.D. Germană. Aici iar alte firme au fost pre­
sudul continentului nu-şi diţii de sărăcie, la începu­ preocupare se conturează
sive. cit şi în cel referi­ pot găsi o soluţionare de- tul secolului XXI şase din în prezent : şomajul — re- am asistat la un moment zente cu machete de uti­
tor la armele cosmice. De­ cît în condiţiile eliminării zece locuitori ai oraşelor prezentînd în prezent 11 la cu semnificaţii aparte pen­ laje pentru exploatarea şi
tru
fructuoasa
colaborare
depozitarea mineralelor so­
legaţiile celor două state, politicii de apartheid a re­ vor resimţi o lipsă acută sută din forţa de muncă ; dintre ţara noastră şi R.D. lide, tehnică complexă
menţionează agenţia TASS, gimului, ea fiind principa­ de mijloace financiare. riscul inflaţiei în ţările cu Germană. In faţa pavilio­ pentru activitatea portua­
la cauză a destabilizării
au examinat o scrie de rate mai ridicate de creş­ nului amintit a avut loc ră, instalaţii complexe pen­
situaţiei din această zonă a VIENA. - La Viena tere ; deficitele bugetare tru transport, înfăţişind
propuneri concrete asupra o conferinţă de presă pri­
a continentului. s-a deschis simpozionul excesive ; dezechilibrele prin gralice şi panouri ca­
unor probleme procedura­ internaţional pe tema „Fil­ intercomunitare în privinţa lejuită de un . jubileu —
livrarea în ţara noastră a zaci eris tic ile te li mc o-func­
le şi de pregătire a pro­ a OTTAWA. - Amba­ mul european şi piaţa balanţelor de plăţi reci­ celei de a 2500 automa­ ţionale ale acestora.
iectului comun ăl textu­ sada Canadei la Teheran mondială", la care parti­ proce. carale produsă de Urma Aşadar, T.I.B. -1988 a re­
a fost redeschisă, a anun­ cipă 300 de regizori, re­
lui, protocolului viitorului Zemag Zeitz din Leipzig, liefat încă o dată impre­
ţat ministrul de externe ca­ prezentanţi ai firmelor ci­
ncord de respectare a pre­ nematografice din 10 ţări din cadrul combinatului sionantele realizări ale e-
nadian Joe Clark într-un conomiei ţării noastre, ale
vederilor tratatului cu comunicat dat publicităţii europene, S.U.A. şi Cana­ Takiaf. Acest utilaj cu per­ altor ţâri, in acelaşi timp
privire la apărarea anti- la Ottawa. Cele două ţări da. formanţe deosebite, cu ca­ reaiirmind dorinţa Româ­
pacitate de ridicare a 30
rachetă pentru o perioadă şi-au reluat recent relaţii­ Deschizînd simpozionul, tone la 45 m înălţime, a niei de pace şi colaborare-
Convenită. fost livrat pentru Energo- rodnică pe multiple pla'-
construcţia Bucureşti. De nuri cu toate popoarele in
la reprezentantul combina­ folosul progresului şi bu­
tului Takrat în ţara noas­ năstării celor ce muncesc.
Cum s-au format cărbunii în cadrul depresiunii tră, tovarăşul Schafer NICOLAE TÎRCOB
Klaus, am allaţ că reia-
Intracarpatice Petroşani
Depresiunea in traca r- mlaştină, care supra­ inundat de apele mari­ oxigen. în faza de me- CENTRUL DE CULTURĂ SI CREAŢIE
patică Petroşani repre­ vieţuiesc astăzi numai ne care au rupt noi tamorfism s-a realizat „CÎNTAREA ROMÂNIEi" DEVA,’
zintă un bazin geologic în partea de miazăzi a , fragmente din flancurile o deshidratare parţială
bine definit, cu particu- ' Statelor Unite ale Ame­ munţilor, deipunîndu-le .şi o întărire corespunză­ UNIVERSITATEA CULTURAL-STIINTIFICĂ
larilăţi geografice dis­ riciu. palmieri aparţinând peste materialul vegetal toare a turbei iniţiale. I.S.C.I.R. SIBIU
tincte, care o individua­ genului Sabal, ai căror existent şi alcătuind un Aceste transformări au
lizează net în cadrul urmaşi . trăiesc şi acvim fost determinate de a- A N U N Ţ Ă
Cai-paţilor meridionali. în regiunile tropicale suport favorabil dezvol­ rnuniţi factori ca: pre­
: Ea constituie totodată un tării unui mediu conti­ siunea, temperatura, sub­ deschiderea unui curs de fochişti medie
principal rezervor- de' alg Africii. Mai exista nental cu păduri, mlaş­ stanţele chimice cu rol presiune, începînd cu data de 1 noiembrie
cărbune cocsificabil. pd atunci şi smochinul tini şi turbării. întrucît catalitic etc. Ca durată 1988.
Formarea stratelqr de şi iţrborelo de scorţişoa­ în seria • sedimentară a în timp, această fază a
depresiunii
Petroşani
cărbune în cadrul de­ ră. Angiosperm&le erau durat milioane de ani, înscrierile se fac la Centrul de cultura
presiunii Petroşanii este binh reprezentate prin constatăm existenţa a 25 în raport cu prima fază şi creaţie „Cîntarea României" Deva, înce­
rezultatul unui îndelun­ sălcii, mesteceni; , ploui straie de cărbune de ce, de obicei, însumează
gai proces, care a Înce­ mii sau zeci de mii de pînd cu data de 22 octombrie 1988, zilnic
put în urmă cu aproxi­ ani. între orele 14—19.
mativ 30 milioane de Cele 25 de strate de
ani, în era neozoică (pe­ cărbuni ale depresiunii Acte necesare: • Copie act studii învă-
rioada oligocen-miocen). intracarpatice Petroşani ţâmînt obligatoriu • Copie certificat naş­
în prima parte a timpu­ şi mai ales prin fagi diferite grosimi, trebuie. constituie obiect de ex­
lui geologie la care ne ploatare în mai multe tere • Copie act meserie • Certificat medi­
referim, în bazinul Pe­ care acopereau suprafe­ să admitem existenţa u- cîmpuri miniere. Strate­ cal cu menţiunea-,,apt pentru meseria fo­
troşani, înconjurat do ţe mult mai întinse de- nui număr egal de scu­ le 3, 5 şi 13 sînt cele
falnicii munţi ai Reteza­ cît astăzi. Impresiuni de fundări ale fundamentu­ chist".
tului si Parîngului, pre­ frunze aparţinînd plan­ lui bazinului, urmate de mai importante, avînd o
domina o climă aridă, telor amintite au fost lot atîtea faze de inten­ dezvoltare în tot bazi­
în timpul care încheie descoperite în stratele de sificare a eroziunii pe nul, de obicei cu gro­
această perioadă geolo­ cărbuni din depresiunea uscatul înconjurător şi simi de mai mulţi me­ AUTOBAZA T.A. ORĂŞTIE
gică, s-au petrecut prin­ Petroşani, cum este de de acoperire cu sedi­ tri. Cărbunii din bazin
cipalele evenimente în exemplu eşantionul de mente a vegetaţiei. se comportă diferit în ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
urma cărora s-au format cărbune descoperit în Fenomenologia de procesul de cocsificare,
cărbunii. Prin punţi de mina Uricani. prezentat transformare a materia­ cei din vest fiind de sudori electrici şi autogeni.
legătură cu marea care în cadrul expoziţiei de. lului vegetal în cărbuni calitate superioară. A-
înconjura bazinul, apele bază a Muzeului jude­ so poate sintetiza în ceastă diferenţiere se
invadau fundamentul a- ţean din Deva, pe care două faze mai importan­ pune pe seama mişcări­
cestuia depunînd sedi­ s-a conservat excelent te: turbiflcarea şi meta- lor tectonice, care prin CARIERA MINIERĂ VEŢEL-MINTIA
mente. Pe ţărmurile ba­ impresiunoa unei frun­ morfizarea. în prima fa­ temperaturile şi presiu­
zinului cu ape marme, ze de palmier (Sabal ma­ ză a avut loc o intensă nile generate au deter­ ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
se dezvoltau păduri lu­ jor), cu diametrul de şi variată activitate bac- minat un proces de in-
xuriante asemănătoare cu peste o jumătate de me­ teriană de dezagregare a carbonizare mai avansat pentru S.M. Veţel
cele din regiunile calde tru. ligninei vegetale, în ab­ în sectorul vestic al ba­ • paznic obiectiv special,
actuale, alcătuite din Faza continentală cu senţa oxigenului liber. zinului.
conifere uriaşe de tip vegetaţie luxuriantă a Turbificarea s-a finali­ încadrarea se face conform Legii 12/
Sequoia, actualmente ca­ fost cutând urmată de o zat printr-o îmbogăţire Prof. SILVIA BURNAZ, 1971 şi Legii 57/1974.
racteristice continentului scufundare a bazinului. relativă în carbon şi o Muzeul judeţean Informaţii suplimentare la telefon
american, chiparoşi de Acesta a fost din nou sărăcire remarcabilă în Hunedoara-Deva
12488, interior 23.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Isiraie (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob, <40S5 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, ar. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11535. Telexi 72283. TIPARUL! Tipografia Deva, str, 23 August, nr,275.