Page 82 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. '
Există temeiuri pentru sporirea producţiei
Mecanizarea - „inima" puternică
de lapte şi realizarea indicatorilor
■ moDUC
a şantierului - bate fără contenire Deşi toamna se men faţă foarte mică de fineţe Sîntandrei se situa con NARA VESTI
I.C.S.A.7*.
IIu
ţine frumoasă, totuşi se naturale, cea mai mare stant printre unităţile încheia-. (rime
do
activitate
Cîieva zile printre constructorii hunedoreni de la apropie cu paşi repezi pe parte de fibroase ne-am fruntaşe din judeţ în ce an cu rezultat,
rioada intrării animalelor asigurat-o de pe pajiştile priveşte realizarea sarci un spor do <
d
,,Kilometrul 50" al Canalului Dunăre — Bucureşti în stabulaţie. De aceea, în cultivate. Prin însămînţa- nilor din sectorul zooteh la totalul pro
Producţia
fiecare fermă zootehnică rea la timp, fertilizarea nic. Cum se prezintă lu zată Sn acest
Maistrul Alecsandru Ră- lizat 50 300 metri cubi. maşinilor ne permite să trebuie să sporească preo corespunzătoare şi recol crurile acum ? păşit cu 11,3
ă\
cca
planificaţi
riş este responsabil cu Deci, ne vom depăşi efectuăm 25-26 curse pe \ cupările pentru pregătirea tarea în perioadele optime — Din păcate, nu la ni cadrul acestui
problemele de mecaniza substanţial planul şi luna zi — ne spuneau şoferii i adăposturilor, strîngerea a întregii suprafeţe cul velul pretenţiilor şi posibi ţla do mînca:
plus
re. L-am solicitat să ne aceasta şi pe întregul tri Domiţian Adam şi Petru > şi depozitarea resurselor tivate cu lucemă şi trifoi lităţilor existente aici. cat un aliment
sută,
spună din ce se compu mestru. Munteanu, veniţi la canal ) furajere la nivelul ne (am reuşit, de pildă, să Dacă la efectivul total de că liuncdorcai
ne forţa mecanizată acti - Zilnic se face o bună de la autobaza din Brad, l cesarului, în aşa fel îneît luăm patru coase de pe bovine prevederile planu în felul «ccsi
vă de la ,,Kilometrul hu- Corelare intre capacităţile şi care se numără printre J activitatea din anotimpul solele ocupate cu lucerna), lui anual sîn.t depăşite serviciu social
nedorean" ai canalului. de excavat, încărcat, cei mai vrednici şoferi ) rece să se desfăşoare în ne-am asigurat 590 tone (909 capete, faţă de 900
■ ELEVI UI
- Aş face mai întii pre transportat — arăta tova din brigada hunedorea- ^ cele mai bune condiţii.' capete, plan anual), la Ia şcoala gem
cizarea că mecanizarea răşul Constantin Ioni fă, nă. i Cum s-a acţionat în acest efectivul matcă există o din Ilaţeg, cit
constituie „inima" şantie organizatorul de partid al - Atelierul de depana- 1 sens la C.A.P. Sîntandrei, f e r m a nerealizare de 107 capete. angrenaţi în i
rului, care bate fără coa brigăzii. Dăm prioritate re, să zic aşa, este pre- ţ în ce stadiu se află pre ZOOTEHNICĂ...... Chiar dacă diferenţa va fi strîngerc a ct
El
ghindei.
zent permanent la faţa l gătirile de iarnă în -ferma diminuată pînă la sfîrşi- cantităţi Inscn
locului, acolo unde ac- 1 zootehnică de aici, care tul anului, nu sînt per tre cel mai 1
C
ţionează maşinile şi uti- ) este situaţia realizării M O D E L D E spective ca acest indicator mărîndu-se Simo
pescu,
lajele. Acolo se execută |j principalilor indicatori de ORGANIZARE să se realizeze la nivelul MIhaela Bal,
faptele & \mml ialta Her&nte ife tari eventualele defecţiuni, fără i plan ? prevederilor de plan. Cum mcdronl, Biai
ca utilajul să părăsească 1 — La această dată — Şl PRODUCŢIE de altfel, nu sînt şanse Blana Brăila,
elevi Sn clas.
tenire. Avem 8 dragline, 9 excavaţiilor, pentru ca pe frontul său de lucru - ^ sublinia Maria Nicolae, să se realizeze nici nata
prevăzută,
litatea
unde
buldozere, 7 excavatoare, întregul flux lucrările să sublinia inginerul Voicu i inginerul şef al unităţii —
\ 4 autoincărcătoare, 3 ci se desfăşoare fără stag Po&nariu, adjunctul şelu- ) la toate adăposturile, din faţă de plan la zi, s-au
lindri compactori, o ma nări, adică autoincărcă- lui de brigadă. Nu se ) cele trei brigăzi, s-au C.A.P. SÎNTANDREI obţinut eu 90 de viţei mai
la
Nici
producţia
puţin.
cava de 125 tone, apoi toarele, basculantele, bul pierde timp cu deplasa- l încheiat lucrările de repa
trei cisterne - două pen dozerele să nu aştepte rea, deservenţii şi lucră- 1 raţii şi revizii, astfel că de la.pte marfă lucrurile • 20,00 Tt
tru apă, una pentru mo după dragline, să aibă ce lorii de la reparaţii şi in- 1 ele sînt în măsură să pri de fibroase, de cea mai n>u stau mai bine. Dimpo 20,25 Prioritc
formă, două autoutilitare. încărca şi transporta. Aşa treţinere se intrajutorează, ^ mească bovinele penitru bună calitate, cu un ridi trivă, faţă de planul anual nomie • 20,.
33 autobasculante de 16,5 că draglinele lucrează fără pentru ca maşinile şi uti- i iernat. Deci, în privinţa cat conţinut nutritiv. La de 5 300 hî şi cel la perir- color, la d<
tone. Cu această forţă oprire, ziua şi noaptea. lajele să fie folosite cu J asigurării microclimatului grosiere, am strîns în de oa.dă de 3 090 hi, s-au apăr şi te <
mecanizată activă, in tri l-am văzut la lucru pe randermente maxime. \ corespunzător, a apei şi pozitul furajer 1 500 tone livrat la fondul de stat mea ! * Set
mestrul III am realizat un draglinişti, pe excavatorişt ...Este un adevăr. A- ţ funcţionării instalaţiilor de de paie şi coceni de po aproape 1400 hi. La aşa spectacolul c
o diferenţă este de înţeles
volum fizic la excavaţii şi buldozeri'şti, despre ceosfo bună conlucrare a i evacuare a dejecţiilor şi rumb, cu 600 tone în plus, că în acest an unitatea Festivalului
(incărcat-transportat) de care am mai scris. Dar ş asigurat şi asigură pulsul ' de iluminat nu sîi\t pro cantitate care va com ostăşesc, edi
552 560 metri cubi, faţă pe Ion Tudor şi Emil Si bun al funcţionării par- \ bleme, cum, de altfel, pensa într-o oarecare mă nu-şi va onora obligaţiile • 21,50 Telt
faţă de stat.
de 275 000 metri cubi pla m ion eseu, de pe auto cului mecanizat, indepli- i nici cu îngrijitorii, pe sură şi cele 60 tone defi Aceasta fiind situaţia, se 22,00 Inchic
1
nificaţi. Deci, planul rea încărcătoare, pe mecani ni rea şi depăşirea ritmică } care ni i-am asigurat la cit înregistrat la fibroase. înţelege că în perioada grame •
lizat in procent de peste cii de la Întreţinere şi a sarcinilor de plan, un l toate ioturile de animale. De asemenea, am însilozat care a mai rămas din a-
200 la sută. reparaţii, loan Moga, loan loc de frunte pentru Bri- ţ — Care este situaţia în pînă acum 850 tone de * cest an, conducerea fermei
— Care este planul fi Hosu, Nicolae Pop. In gada hunedoreanâ de la 1 ce priveşte asigurarea suculente. La acestea se (mg. Ignat Laza), a uni “"iŢTnef?
zic pentru trimestrul W ? - puţinele momente de re „Kilometrul 50" al aces- J necesarului de furaje ? mai adaugă 650 tone rezul tăţii, toţi lucrătorii din
l-am întrebat pe ingine paus pe şantier ei verifi tui grandios obiectiv care \ — Prin programele sta tate din porumbul siloz şi sectorul zootehnic trebuie DEVA: Nel
rul Salvador Stingaciu, că starea utilajelor, re este Canalul Dunăre— 1 bilite, trebuie să asigu sfecla furajeră, precum şi să acţioneze cu răspundere Alexandru Ne
şeful brigăzii. zolvă deranjamentele care Bucureşti, o nouă şi mă- ! răm pentru viitoarea sta aproximativ 200 tone de şi hărnicie sporite, pentru HUNEDOARA
la Roma (Mc
— 140 000 metri cubi mai apar, pentru ca utila reală ctitorie a „Epocii 1 bulaţie 650 tone de fi borhot. Deci, vom asigura desfăşurarea activităţii zil Cel şapte s
excavaţi, încărcaţi şi trans jele să poată funcţiona Nicolae Ceauşescu". ţ broase, 900 tone do grosie circa 1 700 tone de sucu seriile I-II
ordine şi dis
portaţi. b prima decadă in plin. re şi 2 300 tone de sucu lente. Pentru a compensa nice intr-o desăvîrşite (întru- B); Orele 1:
PETROŞANI:
ciplină
din această lună am rea- - Buna Întreţinere a GH. I. NEGREA \ lente. Cum avem o supra- în cît mai mare măsură cît există condiţii în a- zi ' ttii-e <1
deficitul, am trecut la cest sens), pentru sporirea (Barîng); C<
strîngerea şi depozitarea Noiembrie);
tuturor resurselor fura producţiei de lapte, înde Călifar (Un
indica
Ci
PENI :
celorlalţi
plinirea
(Cultural) ;
Dialog permanent, Avem o înaltă îndatorire patriotică jere care se mai află pe tori de plan, în aşa fel Runda a 6-t
unităţii
teritoriul
(colete
de la sfeclă, ierburile de îneît pînă la finele anu rul); LONEd
dra (Mineru
(Urmore din pog. 1) natori Nicolae OuJda, pe şanţuri şi marginea lui să se recupereze cît LA : Iucob
mai mult
din restanţele
fructuos cu cetăţenii înaltă calificare, cărora le Gheorghe Enache, Mănă- drumurilor, alte resturi de acumulate. rese); AND (3
Viorel
Munteanu,
ferlţele
Nicolae
pe culturile vegetale).
revin sarcini deosebite pe răzan, laminatorii Fiilip — în anii trecuţi C.A.P. MIRCEA LEPĂDATU URI CÂNI : I
seriile I-II
în comuna Toleşti s-au le rezultate pozitive obţi întregul flux al fabricaţiei Bălăcescu, loan Maior, BRAD: Pron:
un roşie);
obţinut rezultate bune în nute de comuna Toteşti în produselor pentru export, Mihau Mesaroş, Traian CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA ZA : Piciu
impulsionarea şi urmări activităţi de interes ob Şi îmi place să subliniez Neag, Francisc Kiraly. ORĂŞTIE :
rea activităţii de auto- ştesc. „în sectorul de pro că laminatele ■ noastre se Dintre echipele- speciali catifea (Pati
aprovizkmare, de încheie ducţie şi prestări servicii bucură de tot mai multă zate în domeniul realiză (Urmare din pag. 1) zat patul germinativ de plări la fir
căra); HA',
re a contractelor şi rea către populaţie — ne re căutare, de apreciere în rii laminatelor destinate foarte bună calitate. bădă ,rn
lizarea livrărilor la fon latează Iulius Lăpădătoni. tot mai multe ţări. partenerilor de peste ho lele următoare. Frunzele Toţi lucrătorii secţiei de BRA. Ocl
dul de stat, prin luarea preşedinte al C.P.A.D.M — Aşa cum aţi mai spus, tare se remarcă cele con de sfeclă se adună şi se mecanizare din Rapoltu CALAM: O
dc sus (Cen
unor măsuri de bună. or — am plecat de la 460 000 comuniştii, oamenii sec duse de Alexandru Rez- duc în baza furajeră a Mare, în afară de cei o- tură şi crt
ganizare, de stimulare ma şi am ajuns la 1 250 000 ţiei sînt cei care asigură meveş, Vaslle Nisipaşu, fermei zootehnice unde cupaţi cu transportul sfe rea Români
terială şi morală a locui lei, volum anual de acti zi şi noapte calitatea şi Petru Rotam, Mânase Tiu- sîn.t puse la păstrare. clei la baza de preluare, RIA : Lebed
reşul);
11.
torilor. vitate, pe care-1 realizăm. ritmicitatea livrării lami_ că, Tancu Darie, Gheor Orzul şi grîul semănate sînt angrenaţi la efectua ascuns (Lui
Acordînd importanţa Activităţi cum sînt cele natelor la export. Unii ghe Simeria, nuilţi alţii. în această toamnă au ră rea arăturilor în vederea
cuvenită formelor de par de zidărie-zugrăvire, de dintre el se disting în mod Dar, repet, întregul colec sărit bine şi uniform, ne- însămînţărilor din primă
ticipare colectivă la di panări auto-moto, tăiat deosebit. Prin muncă, tiv muncitoresc este anga consta.tîndu-se goluri în vara anuluii viitor. Se lu ii OT(
verse acţiuni, cons'liul lemne, cojocărie etc., au punctualitate,- corectitudi jat in muncă pentru a holde, ceea ce relevă hăr crează sub îndrumarea
popular pune un accent fost create ca urmare a ne, înaltă conştiinţă po răspunde cu cinste înaltei nicia şi priceperea dove inginerului şef al coope Numerele
deosebit pe discuiţiile de dialogului nostru cu ce- litică şi profesională. îndatoriri, patriotice, co dite de loan Bălosu, cel rativei, Cornel Tărăpoan- tragerea tl
— Aşa este.- La loc de muniste, de a ne înde ce a încorporat sămînţa că, de dimineaţa devreme brie 1988 :
frunte . se află maistrul plini exemplar sarcinile sub brazdă, ca şi ale co pînă noaptea tîrzlu, în Extr. I: '
Extr. a
Consiliul popular împreună principal specialist Adrian ce ne revin la export, aşa legilor săi Iondţă Adam, schimburi prelungite. Se 27, 71.
cu obştea, pentru obşte Balaş, inginerii Aurel Mo- cum ne cere conducăto Nicolae Gligor, loan Cor efectuează o arătură de Extr. a
lotcov, Ilie Marcu, Ocla- rul partidului şi statului dea, Francisc Acs, loan bună calitate, la adînci- - 5, 7.
vian Hera, maiştrii lami- nostru. Lingurar ş.a., ce au reali mea stabilită. Fonti ti
473 34G lei, .
la om la om, pe cunoaş tăţenii. Sectorul se află lei, report
terea problemelor fiecă în extindere şi cu alte
ruia, ' ceea ce constituie activităţi. Avem în vede Priorităţi majore pe agenda de lucru
forma de bază a conlu re dezvoltarea unor secţii Vrek
crării cu cetăţenii şi a de cizmărie, croitorie, con
stilului de muncă al con fecţii metalice, rotărie (Urmare din pag. 1) un spor de 10,2 milioane le de comerţ exterior. în ţelor din activitatea or Pentru a
siliului popular comu etc." lei producţie marfă indus cadrul analizelor lunare ganelor şi organizaţiilor de intra intr-
răcire. Cer
nal. — Consider că este comitetelor de partid şi trială şi reducerea chel organizate cu membrii co partid, că este necesară în porar norc
— în felul acesta in foarte importantă legătu consiliilor oamenilor mun. tuielilor de producţie cu misiei se preiau spre so această etapă perfecţiona ploi locale
trăm în posesia unor pro ra dia’ectă deputait-ceită- cii în acţiunea de mo peste 2 milioane lei. luţionare probleme le rea activităţii de condu vent în C
trecător
puneri şi soluţii dintre ţean — sublinia Vaier Si- dernizare a producţiei, de în domeniul, exportului gate de asigurarea bazei cere a activităţii econo- nala lapov :
cele mai interesante, efi bişan, deputat. ' în cir perfecţionare a organiză — activitate cu priorita tehnico-materiale pentru mico-sociale, ne străduim sufla mod
ciente pentru dezvoltarea cumscripţia nr. 12 (Reia) rii muncii, căi prin care te absolută •— membrii producţia de export, a să ne perfecţionăm stilul lensificări
cîmpic,
cu
generală a localităţii, a unde activez, avem în mod să se asigure creşterea comisiei municipale de mijloacelor de transport de lucru, să ne implicăm la 33—55 1
unor sectoare de activi frecvent înţîlniri şi discu substanţială a nivelului export, repartizaţi pe uni pentru livrare şi alte as în mai mare măsură în torul. norc
tate de mare importanţă ţii cu cetăţenii, dovadă realizărilor. Am iniţiat tăţile cu sarcini în acest pecte. Ca urmare a aces sprijinirea acelor colecti turbei mini
înti
prinse
penitru viaţa satului, cum tocmai a participării, a consfătuiri şi schimburi domeniu, aiu sprijinit şi tor acţiuni, producţia pen ve de muncă a căror ca de, iar ce!
ar fi zootehnia, unde re cuvîntului greu pe care-1 de experienţă cu unităţile sprijină comitetele de tru export realizată pe pacitate de angajare nu tre. 7 şl l
zultatele nu sînt pe mă au locuitorii, a poziţiei din industria municipiu partid şi consiliile oame 9 luni din acest an este s-a afirmat pe deplin, a-
sură să ne reprezinte, cu lor constructive şi a dorin lui în cadrul cărora s-au nilor muncii să asigure cu 80,6 la sută mai mare siigurînd aplicarea măsu T.a mun
toate că şi aici facem e- ţei de mai bine. în cursul expus direcţiile de acţiu urmărirea zilnică a reali decât în aceeaşi perioa rilor reieşite di,n şedinţa chisă şi
Cer no ros
forturi . substanţiale — acestora lămurim proble ne, soluţiile şi tehnologii zării producţiei de export, dă a anului trecut, cea Comitetului Politic Execu ninge,
spunea tovarăşul Moise mele de interes general, le noi aplicate. Prin a- a livrărilor la timp a pro pe relaţia devize converti tiv al G. G. al P.C.R. din nord.
Micloşoni, primarul co cane se vor înscrie pe plicarea măsurilor din, duselor contractate, de bile dublîndu-se. 3 octombrie a.c. privind
munei. ordinea de zi de mai lîr- programele de moderniza vansarea executării unor Avînd în vedere apre realizarea exemplară, inte
Oamenii se mobilizează ziu a sesiunii consiliului re la întreprinderea pen produse şi asimilarea cierea secretarului gene grală a prevederilor de
mai mult atunci cînd pro popular. tru lianţi, spre exemplu, produselor noi pentru a ral al partidului, potrivit plan la toţi indicatorii pe
punerile vin direct de la s-a realizat o eficienţă e- putea fi oferite la con căreia nerealizăriie de trimestrul IV şi întregul
ei. Aşa se şi explică une- i. TRAIAN OPRONI conomică exprimată intr- tractare cu întreprinderi plan se datoresc deficien