Page 86 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 62C
Concluzii valoroase desprinse CU FRILEiUL ZILEI ARMATEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
din discuţiile individuale Solemnitatea depunerii unor coroane şi jerbe de flori
(Urmore din pag 1) care nu se mai împacă asigura o acoperire mai e eroilor români şi sovietici m CONCUItS DE
astăzi cu lipsurile care bună a lucrărilor, pentru TECŢIA MUNCII ŞI
tivitate îşi relevă mai apar în unele domenii, realizarea altora încă Cu prilejul Zilei Arma liilor judeţean şi munici partid şi Consiliului popu_ Ea Deva $-a desf;
bine eficienţa în condiţii O atenţie sporită acor neaitacate pînă atunci. tei Republicii Socialiste pal ale Organizaţiei pio Iar judeţean, Comitetului faza Judcţetlnă a
le în care concluziile re dăm modului în care con Multe dintre sugestiile România, la cimitirele e- nierilor, activişti de partid municipal de partid şi cursului pe teme de
tecţla muncii şl
zultate sînt operativ apli cluziile ce se degajă, pro .şi observaţiile ce se for roilor români şi sovietici, şi de stat, reprezentanţi Consiliului popular munir rezervat lucrătorilo
cate. De pildă, reţinuid punerile ce se fac cu mulează în discuţii s-au din Deva,' a avut loc, ieri ai organizaţiilor de masă ciipal, consiliilor jude cooperaţia meşte
că în cadrul organizaţiei ocazia discuţiilor indivi referit la stilul de muncă dimineaţă, solemnitatea şi obşteşti, veterani ai ţean şi municipal ale rească. Dovedind
melnlcă pregătiro
de partid de la cuptoare duale sînt transpuse ope al birourilor organizaţiilor depunerii unor coroane şi războiului antifascist, un sindicatelor, comitetelor retlcă şi practică,
industriale, pe mulţi din rativ în viaţă. Aşa, bună de bază şi al comitetului jerbe de flori Ia monu mare număr de oameni ai judeţean şi municipal ale prczcntan|ii coop
tre comuniştii cu care sra oară, la nivelul organiza- de partid. Acestea au mentele ostaşilor care muncii din întreprinderile U.T.C., Centrului militar vel „Mureşul" Devii
clasat pe locul tnti
întîlmit biroul îi preocupa ţied de partid reparaţii fost reţinute, au fost lua şi-au jertfit viaţa în şi instituţiile municipiu judeţean, Inspectoratului fost urmaţi de
mai buna folosire a ma siderurgice 2, printre al te măsuri ca astfel de lip luptele pentru eliberarea lui, pionieri şi şoimi ai judeţean de interne, în jul cooperativei „
şinilor din dotare, comi tele, a rezultat că biroul suri să fie eliminate din patriei de sub dominaţia patriei. treprinderii electrocentra. rn“ din Haţeg.
tetul de partid, împreu organizaţiei repartiza doar activitatea organelor de fascistă, pentru libertate După intonarea Imnului le Deva, întreprinderii de
nă cu biroul organizaţiei uniui număr mic de comu partid. şi independenţă. de stat al Republicii So lianţi Deva, E.M. Deva,
de bază şi conducerea nişti răspunderi pentru Cu toate rezultatele bu La solemnitate au luat cialiste România şi a I.T.A. Hunedoara — Deva, Televiziu
secţiei au trecut la elabo ducerea la îndeplinire a ne obţinute în pregătirea parte membri ai birouri Imnului de Stat al Uniunii I.P.I.C.C.F., Comitetului
obiectivelor înscrise în şi desfăşurarea discuţiilor veteranilor din războiul
rarea unor studii privind lor comitetelor judeţean şi Republicilor Sovietice So antifascist. Pionieri şi
înlocuirea unor motoare planurile de muncă. Ime individuale, au mai exis municipal de partid, ai cialiste, în acordurile so şoimi ai patriei au depus • 20,00 Telejun
pe maşinile de mare pro diat după aceasta tovară tat în activitatea birou comitetelor executive ale lemn© ale Imnului eroilor jerbe şi coroane de fiori.
şul Gheorghe Simode, rilor, a comitatului de 20,25 Priorităţi în
ductivitate din import, cu partid şi unele neajunsuri. consiliilor populare jude şi ale Marşului funebru In încheierea solemnită
motoare fabricate in ţară. care sprijinea activitatea Nu am reuşit să aplicăm ţean şi municipal, ai con de Chopin, au fost de ţii, garda de onoare a pro. nomie • 20,45 Ir
acestui birou, a dat aju puse coroane de flori, în gătirea Plenarei
In acest fel s-au pus în destul de operativ unele siliilor judeţean şi muni zenita.t onorul, iar fanfara
funcţiune cîteva utilaje tor secretarului, celorlalţi cipal ale sindicatelor, co cadrate în eşarfe tricolore a impresionat printr-un al P.C.R. Un am
membri ai biroului pen dintre propuneri şi să moment muzical de ex
mari, care erau utilizate tru schimbarea situaţiei. luăm măsurile ce se cu mitetelor judeţean şi mu şi roşii, din partea Co însufleţitor pr>
numai la o parte din ca Deosebit de utilă s-a do veneau. Aşa a fost ca nicipal ale U.T.C., consi- mitetului judeţean de cepţie. pentru perfecţio
pacitate. vedit preocuparea, încă zul cu sprijinul pe care intregii activităţi •
Exigenţa manifestată la pe parcursul desfăşurării trebuia să-l acordăm u- înfloreşti pămin
niveluil majorităţii organi discuţiilor nu numai după nor tineri care nu stăpâ
zaţiilor pe tot parcursul ce acestea au avut loc cu nesc îndeajuns meseria şi României o 21,20
desfăşurării discuţiilor in toţi membrii organizaţii mu respectă întru totul şi sănătatea •
dividuale, analiza atentă, lor, să se acţioneze pen cerinţele unor lucrări de Telejurnal • 22,C
la obiect, au permis bi tru punerea la punct a calitate. Avem, desigur, şi chiderea progran
rourilor organizaţiilor do unor stări de lucru sem aLle lipsuri.
bază să concluzioneze că nalate în cadrul lor, să Pentru diminuarea aces
membrii de partid sînt se iniţieze demersurile ce tora este necesar să ac ^ I N E M A i
animaţi do dorinţa de a se impun. A fost cazul ţionăm intr-un tot unitar,
munci mai bine, de a-şi utilizării forţei de muincă astfel Incit organizaţiile
aduce o contribuţie spori in cadrul şantierului de do partid ale sectorului
construcţii-montaj regie. să reprezinte adevărate DEVA: Nelu (Pi
tă la înfăptuirea sarcini Cunoscând acest lucru din forţe care să unească în Alcxandr Nevski (
lor de producţie ce le sini discuţiile individuale, cu jurul lor eforturile tu HUNE DO AP Vi •
('
la
,n
Roma
încredinţate lor şi colecti Cel şapte mur;
prilejul unor controale, co_ turor oamenilor muncii
velor din care fac parte, miletul de partid a reuşit îndreptate spre îndepli seriile I-II (Mode
că a crescut nivelul po să intervină la conduce nirea în mod exemplar a B); Orele 11 (Fia i
PETROŞANI:
I n
litic al multor comunişti, rea şantierului pentru a sarcinilor. zi mi-o dor de
(Paring); Corsarul
Moar:
Noiembrie); (Unirea);
Călifar
Creşterea producţiei de cărbune PENI : Caractei
(Cultural) ; v
i
u
3)
Runda » j- a (I.u
{Urmare din pag. 1) perioada care a trecut din vaţă zi şi noapte la proba rul); I.ONEA : P
an am reparat cu 20 la focului continuu al luptei de mesteceni (Mii
dusă de ing. Spirea Suditu sută mai multe motoare pentru mai mult cărbune, PETRU,A: Iacul) (:
şi „service" (ing. Mircea electrice decît în 1987, iar îşi perfecţionează pre toresc); ANINOAS.
fetiţele (Muncite
Olariu), al Uzinei de ele în octombrie vom repara gătirea profesională, îşi URICANI : Biciul
mente hidraulice Vulcan, cu 100 de motoare de di afirmă spiritul angajării cat (Retezat);
al atelierelor de metrolo ferite mărimi şi puteri şi conştiinţei revoluţiona Uimitoarele aventi
gie (maistru principal mai mult decît avem în re. Mă gândesc acum la intensă activitate polstico-eduoativă muşchetarilor i
specialist Ştefan Damko) şi plan. Intre oamenii de specialişti precum Aurel roşie); CURAU..
(M i n c
Piciu
reparaţii electrice (simg. bază de care vorbeam se Sălăjan, Ernest Csonitos, ORAŞTIE : Pisici
Dumitru Borca), al unor numără ing. Mircea Ola Ovidiu Borca, Gheorghe în rVndul studenţilor catifea (Pntriu);
şefi de formaţii şi munci riu, maistrul principal Lazăr, Nicolae Sabo, Au- plări la filmare
tori de bază cum sînt specialist Ştefan Danko, relian Serafinceanu, la întreaga activitate po- studenţilor o aduc disci conducătorului iubit", in- căra); HAŢEG: (
Ioan Criober, Ştefan Ke- maistrul specialist Fra.n- meseriaşi de clasă ca Du litico-educativă şi cullu- plinele de ştiinţe sociale tîlnm cu activişti de ra din Vadul Veci
zan, Nicolae Borbely, Şerb cisc Lazăr, şefii de bri mitru Cricovan, Ioan Ger- rail-artistică desfăşurată la care acoperă intr-o suc partid şi de stat pe tema da); BRAZI: Prl
Creţu, Sevaslian Velcu, gadă Georgeta Chircu. gely, Gheorghe Pişcurea- nivelul Institutului • de cesiune adecvată întrea „Valea Jiului — prezent bobocilor: CALAI
raşul văzut de sui-
Georgeta Chircu, Vasile Ştefan,Ke'zan, Elena Palfi, nu, Vasile Voieulescu, Vio- mine Petroşani poartă am ga perioadă de timp a şi perspectivă în dezvol trul de cul'nră ş
Voicu'lescu, ai maiştrilor Ludovic Bicskey, Victor rel Maca vei, Istvan Kei- prenta materializării o- anilor de studii. Prin pro. tarea economico-socială". ţie „Cir a
Mihai Gudasz, Nicolae Vuiau şi alţii". „Avem ling. biectivelor educaţionale blematica specifică, fie S-a urmărit, deopotrivă, niei“); t ,HIA
Gugiu şi Frameisc Matyus, comenzi, avem materiale, La începutul şi la sfîr- stabilite de Congresul al care disciplină de ştiinţe creşterea nivelului de cu darmul şi jandar
le (Mureşul);
al inginerilor Aurel Sara- avem dorinţa de a ne şitul documentării am XlII-lea şi Conferinţa Na sociale şi-a propus asimi noştinţe profesionale prin Muntele ascuns
finceanu şi Mihai Mihuţ. face mereu, cu cinste, da stat de vorbă cu tovară ţională ale partidului, cu larea de către studenţi a acţiuni ca „Cercetarea na).
Am trecut prin cîteva toria, arăta Georgeta şul Carol-Petru Oliver, se prinse în Tezele din apri orientărilor programatice ştiinţifică, componentă a
secţii şi ateliere, am pur Chircu. Lucrăm zi de zi cretarul comitetului «Je lie, în cuvântarea secre din documentele de partid, progresului tehnic", „Per
tat scurte dialoguri cu cit trebuie, ştim că de partid pe întreprindere. tarului general al parti ale cuvântărilor secretaru spectivele mecanizării în Vremea
specialişti şi muncitori, calitatea muncii noastre Am reţinut, din spusele dului, preşedintele Repu lui general al partidului, industria minieră". A fost
ne-am edificat direct a- depind realizările mineri sale, seriozitatea şi dărui blicii, tovarăşul Nicolae cultivat, de asemenea, sen.
supra activităţii susţinute lor, de aceea nu facem rea cu care întregul co Ceauşescu, rostită la timentul că suprema do
Pentru azi: Vri
şi fructuoase desfăşurate nici un rabat de la cali lectiv, în frunte cu co deschiderea noului an de REPERE vadă de dragoste faţă de ce. Cer variabil, i
si de zi la I.P.S.R.U.E.E.M tatea lucrărilor execu muniştii, acţionează — în învăţămînt. în acest sens patrie şi partid a fie le Innourâri la
Petroşani, Secţia reparaţii tate". lumina Tezelor din apri au fost iniţiate dezbateri, UNIVERSITARE cărui tînăr o constituie tul Intervalului,
electrice, fruntaşă de trei Unul dintre colectivele lie, a indicaţiilor şi în simpozioane, mese rotunde, munca, modul în care general slab. Ti
and consecutiv în întrece puternice, de travaliu, ale demnurilor secretarului ge a fost orientată desfăşu fiecare student îşi desă turile minime voi
prinse între mim
rea socialistă pe întreprin întreprinderii, este cel al neral al partidului, tova rarea învăţămîntului po t o v a r ă ş u l Nicolae vârşeşte pregătirea spre plus 2 grade, lai
dere, are şi în acest an secţiei „service", care pen răşul Nicolae Ceauşescu, litic, propaganda prin con Ceauşescu la Consfătuirea a deveni cit mai util în maxime între 3 şi
realizări deosebite, media dulează neobosit, zi şi date la şedinţele Comite ferinţe, cercurile de dez de lucru cu activul şi ca producţie. de. Dimineaţa,
ceaţă şi brumă.
depăşirilor lunare de plan noapte, între atelierele tului Politic Executiv al batere poLitico-ideologică, drele de bază din dome Bogate valenţe educati
fiind de 24 la sută. Sînt proprii .şi abatajele între C. C. al P.C.R. din 5 şi 11 întreaga activitate cu niul muncii organizatorice ve posedă activitatea de La mume, vrea
vizibile organizarea ju prinderilor miniere. L-am octombrie a.c., a recente cartea, artistică integrată de partid şi politico-edu- creaţie şi interpretare ar Cer variabil, vîm
rat
din
nord-est,
dicioasă a lucrului pe reţinut cu greu puţin timp lor Decrete ale Consiliu Festivalului naţional „Car cative, la deschiderea tistică integrată în Festi tensificări izolate
întregul flux de producţie, pe ing. Mircea Olariu. lui de Stat, pentru reali tarea României". Preciza noului an de învăţământ.. valul naţional „Cîntarea 40 km/li. Diminea
grija penttru recuperarea, şeful secţiei, care ne-a zarea şi depăşirea sarci rea aparţine prof. univ. în ansamblul muncii po- României". Revelatoare ţă pe văl, cu d
de chiciură.
recondiţionarea şi refo- spus : „Cum minerii nu au nilor de plan, gospodări dr. ing. Nicolae Dima, pro litico-educative, de ridi este, în acest sens, acti
losirea unor materiale — c-lipe de răgaz, nici noi rea severă a resurselor rector, secretarul comite care a conştiinţei socialis vitatea cineclubuiui, a Pentru următoar
în special conductori de nu avem. Efectuăm - de materiale şi energetice, tului de partid din cadrul te a studenţilor reţin a- cercurilor de artă foto zile: vremea se
rece. Cerul va fi
bobinaj profilaţi, din care montări — reparaţii — pentru perfecţionarea în I.M.P. tenţia acţiuni caro au grafică şi artă plastică, bil. Vînt în genei
s-au colectat, pe nouă montări de complexe me tregii activităţi şi creş Munca educativă des vizat educarea acestora în radio-tv., a unor formaţii Temperaturile
luni şi două decade, cu canizate, reparăm foreze tere continuă a eficienţei făşurată vizează forma spiritul dragostei faţă de artistice în rîndut cărora între minus 5 şi
15 tone mai mult decît de carieră şi redactoare economice. rea conştiinţei socialiste, patrie şi partid, cultiva se evidenţiază corurile grade, iar cele
între 6 şl 13 gra
prevedea planul, atenţia de turaţie, „facem" tele- — Sin tem hotărîţi ca, revoluţionare a studenţi rea sentimentelor de res bărbătesc şi de cameră, scăzute în zonei
acordată calităţii lucrări grizumatria şi radiofonia în întîmpinarea apropia lor şi oste ilustrată de pect şi înaltă cinstire pen_ montajul literar-muzical, ceaţa va persista
în zona de cîmpi
lor. „Există o puternică — respectiv intervenţii, tei plenare a C. O. al comportamentul lor la tru lupta seculară purtată dansurile populare, gru văl, pc alocuri,
angajare în muncă a în verificări, revizii, repara P.C.R., să majorăm spo cursuri, în practica pro do poporul nostru în pul de satiră şi umor lau punere de chiciu
tregului colectiv, ordine şi ţii ale tuturor aparate rurile de producţie de ductivă, în societate, de numele libertăţii sociale reate ale Festivalului ar lat, ceaţa va pei
disciplină, dorinţă unani lor; instalaţiilor, echipa pînă acum, să ne asigu o atitudine care dovedeşte şi independenţei naţionale, tei şi creaţiei studenţeşti. în cursul zilei,
frecventă şi pe
mă de îndeplinire şi de mentelor din aceste do răm încheierea anului înţelegerea sarcinilor dez faţă de eroicele tradiţii Sînt aspecte care eviden îngheţ la sol. o
păşire ritmică a sarcinilor menii, conlucrăm fructuos 1988 cu planul îndeplinit voltării economico-sociale de luptă ale clasei mun ţiază o intensă activitate log dc serviciu:
şi roadele sînt continuu cu specialişti de la Insti la toţi indicatorii şi să a patriei în actuala etapă, citoare. Au fost iniţiate educativă desfăşurată în gyak).
pozitive, . aprecia ing. tutul de mine Petroşani şi pregătim cit mai bine a contribuţiei sporite pe simpozioane, dezbateri rindul studenţilor în spi
Spirea Suditu, şeful sec de la unităţile carbonife producţia lui 1989 — anul care ei ca viitori specia ilustrînd realizările obţinu ritul înaltelor exigenţe
ţiei. Avem şefi de atelie re din Valea Jiului şi, Congresului al XlV-lea al lişti trolpuie să o aducă te în perioada deschisă de ale documentelor de partid
re, de formaţii şi specia împreună, obţinem rezul partidului şi al celei de a în acest sens. Congresul al IX-lea al şi de stat.
lişti foarte capabili şi pa tate pozitive. Deşi colec 45-a aniversări a elibe O contribuţie tot mai partidului sau purtîn.d ge
sionaţi de. meseria lor. în tivul nostru este tînăr, în rării patriei. importantă in educarea nericul „Fierbinte omagiu MINEL BODEA