Page 90 - Drumul_socialismului_1988_10
P. 90
fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Activitatea cultural-educativâ la noi Ordine şi disciplină —
cote de calitate şi eficienţă factori esenţiali
/
Activitatea culiural- deplinit. Acestea au vi fice, întâlnirile brigăzilor întreprinderile şi institu ■ BUNA AI’
educativă şi artistică des zat cunoaşterea şi apro ştiinţifice cu cetăţenii ş.a. ţiile nu au făcut totul în realizarea sarcinilor! NAI»;, BUNA
făşurată în rândul oameni fundarea prevederilor do Meritorie este şi activi pentru educaţia multilate Unitatea *Jc le
lor muncii de către aşeză- cumentelor de partid şi tatea de creaţie şi inter. rală a oamenilor muncii, (Urmare din pag. 1) — Aveţi multe măsuri fructe lir. 2, dil
Deva,
lucrători
min.tele de cultură, de or de stat, cunoaşterea de că preta.ro artistică desfăşu pentru mobilizarea aces-' şi hotărâri în aceste do Vasllo Stoica,
ganismele de specialitate tre oamenii muncii a po- rată de instituţiile cultu tora la realizarea sarci aii a adus în atenţie fap menii. Deocamdată, însă, permanentă bli
de la nivelul unităţilor liftierii interne şi externe rale din mediul urban — nilor de producţie — tul că se înregistrează o parte nu şi-au dovedit zionată cu lege
fructe
zavaturi,
economico şi instituţiilor promovate de România Deva, Hunedoara, Petro creşterea cantităţii şi ca absenţe nemotivate, cele eficienţa. Ca dovadă şi Gospodinele ga
existente în oraşele şi mu socialistă, a programelor şani, Haţeg, Brad, Lupeni, lităţii cărbunelui extras, mai multe la sectoarele 2, numărul prea mare de aici varză albi
gogo
nicipiile judeţului a con de dezvoltare economico- Petrila, Orăştie —, de de minereuri, energie e- 5 şi 6, de altfel sectoarele abateri. Care sînt cau gogoşari, conopidă
pă,
stituit tema unei exigente socială a ţării, judeţu către unităţi economice — lectrică, fontă, oţel şi cu cele mai mari res zele ? morcovi, pătrui
analize efectuate în ca lui şi localităţii. Un loc C. S. şi Fabrica de trico cocs, alte produse reali tanţe. Ce s-a hotărît şi ce — Mai multe. îndeobşte, diferite corni
l’iu
dulceţuri,
drul plenarei Comitetului aparte îl ocupă în cadrul taje Hunedoara, I.M. Lu zate de unităţile econo măsuri s-au adoptat în însă, ele ţin de faptul că o bună sorvlr.
judeţean de cultură şi programelor instituţiilor peni, C.S.V. Călan, I.M. mice hunedorene. Se ma acest cadru pentru îndrep nu am reuşit încă să în şi-a îndeplinit
educaţie socialistă. Atît do cultură mobilizarea Petrila, I.M. II ricana, nifestă încă mult forma tarea acestei situaţii ? tronăm răspunderea nece desfacere, de I
informarea prezentată cit oamenilor la realizarea G.I.G.C.L. Deva, T.A.G.C.M. lism în organizarea unor — Analiza la care vă sară în urmărirea pînă la tul nilului, in
de 109 ia sută
şi participanţii la dezba sarcinilor do plan, creş şi Mina Deva, I.M. Orăş activităţi şi, în acest caz, referiţi a avut un carac finalizare a tot ce am
teri au evidenţiat acţiu terea productivităţii mun tie. nici eficienţa lor educa ter mai larg. La ea au stabilit. Acest lucru este
nile întreprinse pentru cii, ridicarea perfecţionă Pentru penn a n e n l izarca ţională nu a fost cea participat activul nostru valabil atît' la unele bi
transpunerea în viaţă a rii pregătirii profesionale, mişcării artistice s-au ini scontată. Nu s-au perma de partid, cadre de con rouri ale organizaţiilor de T elevi;
sarcinilor educaţionale, de întărirea ordinii şi disci ţiat o serie de festivaluri nentizat acţiunile de edu ducere, şefi de sectoare, bază, cit şi la o parte
formare a omului nou, cu. plinei. Merită a fi evi şi săptămîni cultural-edu- caţie tehnico-.ştiinţifică, de maiştri, alţi oameni ai dintre cei ce au primit
prinse în documentele denţiate pentru modul în cafive locale: „Zarand" formare a gândirii econo muncii. Din însăşi această sarcina transpunerii lor • 20,00 Tel
Congresului al XlII-lea şi care şi-au organizat acti (Brad), „Cetate nouă-n săr„ mice, de însuşire a legi prezenţă rezultă atenţia în practică, la unele ca 20,25 La zi i
Conferinţei Naţionale ale vitatea în acest sens cen bătoare" (Deva), „Laudă lor ţării, fapt întâlnit la şi importanţa pe care o dre de conducere. Ne tură • 20,45
partidului, în expunerea trele de cultură şi' crea omului, muncii şi creaţiei contrele de cultură şi acordăm realizării inte preocupă însă şi îmbună nitate - idea
secretarului general, tova ţie „Cîntarea României" sale" (Petroşani), „Flori creaţie „Cîntarea Româ grale a planului, iar, ca o tăţirea activităţii de ela nite, măreţe
răşul' Nieolae Ceauşeseu. din Brad, Deva, Hunedoa de mai" (Lupeni), „Sub ar niei" din Călan, Brad, condiţie a materializării borare a hotărârilor şi ve • 21,05 i
la şedinţa Comitatului Po ra, Orăştie, Petroşani, Lu- curi de lumini" (Călan), Haţeg, Hunedoara, „Con sarcinilor, întăririi ordinii măsurilor, care să se facă tic in serial. ,
litic Executiv al C.C. al peni, Pefcriia. „Cântecele Straiului" (Si- şi disciplinei la fiecare pe baza unei mai strânse aur". Coprod
P.C.R. din 29 aprilie a.c. Au cunoscut o deose meria), „Primăvara petri- structorul" Deva, Gurabar- loc de muncă. Una din legături cu organizaţiile mâno-polone:
Au fost făcute referiri bită eficienţă acţiuni or leană", „Orăştie — vatră za. Neajunsuri se înre concluziile analizei este şi de partid şi comuniştii, tâ de Casa
concrete la activitatea cul- ganizate sub genericul de cultură românească", gistrează şi în activitatea aceea a necesităţii perfec cu cele do masă şi ob Cinci - Bu
« tural-educa.tivă în sprijinul „Judeţul Hunedoara — „Ne de ia vulcăneană", universităţilor cultural- ţionării stilului şi metode şteşti, de fapt cu toţi fac Profil Film -
realizării sarcinilor de grandioase înfăptuiri, lu „Flori de mină" (Uricani) ştiinţifică, brigăzilor ştiin lor de muncă a organelor torii cu atribuţii (şi sînt Premieră tv.
producţie, de educare re- minoase perspective", „Mo ş.a., care s-au adăugat u- ţifice, mişcării artistice de şi organizaţiilor de partid, destui) în afirmarea unui Telejurnal •
voluţionar-pafriotică, mo- dalităţi de participare a nor complexe manifestări amatori, mai ales la ni corespunzător noii etape nou mod, mai responsabil, chiderea pro
ral-cetăţenească şi mate- oamenilor muncii la via judeţene: „Sarmis", „Cân velul unor unităţi econo şi problemelor cu care de a acţiona pentru întă
rialist-ştiinţifică a oame ţa economico-socială a lo tecul adîn cuiul", „Omul mice caro nici la această ne confruntăm. Şi acest rirea ordinii şi discipli
nilor muncii, de creaţie calităţii", „Cuceririle ştiin şi producţia", „Colinda oră nu posedă colective lucru, începînd cu comi nei.
şi interpretare artistică ţei şi tehnicii în sprijinul ţării pentru minerii Văii artistice. tetul de partid din între — în prezent, la între I^INEM,
desfăşurată în cadrul ac creşterii productivităţii Jiului". Sini aspecte care vor prindere. prinderea minieră Petrila
tualei ediţii a Festivalu muncii", „Apărarea şi Atît materialul pre trebui să stea mai mult •— Mal concret, despre se formează o nouă ge
lui naţional „Cîntarea buna gospodărire a avu zentat în cadrul plenarei în atenţia aşezămintelor ce este vorba ? neraţie de mineri. Intre DEVA ’clu
României". A fost abor ţiei socialiste, sarcină prio cit şi vorbitorii au eviden şi organismelor de cul — In primul rînd ac multiplele probleme care Regina ,.cee
dată, în acelaşi timp. ritară a fiecărui cetăţean", ţiat, în acelaşi timp, per tură hunedorene în pe ţionăm, şi va trebui ca pe presupun închegarea unui HUNEDOARA:
la Roma (Mod
preocuparea factorilor cui. „Dezvoltarea bazei de ma sistenţa unor neajunsuri rioada următoare. O soli viitor să intensificăm acti. detaşament' muncitoresc Cel şapte sa
turali, sindicali, organiza terii prime, energetice — în activitatea educaţio cită actuala perioadă do vitatea, pentru întărirea matur şi competent, in seriile 1-11 (
ţiilor de tineret pent.ru sarcină de o deosebită im. nală desfăşurată, în pri dezvoltare a patriei, Teze răspunderii în mutică a tegrat în cerinţele şi exi B); Orele 11
petrecerea în mod plăcut portanţă pentru progresul mul rînd insuficienta preo le din aprilie, importan cadrelor noastre de bază genţele actuale sînt ordi PETROŞANI: do
zi
ini-c
a timpului liber. patriei", „Tehnologii mo cupare a comitetelor de tele obiective educaţiona de la nivelul tuturor ce nea şi disciplina. Ce se (Parîtig); Coi
Acţionând intr-un cli derne de prelucrare a ma cultură din teritoriu în le stabilite de secretarul lor 26 -organizaţii de face în acest sens ? Noiembrie); 1
(Un
copilărie
mat de exigenţă şi res terialelor" — iniţiate de coordonarea unitară a în general al partidului, tova partid, a specialiştilor şi — Avem în vedere de PEN T " , Cei ş;
ponsabilitate, factorii edu aşezăm in tale culturale din tregii activităţi cultural- răşul Nieolae Ceauşeseu. conducătorilor proceselor mai multă vreme acest rai — seriile
caţionali din mediul ur Deva, Petroşani, Haţeg, educalive. Nici aşeză- de producţie. Aceasta, în lucru. Tocmai de aceea, tural); VUEC
ban, sub conducerea şi Brad, Orăştie, Petrila, mIntele de cultură şi nici MINEL BODEA contextul sporirii sub o bună parte dintre ac bot de soare
rul); EON EA
îndrumarea organelor şi Lupeni, Vulcan, „Siderur- stanţiale a exigenţei faţă ţiunile organelor şi orga tio mesteceni
organizaţiilor de partid, gistul" Hunedoara, de de felul în care îşi reali nizaţiilor de partid urmă URICANI : Ui
au obţinut o serie de re consiliile de educaţie po zează sarcinile fiecare m>. resc întărirea muncii de cat (Retezat) a
Uimitoarele
zultate pozitive în pro litică şi activitate eultu- ner în parte. Avem urne îndrumare şi sprijin a muşchetarilor
gramarea muncii, eficienţa ral-sportivă din majorita le rezultate bune în aceas celor de tineret. Problema roşie) ; ORAŞ’
acţiunilor întreprinse, care tea unităţilor economice. tă direcţie, mulţi dintre care se pune cu mare uşor cu bărl
Aeropo
iria);
au răspuns în mai mare La acestea se adaugă cei care nu au reuşit să acuitate este aceea a îm riile I-H (*'h>
măsură specificului judeţu cursurile şi cercurile cu se adapteze cerinţelor bunătăţirii activităţii po- OA'CJIU-BAI :
lui, al colectivităţilor mun caracter tehnic-apTicatâv fiind nevoiţi să plece din lilico-ideologice şi edu umbra şi (Cenţi
crea
tură
citoreşti şi sarcinilor pe organizate de către uni colectivul nostru. Milităm cative, dar şi a unei mai rea Românit
care acestea le au de în- versităţile cu 11 u r a.l-şt i inţi - ferm pentru creşterea ro atente apropieri a mem TEC. : Corn
lului conducător al orga brilor do partid cu expe Vadul Vechi
nelor şi organizaţiilor de rienţă şi, prin aceasta, a BRAZI: Prin
bocii or: Si Ml
partid în tot co înseam organizaţiilor de partid, dar mul «i jar
nă activitate productivă, faţă de problemele spe (Mureş
Stăncel şi a interpreţi pentru implicarea mai ho. cifice şi concrete ale eşti, < Ari*
lor la flaut şi vioară — tărîtă şi cu eficienţă mai tinerilor mineri. Avem na).
elevii Helga Iienrich, mare a acestora în preve unele rezultate bune în
Waltraut Henrich, Brigite nirea şi eliminarea abate această direcţie, dar tre
Miiler, Iîaluca StănceL rilor. De asemenea, am buie să acţionăm cu mai Vreme
Luni şi marţi, acţiuni multă eficienţă. Pentru că
• „Orăştie — vatră de de reală valoare educa ajuns la concluzia că tre este o muncă de mare
cultură românească". Du tivă au marcat zilele săp buie să facem mult mai răspundere, de care de
Pentru azi:
minică s-a deschis, la tămânii culturale de la mult în privinţa cuprin pinde în bună măsură fe fi predomina
Orăştie, săptămâna cul- Orăştie: simpozionul Cariera minieră Mintia-Veţel, brigada de producţie derii şi a soluţionării ope lul în care vom reuşi să să şi rece.
problemelor
rative
care
mai mult st
tural-educativă „Orăştie „Epoca Nieolae Ceauşeseu, Mintia. în hala filtrelor afla tă în reparaţii, echipa de me favorizează încălcarea dis no ducem la bun sfîrşit slab la modei
— vatră de cultură româ epoca măreţelor reali canici condusă de loan Săvan finalizează lucrările la un ciplinei tehnologice şi de sarcinile şi angajamentele torul estic,
nească", ajunsă la cea zări socialiste şi a lumi filtru cu tambur. stabilite. se va semna
de-a XlII-a ediţie. Mani. noaselor perspective ale muncă. brumă, ceaţ;
testarea, desfăşurată în patriei. înfăptuiri şi la sol. Tc
minime vor
centrul oraşului, a atras perspective în oraşul între minus
un numeros public, dor Orăştie" şi dezbaterea cu CURSURI DE grade, iar o
nic de a fi părtaş la filmul „Adolescenţa — PREGĂTIRE între 5 şi 10
frumuseţile spirituale ale treaptă a definirii apti Ea munte,
aşezării în care trăiesc tudinilor şi certitudini Ca în fiecare an, Insti cu cerul var
şi muncesc. Programul lor", găzduită, în pre tutul de Mi.no Petroşani precipitaţii
formă de nii
artistic, susţinut de fan zenţa a numeroşi tineri, organizează, începînd din slab la mod'
fara întreprinderii meca de cinematograful „Pa 30 octombrie a.c., dumi tensificări i
nice şi ansamblul „Doi tria". Se finalizează stringerea roadelor ogoarelor nica, între orele 9—12—13, pînă la 55
nord-est. Dim
na Mureşului" al Centru ® înlîlnire cu brigada cursuri de pregătire pen ţă şl izolat t
lui de cultură şi creaţie' ştiinţifică. Locuitorii sa (Urmate din pog 1) proape tot ce au produs stantin Simedrea, TLberiu tru candidaţii la admite chiciură.
„Cîntarea României" O- tului Crăguiş, comuna U- ogoarele — sublinia Petru Panti.ş şi alţii — străduin- re în învăţămînlul supe Pentru urnii
ră.ştie, a înfrumuseţat, nirea, s-au întâlnit la (iilor industriale din oraş, Maleevici, inginerul şef du-se să atingă un ritm rior. zile: Deşi j
va
aerului
- \ -
prin limbajul inconfun- aşezământul de cultură a 1 elevi ai şcolilor generale al cooperativei. Singura înalt de înaintare zilnic Prima etapă a acestor şoarfi creşte
dabil al artei, manifes din localitate cu brigada şi ai liceului din locali lucrare ce o mai avem de şi să efectueze o lucrare cursuri se desfăşoară în va rămîne i
tarea. ştiinţifică. Dialogul pe tate — mobilizaţi şi or efectuat sini arăturile a- de cea mai bună calitate. tre 30 octombrie a.c. şi această peri o
Cerul
v
lui.
Vernisajul expoziţiei teme politice, de legis ganizaţi de comitetul oră dinei de toamnă. Plugurile sînt dotaite cu 12 februarie 1989, cu o bil. vînt sla
de artă plastică — cu laţie şi ştiinţifice, cu şenesc de partid şi consi — Cum este organizată scormonitori, pămîntul afi pauză între 19 decembrie rat di/i seci*
lucrări semnate de Ni- membrii brigăzii ştiinţi liul popular. Astfel cule. şi cum se desfăşoară â- nând u-se pînă la mare 1988 — 7 ianuarie 1989, şi Pc u. c'euri
brunii
rteaţa,
colae Adatn, . Valentin fice Mania Pop, Clara sud a mers foarte repede, ceastă activitate ? adîn ciule. asigură, prin intermediul Ia sol. Tempo
Lădaru, Elena Bianai, Băcălete, Aurica Zepa, iar producţia obţinută — — Se află în brazdă în această toamnă la cadrelor didactice uni nlme vor fl
Xenia Bursan, Ana Fur- Dorina Annioni, Rodica după ce s-a reţinut partea toate tractoarele de care unitatea agricolă din Si versitare proprii, pregă tre minus 5
dui, Galu Boldor, Petre Sibişan şi Simion Cos- pentru retribuirea coope dispune secţia de mecani meria au fost însămân tirea la disciplinele ’. al do, iar cele
tre
şi
6
Zdren.ghea — a continuat tescu, a fost urmat de ratorilor — a fost livrată zare din Simeria. Se lu ţate 100 ha cu orz şi 175 gebră, geometric, trigo do. (Mctooro
cu un educativ şi apre un reuşit program de la fondul centralizat al crează de dimineaţa de ha cu grâu. în prezent nometrie şi fizică. viciu: A. Te
ciat dialog al artelor — cîntece şi poezii patrio statului. Recent s-a în vreme pînă noaptea târziu, se face amplasarea cultu Cursurile au loc în
muzică şi pictură — rea tice, susţinut de tineri cheiat tăierea şi trans în schimburi, prelungite, rilor ce vor fi însămân amfiteatrul 101 din corpul
lizat cu participarea Iu- şi elevi ai şcolii din portul cocenilor, aşa că mecanizatorii angrenaţi în ţate în primăvara viitoare, nou de învăţământ. Infor
lianei Măntoiu. Soniei localitate. şi suprafaţa respectivă această activitate dintre căuitîndu-se premergătoa maţii suplimentare — la
ţ este complet liberă. care se evidenţiază Nieolae rele cele mai potrivite telefonul 957 — 42580,
— Am strîns, deci, a- Bălţatu, Viorel Crişu, Gon_ fiecărei culturi. 42581, interior 179.